Istoria se scrie si in zilele de Pasti

De Pasti nu se intampla numai lucruri bune. Uneori, tara era zguduita de evenimente dureroase sau periculoase. Iar primul Pasti fara comunisti a fost marcat de alegeri.

Cele trei zile in care crestinii sarbatoresc Invierea sunt asteptate de-a lungul unui an intreg. Pentru cele trei zile, timpul nu se opreste insa in loc. Istoria macina in moara ei destine sau evenimente mai mult sau mai putin semnificative peste timp. Fiecare dintre noi isi aduce aminte de căte o intamplare legata de zilele de Pasti. Privind in spate, de-a lungul unui secol abia trecut, am identificat căteva dintre momentele pe care istoria le va tine minte, mai mult decăt calendarul ortodox. Exceptie face perioada comunista, cănd in Romănia, pseudoevenimentele organizate de Partid, evitau asocierea cu Sfintele Sarbatori de Pasti.

1925: atentat la Sofia
In 1925, editia de Pasti a cotidianului Cuvintul, din data de 19 aprilie, anunta la rubrica "Ultima ora", "Sangerosul atentat de la Sofia": "O masina infernala a facut explozie in catedrala din Sofia, in momentul cand se oficia servicul divin pentru inmormantarea deputatului Costa Gheorghieff, asasinat alaltaieri. S-au facut peste 300 de victime. (...) Exploziunea se pare ca a fost provocata de o masina infernala miscata printr-un mecanism de cesornicarie". In aceeasi zi a fost elaborat decretul regal prin care se proclama starea de asediu, in Bulgaria. Peste 200 de suspecti au fost arestati la Sofia. Toate localurile publice din capitala tarii vecine si orasele importante au fost "ocupate militareste". "Granita noastra meridionala a fost pusa la adapost de incursiunile pasnice, dar indesirabile pe care starile revolutionare le creiaza", asigura Cuvintul.

Revolutii comuniste innabusite
Ziaristii au asociat actiunea terorista din Bulgaria cu cea a comunistilor din Romania. Potrivit jurnalistilor, autoritatile romane in colaborare cu cele din tarile vecine au descoperit tentative de organizare a unor revolutii comuniste in Bulgaria, Iugoslavia si tara noastra, cu sprijin sovietic. "In ultimul timp, s'a prins o intreaga corespondenta de la Moscova prin intermediul agentilor bulgari si destinata comunistilor de aci. In ea se dadeau detalii complete asupra modului cum se va desfasura actiunea si concursul pe care agentii sovietici din Romania sa-l dea comunistilor bulgari." Pericolul a fost indepartat insa, preluarea conducerii de catre comunisti amanandu-se cu 25 de ani.

1907: O zdruncinare groaznica in cladirea sociala
Anul 1907 a fost unul deosebit pentru istoria Romaniei, nemultumirea taranilor plini de nevoi rabufnind intr-unul dintre cele mai nebuloase evenimente ale secolului trecut. Nemultumirile taranimii nu aveau sa se stinga o data cu miscarea de protest. Asa se face ca Sfanta Sarbatoare din cea de-a doua parte a lunii aprilie, la distanta de aproape 30 de zile de la inabusirea rascoalei, era inca marcata de evenimente agitate, fie ele si izolate. Ziarul condus de Luigi Cazzavillan, Universul, din 22 aprilie 1907, relata: "Serbarile invierii Domnului nu ne gasesc veseli ca alte dati. O zdruncinare groaznica s'a produs in cladirea noastra sociala, pamantul Romaniei".

La rubrica stirilor de "ultima ora" anuntau din Cernauti "amenintari de desordine in Bucovina". Taranii din districtul Witznitz "amenintau cu desordinea antisemita in timpul Pastelui ortodox", iar arendasii evrei paraseau comunele respective.

O comisie guvernamentala a fost trimisa in zona, iar in urma discutiilor cu o "deputatime" compusa din 120 de tarani, reprezentantii autoritatilor au telegrafiat la Bucuresti ca masurile militare care fusesera ordonate initial erau acum de prisos. "Comisarul guvernului, Jech i'a asigurat ca nu trebuie sa se teama de nici un fel de excese. Fuga in masa a evreilor a incetat."

O alta telegrama instiinta ca domnul A. Xenopol a fost "insarcinat" de catre Biroul presei din Londra sa scrie un studiu asupra revoltelor taranesti.

Focul cel mai mare, Costesti-Arges
Pe 18 aprilie 1930, slujba Prohodului din Vinerea Mare, ziua in care Iisus a fost rastignit pe cruce, s-a incheiat dramatic in biserica din Costesti, Arges. Relatarea din cotidianul iesean Lumea cu privire la evenimentele din acea noapte este edificatoare: "Pe cand credinciosii aprindeau lumanarile, la un moment dat s'au aprins coroanele aflate in interiorul bisericii, depuse de familiile celor morti prin partea locului. In cateva minute, flacarile s'au propagat cu o iuteala vertiginoasa, cuprinzand intreaga biserica".

"S'a produs o panica de nedescris. Femeile si copiii, in special, scoteau tipete sfasietoare. Fiecare cauta sa se salveze, ingramadindu-se spre iesire. Dar nenorocirea cea mare era ca usa se deschidea numai dinauntru in afara, asa ca multimea blocand usa, ea n'a mai putut fi deschisa cu nici un pret. (…) Pana la sosirea pompierilor, biserica fusese prefacuta in cenusa, deoarece era construita in cea mai mare parte din lemn." Cotidianul relateaza ca una dintre femeile in varsta s-ar fi pus in usa din disperare ca fata ei era chiar in fata altarului si nu o putea salva, condamnând prin gestul ei 108 oameni care au ars impreuna. "Cativa dintre acei care au reusit sa se salveze din mijlocul flacarilor au innebunit de emotie"¬, nota Lumea. Familii intregi au fost carbonizate, printre victime numarandu-se primarul, invatatorul, notarul si preotul satului. Intreaga drama s-a petrecut sub ochii satenilor care, ramasi pe afara pentru ca nu au mai avut loc in biserica, nu au putut interveni in nici un fel pentru a-i salva pe cei prinsi in urgia focului.

Linistea augusta deranjata de inundatii
Articolul "In marginea unor vizite regale" vorbeste despre "calamitatea unor inundatii cari in atatea tinuturi ale pamantului romanesc au ravasit bunuri si gospodarii durate cu truda si straduinta". Regele Carol "s'a smuls muncii sale zilnice" si a vizitat orasele Arad si Barlad, pentru a imparti ajutoare sinistratilor aflati in nevoi in plina sarbatoare. "Reconfortul moral pe care prezenta si cuvantul August al Regelui l'a coborat in inimile aradenilor si barladenilor este lesne de inteles. Caci ce poate sa fie mai reconfortant pentru intreaga obste romaneasca decat sa stie ca Regele ei sta cu mintea si cu inima Sa langa inima natiei", a scris Cuvantul din 1 mai 1932.

1990: Alegerile, Invierea democratiei
Sfanta Sarbatoare a prins Romania intr-un proces de uriase schimbari de structura, campania electorala aflandu-se la inceput. Vizita regelui in tara era impiedicata.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Teoctist, a intampinat public primul Pasti dupa 44 de ani de tacere impusa de comunism cu titlul "Sa iertam totul pentru Inviere". "Acest prim Pasti pe care l-am sarbatorit dupa atata timp de amarnica incercare, sub zodia triumfului luminii asupra intunericului, al adevarului asupra minciunii, al binelui asupra raului, reprezinta pentru intreaga suflare romaneasca un binecuvantat prilej de schitare a unor programe duhovnicesti, de redresare si propasire crestina, menite sa duca la restructurarea Bisericii noastre stramosesti", scria Prea Fericitul Teoctist in mesajul publicat de saptamanalul Universul, in saptamana 19-26 aprilie 1990. In fata Hotelului Intercontinental din Bucuresti a avut loc la data de 12 aprilie 1990 o demonstratie sub deviza "Viza pentru rege", informeaza cotidianul Romania libera, din 14 aprilie. Membru al Asociatiei fostilor detinuti politici Octavian Radulescu anunta multimea prezenta la miting ca instanta a respins actiunea intentata de el impotriva lui Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan, Gelu Voican Voiculescu. Cotidianul Dimineata din 15 aprilie publica motivatiile primului-ministru Petre Roman pentru a refuza intrarea in tara a regelui. "Aceasta vizita avea un caracter politic." In editia speciala de Pasti a Adevarului, din 14-15 aprilie 1990, la rubrica "Publicitate electorala" se publica anuntul de sustinere a primei candidaturi a unei femei la functia de presedinte al Romaniei, Olga Cristescu. "O femeie demna si inteleapta", care vorbeste italiana, rusa, franceza si engleza si alintata de catre anagajatii ICRTv "Doamna noastra".

CONTINUARE: Sarbatoarea Invierii cu familia regala