Jaf de criză: Hoţia se ia ca râia

Braşov. Cluj. Focşani. Jafuri şi atacuri cu arma în mână la case de schimb valutar, la bănci şi la drumul mare. Trei în două săptămâni. Un val de infracţiuni săvârşite cu violenţă. Morţi şi răniţi. Cazul de la Cluj, cel puţin, e o premieră în România de la războiul mondial încoace.

Televiziunile au exploatat la demenţă "ştirile", transformându-le în foiletoane parcă special să sperie şi să zăpăcească lumea, dacă nu cumva să dea unora şi idei. Aceste scene din thrillere americane cu gangsteri, filmate în Ardeal şi în Moldova, au oare legătură cu criza economică internă şi internaţională? Dacă aruncăm un ochi şi la vecinii europeni, vedem că în ultimul timp atacurile armate au crescut proporţional cu adâncirea crizei economice. Joi a fost atacată o bancă în incinta Parlamentului European. În Franţa, luna trecută, 33 de atacuri armate la bănci. În Spania, un antreprenor din industria construcţiilor, aflat în pragul falimentului, a fost arestat când se pregătea să dea a cincea spargere de bancă, tocmai pentru a-şi putea returna creditele bancare. Ce ne aşteaptă aşadar pe noi, românii? Să ne pregătim pentru ce-i mai rău? Jurnalul Naţional a intervievat mai mulţi sociologi de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi a aflat că instituţiile statului şi-au pierdut din autoritate, că a apărut criminalitatea de subzistenţă, ca şi "generaţia fără nici o frică". Şi acesta este "doar începutul"…

Valul de infracţiuni contra avutului, săvârşite cu violenţă, ce au fost comise "cu mână armată" în ultimul timp în ţara noastră, a creat îngrijorare în rândurile populaţiei, deja marcată puternic de tot ceea ce înseamnă efect al crizei economice globale.
Jaful armat de la Braşov, soldat cu moartea a două persoane şi rănirea gravă a unei a treia, atacul asupra Băncii Transilvania, din Cluj, jaful la drumul mare din Focşani, atacarea câtorva sedii de primării din care s-au furat seifurile sunt evenimente care pot înspăimânta orice om de bună-credinţă. Până acum, românul era obişnuit cu o oarecare insecuritate a avutului, foarte puţine spargeri de locuinţe, de maşini, ori furturi din buzunare fiind soluţionate şi cu recuperarea obiectelor ori a bunurilor furate. De ceva vreme însă, cetăţeanul este lovit de dura realitate a morţii. Poţi să mori împuşcat pentru bunul tău sau al firmei la care eşti angajat. Poţi să fii atacat în plină stradă ori la fel de bine în sediul instituţiei la care lucrezi. Cine te apără? Cine îi prinde pe infractori şi când? Cine îţi garantează că vinovaţii odată condamnaţi îşi vor ispăşi pedepsele în închisoare şi nu vor umbla liberi precum Serghei Gorbunov, graţie prestaţiei unor judecători, procurori, poliţişti, gardieni din penitenciare? Când îl auzi şi pe noul ministru de Interne, Dan Nica, cerând Poliţiei şi Jandarmeriei să câştige bătăliile cu crima organizată din Braşov, Craiova, Arad etc. înţelegi clar două mesaje. Unul, cu valoare de certitudine, este acela că securitatea ta e în pericol. Al doilea este acela că va lupta cineva pentru ea. Cum, cu ce mijloace? Speri să câştige, dar nu ai siguranţa că acest lucru se va şi întâmpla. Când se mai petrece însă şi un episod care îţi arată fisuri ale securităţii naţionale, cum este cazul furtului de arme din unitatea militară de la Ciorogârla, tabloul devine mult mai înfiorător. Şi începi să-ţi pui întrebări, pe care speri să şi le fi pus mult mai înaintea ta şi responsabilii din autorităţile statului. De ce se întâmplă toate acestea acum, cu această frecvenţă? Aceste fapte reprobabile care şochează prin violenţa lor şi care ne amintesc de scene din filmele americane cu gangsteri ori ne trimit cu gândul la mafia italiană sunt ele în strânsă legătură cu criza economică internă şi internaţională? Dacă aruncăm un ochi şi la vecinii europeni şi de peste Ocean, unde în ultimul timp jefuitul băncilor şi al marilor magazine a devenit soluţie pentru ieşirea din criză, noi, jurnaliştii, am spune că da, au legătură. Pentru a vedea însă ce spun specialiştii despre cauzele acestui fenomen, Jurnalul Naţional a intervievat mai mulţi sociologi de la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti şi nu numai. Punct comun la cauze: slăbirea autorităţii de stat.

Criminalitatea săracilor, dar şi cea a bogaţilor
Opinia conferenţiarului dr Petronel Dobrică – prodecan, specialist în sociologia devianţei: "Întrebarea este extrem de complicată, este greu de răspuns în lipsa unor statistici şi a unor studii. Problema merită o discuţie mai amănunţită. Teoretic estimăm că în perioade de criză economică se petrece o creştere a infracţionalităţii, însă trebuie să ţinem cont că teoriile sociologice ale devianţei nu se emit doar prin raportare la sărăcie, pentru că, de exemplu, există şi o criminalitate a celor bogaţi. Putem să estimăm că rata infracţionalităţii generată de sărăcie, adică de satisfacerea acelor nevoi de subzistenţă, va creşte, dar nu ştiu dacă nu este vorba despre o supraestimare. Pentru a putea spune dacă există cu adevărat o creştere a acestei rate a infracţionalităţii avem nevoie de statistici pe o perioadă mai lungă."

CRIZA ECONOMICĂ POATE CREA UN TIP PARTICULAR DE CRIMINALITATE
"Există o criminalitate generată de sărăcie, dar doar la sărăcie nu putem să rămânem, pentru că ne-ar fi dificil să explicăm criminalitatea gulerelor albe, adică a indivizilor respectabili. Au fost prezentate în mass-media două tipuri de cazuri: infracţiunile sângeroase – care şochează prin violenţa lor, în primul rând pentru că efectele sociale sunt mult mai evidente, în al doilea rând pentru că fiecare individ consideră că riscă să fie expus unor asemenea infracţiuni – şi infracţiunile gulerelor albe, care sunt mai puţin evidente, şi aici vorbim despre afacerile celor respectabili care deţin poziţii de putere, din toate zonele sociale, indiferent dacă vorbim despre companii de stat ori private. Toate afacerile dezvăluite de presa românească în ultimii 20 de ani, fie că e vorba despre căi ferate, despre licitaţii etc., au preocupat şi media din ţările dezvoltate din occident. Lista infracţiunilor care aparţin zonei gulerelor albe are un caracter universal, transcende diferenţele de cultură. Probabil, criza economică va conduce la un tip particular de criminalitate – cea de subzistenţă, care include infracţiunile generate de sărăcie, de marginalizare, şi acestea pot fi de la furturi mărunte până la infracţiuni extrem de violente."

SOLUŢII
"Una dintre soluţiile pentru scăderea ratei infracţionalităţii este creşterea controlului social exercitat de autorităţile publice. Strict pe criminalitatea generată de sărăcie este clar că soluţia cea mai importantă este reducerea disparităţilor sociale, măsură care să determine scăderea numărului celor care trăiesc pe marginea societăţii. Însă, într-o perioadă de criză economică, este dificil de adoptat o asemenea soluţie.

Senzaţia mea este că în perioada următoare asemenea întâmplări se vor multiplica. Există zone sociale unde credinţa faţă de norme şi valori, precum binele, dreptatea, este extrem de diferită. Pentru unii, încălcarea normelor reprezintă o sursă de prestigiu, şi nu una de izolare."

PARADOX
"Trebuie să fac o precizare importantă. Este extrem de riscant să afirmăm că viaţa socială a devenit brusc mai rea în numai două luni. În lumina celor întâmplate în ultimul timp, poate exista senzaţia că securitatea indivizilor e afectată. Acest lucru e foarte posibil, dar trebuie să conştientizăm că libertatea indivizilor are şi un preţ şi anume scăderea controlului social.

În acelaşi timp însă, societăţile contemporane în raport cu societăţile de dinainte de 1989 sunt societăţi de supraveghere. Statul supraveghează individul, mai ales după atentatele din SUA de la 11 septembrie, şi mă refer la celebra Lege 298. Prevederile legale de acest tip au generat proteste mult mai puternice în SUA decât în România, iar explicaţia vine din faptul că acolo raportul dintre individ şi stat a fost construit în timp, pe măsură ce drepturile şi libertăţile fundamentale au devenit valori fundamentale. Paradoxul constă în faptul că instituirea acestor societăţi de supraveghere nu are drept consecinţă o creştere a sentimentului de siguranţă, ci sporeşte nesiguranţa individului în raport cu statul", ne-a declarat profesorul Dobrică.

"A apărut generaţia fără nici o frică de autorităţile statului"
Sociologul Alin Teodorescu crede că ultimele jafuri armate petrecute pe teritoriul României nu au nici o legătură cu criza economică: "Acesta este doar un început, n-are legătură cu criza economică, nu are legătură cu calitatea muncii serviciilor de informaţii sau a Poliţiei, dar le pune acestora o nouă problemă, care trebuie rezolvată. În perioada următoare, două aşteptări sunt. Una este ca Poliţia, serviciile de protecţie şi pază, serviciile de informaţii să analizeze situaţia pentru a vedea ce pot face în materie de prevenţie. A doua este ca fiecare dintre cei care lucrează cu numerar să investească în protecţie. Veneam pe Calea Moşilor şi am numărat 12 sedii de bancă, puţin luminate, cu un singur om în pază şi cu nişte geamuri care pot fi sparte cu o piatră. Acestea pot fi ţinte. Sunt societăţi care-şi trimit contabilii la bancă să ia salariile pentru 1.000 de oameni cu Dacii simple, spun că nu se întâmplă nimic, până la prima ocazie. Iar problema principală este nu aceea că le fură banii, ci că omoară oamenii." Alin Teodorescu spune că România avea unul dintre cei mai mici indici de infracţionalitate din Europa şi acest lucru se datora "în special faptului că încă mai era frică de Poliţie şi de serviciile de informaţii". Acum, situaţia stă însă cu totul altfel: "A apărut o nouă generaţie care n-are nici o frică! Nu-i e frică nici de Poliţie, nici de serviciile de informaţii, nici de stat. E o generaţie care are acum în jur de 30 de ani şi care e inspirată de ceea ce vede la televizor. Încă din 2004 aveam un consultant englez, un fost poliţist, care ne spunea că va creşte indicele infracţionalităţii. Aceste infracţiuni merg în sistem «snow ball», aşa-numitul fenomen al bulgărelui de zăpadă. Începe într-un colţ, media preia, arată în detaliu cum s-a întâmplat şi în alt colţ din ţară încep alţii să se gândească să facă şi ei. Şi o şi fac. Trebuie intervenit cu o acţiune foarte dură şi foarte fermă a Poliţiei şi a serviciilor de informaţii, inclusiv a firmelor private de pază şi protecţie, pentru a opri aşa ceva, a adăugat Teodorescu."

SUNTEM CONFUZI, NU MAI AVEM RESPECT
Sociologul Dorel Abraham opinează că alături de criza economică sunt şi alte cauze ale creşterii fenomenului infracţional. "Se corelează mai mulţi factori. Printre ei se numără şi criza economică, în măsura în care sărăceşte sau vulnerabilizează anumite categorii de populaţie, dar şi instaurarea unei anomii în sensul pierderii încrederii în valorile cunoscute şi crearea unei confuzii. Exista un anumit respect pentru instituţiile statului, pentru familie, pentru instituţiile sociale, care acum nu mai există şi, din păcate, nu există nici controlul din partea instituţiilor. Vorbim despre o pierdere a autorităţii statului completată cu instaurarea unei stări anomice. Rezultatul este că se resuscită violenţa la toate nivelurile. Se poate să fie şi mai rău în perioada următoare dacă instituţiile statului nu iau anumite măsuri preventive şi dacă societatea, în ansamblul său, deci inclusiv mass-media, nu se implică mai mult în sensul luării unor atitudini pentru promovarea valorilor civice şi a controlului social", ne-a declarat profesorul Dorel Abraham.

REVIN "ŞCOLIŢII" ÎN CRIMĂ ORGANIZATĂ
Sociologul Dumitru Sandu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie – USB, explică frecvenţa jafurilor armate din ultima vreme printr-un cumul de factori, în contextul crizei economice mondiale. "Cred că este vorba de o mobilitate, în spaţiul european, a reţelelor de crimă organizată, în contextul crizei globale, al revenirii unora dintre cei «şcoliţi» în practica internaţională a infracţionalităţii cu violenţă, plus percepţia unui mediu instituţional local relativ «slab», dacă nu corupt. Societăţile relativ sărace, în schimbare rapidă, cu structuri instituţionale slabe, precum cea românească, sunt în mod particular vulnerabile la infracţionalitate cu violenţă, la crima organizată. La astfel de consecinţe duce şi sporirea drastică a numărului celor care, în condiţii de criză economică, realizează că nu îşi mai pot satisface, prin mijloace legitime sau cel puţin neviolente, aspiraţiile de nivel de trai în creştere", ne-a declarat sociologul Dumitru Sandu.

"Degringolada de la MAI se transmite în stradă"
"Pe lângă criza economică, sunt şi alţi factori care au generat evenimentele cu violenţă din ultimul timp. Americanii numesc astea, în ultimele cercetări, fenomene de epidemie socială, şi dau exemplu sinuciderile sau anumite tipuri de infracţiuni care în urma mediatizării devin soluţii sociale. Apare astfel un fel de imitaţie a comportamentului delincvent", ne-a declarat sociologul Vasile Dâncu. Acesta opinează că explicaţia "cea mai aproape de adevăr" pentru creşterea fenomenului infracţional este "combinaţia între pierderea autorităţii instituţiilor statului şi instituţionalizarea informală a crimei organizate". "Chiar faptul că am început să schimbăm miniştrii din două în două săptămâni creează o degringoladă în Ministerul Administraţiei şi Internelor, care merge din Piaţa Revoluţiei, de unde e ministerul, şi până în stradă. Ce mesaj se transmite? Că autoritatea statului începe să fie tot mai slabă. Şi cred că acest lucru se combină şi cu faptul că au trecut deja 20 de ani şi începe crima organizată să-şi facă tot mai simţită prezenţa. Începem să vedem deja semne ale instituţionalizării informale a crimei organizate. Avem bătălii, oraşe care au devenit centre ale delincvenţei şi toate au un fel de corolar: ceea ce am putea numi corupţia instituţională. Nu s-ar putea crea acest val de atentate, nici aceşti ucigaşi plătiţi foarte bine organizaţi fără o anumită complicitate la un moment dat a unor instituţii. Asistăm la coagularea unor forme de delincvenţă gravă. Ne putem aştepta la mai rău, pentru că semănăm tot mai mult cu democraţiile sud-americane, unde crima organizată concurează statul, câteodată îl şi bate", opinează sociologul Vasile Dâncu.

FENOMENELE DE "UNDERGROUND", ACCENTUATE DE CRIZA MONDIALĂ
"Soluţiile pentru această problemă gravă ţin de voinţa politică, de alocarea de resurse, de modul cum ne alegem cadrele din MAI. A fost o bună perioadă când profesioniştii din Poliţie şi Jandarmerie au fost lăsaţi să-şi facă treaba fără să fie prinşi în cercul politicii şi ar fi trebuit fortificate aceste lucruri. Dacă ne batem pe miniştri, pe şefi de servicii, atunci vom ajunge la fenomene mult mai grave. Dacă nu suntem atenţi şi nu luăm măsuri, ce-am văzut cu toţii sunt semne ale unui proces care va fi mult mai amplu în viitor. Iar criza economică internă şi internaţională va accentua toate fenomenele de underground. Ar trebui deci să depolitizăm instituţiile de ordine publică, să facem cu adevărat o reformă în justiţie, să facem ceva să reducem corupţia, nu doar pentru că e o problemă de raport de la Bruxelles, ci pentru că vorbim de liniştea şi de viaţa noastră. Dacă ne uităm la oamenii care au ieşit în stradă să-l comemoreze pe handbalistul Cozma, observăm că foarte mulţi dintre ei nu-l cunoşteau. Ei au ieşit dintr-un gest reflex de îngrijorare, de frică pentru propria lor viaţă, pentru că în faţa unor găşti organizate de infractori oricine e vulnerabil. Or, în ultimele luni s-a născut un sentiment de insecuritate care apare când instituţiile statului încep să-şi piardă din autoritate", a spus Vasile Dâncu.

Jaf la drumul mare pe o stradă din Focşani
Braşov, Focşani şi Cluj au captat atenţia opiniei publice ca urmare a jafurilor consumate în cele trei oraşe în ultimul timp. Un jaf armat la o casă de schimb, soldat cu doi morţi, un atac asupra unui casier asupra căruia se aflau 212.000 de lei şi alt jaf armat, de data aceasta la un sediu de bancă, dovedesc recrudescenţa fenomenului infracţional. La jumătatea săptămânii trecute, casierul unui depozit de materiale de construcţii din Focşani a venit la serviciu să ridice încasările din ziua precedentă şi să le depună la bancă. A intrat în firmă, a luat cei 212.000 de lei, i-a pus într-o geantă de cârpă şi a ieşit în stradă să se urce în maşina personală. Aici a fost blocat de doi bărbaţi care l-au bruscat şi i-au furat geanta cu bani. Au fost imediat alarmate efectivele de poliţie, procedându-se la blocarea tuturor ieşirilor din judeţ, fiind imediat identificaţi şi reţinuţi suspecţii Iulian Fentzel şi Damian Moldoveanu. Cei doi atacatori erau recidivişti eliberaţi condiţionat din penitenciare pentru bună purtare. Culmea ironiei! (Mădălina Burlan)

Jefuitul băncilor devine obicei
Nu trebuie să ne mai surprindă faptul că asistăm la tot mai multe spargeri de bănci din întreaga lume, pentru că oamenii care nu mai văd "luminiţa de la capătul tunelului" iau în calcul opţiuni "nonconformiste". Aceasta este o concluzie trasă de presa maghiară, referitoare la numărul mare de jafuri bancare raportate de la începutul anului şi până acum în întreaga lume. Un caz "interesant" a fost raportat în Spania, unde un constructor imobiliar catalan, lovit de criza financiară, s-a apucat de spart bănci ca să-şi achite datoriile. A reuşit să spargă patru bănci din Catalonia şi a fost prins luna trecută, la a cincea lovitură. Reuşise să fure aproximativ 80.000 de euro. Miercuri seară, filiala ING din clădirea Parlamentului European de la Bruxelles, a fost jefuită de o persoană înarmată, care a determinat astfel personalul să îi dea peste 50.000 de euro. De partea cealaltă a Atlanticului, statisticile arată că numărul jafurilor la bănci a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din ianuarie şi până acum, pe teritoriul SUA s-au produs 16 jafuri bancare. Cel mai recent jaf s-a produs la o filială a Citibank, din Los Angeles, la data de 10 februarie, de unde s-a furat o sumă neprecizată. Cu o situaţie asemănătoare se confruntă şi Rusia, de la începutul crizei financiare. Însuşi preşedintele Medvedev a pus creşterea infracţionalităţii de acest tip pe seama şomajului şi a scăderii veniturilor populaţiei, generate de criză. (Sânziana Stancu)

Cronologie
În ultimii doi ani s-a înregistrat un număr mare de jafuri armate, fie că a fost vorba despre simpla ameninţare cu pistoale de jucărie, folosite doar pentru intimidare, sau despre cazuri grave, în care victimele au fost împuşcate mortal. În 2007 au avut loc 6 atacuri armate.

17 ianuarie 2008 – Omul de afaceri Liviu Bamburic a fost împuşcat cu şapte gloanţe de un atacator cu faţa acoperită în scara blocului în care locuieşte prietena lui din Constanţa.
21 februarie 2008 – Un bărbat şi o femeie au intrat în casa de schimb valutar SC International Exchange din Craiova, unde, sub ameninţarea armei, au forţat operatoarea să le dea 50.000 de lei. După două saptămâni, la 7 martie 2008, au fost depistate şi reţinute cele trei persoane implicate, iar la 30 martie au fost trimise în judecată.
14 iunie 2008 – La casa de amanet Romero situată în cartierul Micro 40 din Galaţi, într-o tentativă de jaf, Alexandru Ionel Rabacu a înjunghiat-o de 14 ori pe angajata casei de amanet Mihaela Streşină, care a murit la spital.
20 decembrie 2008 – Casiera unei case de schimb valutar din Mangalia a fost atacată în dimineaţa acelei zile în timp ce se afla la serviciu, de doi bărbaţi mascaţi înarmaţi, care au sustras din seiful casei de schimb aproximativ 45.000 de lei.
29 ianuarie 2009 – Două persoane au murit, iar alta a ajuns în stare gravă la Spitalul Judeţean Braşov, după ce au fost împuşcate la o casă de schimb valutar din Braşov.
11 februarie 2009 – Casierul unei firme din Focşani este deposedat de 212.000 de lei, bani pe care trebuia să-i depună la bancă. Cei doi tâlhari au fost prinşi în câteva ore.
13 februarie 2009 – O sucursală a Băncii Transilvania din Cluj este ţinta unui atac armat, fiind furată suma de 60.000 de euro. Incident fără victime, comis de patru indivizi mascaţi.