x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jaf de criză: Hoţia se ia ca râia

0
Autor: Valentin Zaschievici Violeta Fotache 16 Feb 2009 - 00:00
Jaf de criză: Hoţia se ia ca râia


Braşov. Cluj. Focşani. Jafuri şi atacuri cu arma în mână la case de schimb valutar, la bănci şi la drumul mare. Trei în două săptămâni. Un val de infracţiuni săvârşite cu violenţă. Morţi şi răniţi. Cazul de la Cluj, cel puţin, e o premieră în România de la războiul mondial în­coace.



Televiziunile au exploatat la demenţă "ştirile", transfor­mându-le în foiletoane parcă special să sperie şi să zăpăcească lumea, dacă nu cumva să dea unora şi idei. Aceste scene din thrillere americane cu gangsteri, filmate în Ardeal şi în Moldova, au oare legătură cu criza economică internă şi internaţio­nală? Dacă aruncăm un ochi şi la vecinii europeni, vedem că în ultimul timp atacurile armate au crescut proporţional cu adâncirea crizei economice. Joi a fost atacată o bancă în incinta Parlamentului European. În Franţa, luna trecută, 33 de ata­curi armate la bănci. În Spania, un antreprenor din industria construcţiilor, aflat în pragul falimentului, a fost arestat când se pregătea să dea a cincea spargere de bancă, tocmai pentru a-şi putea returna creditele bancare. Ce ne aşteaptă aşadar pe noi, românii? Să ne pregătim pentru ce-i mai rău? Jurnalul Naţional a intervievat mai mulţi sociologi de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti şi a aflat că instituţiile sta­tului şi-au pierdut din autoritate, că a apărut criminalitatea de subzistenţă, ca şi "generaţia fără nici o frică". Şi acesta este "doar începutul"…



Valul de infracţiuni contra avutului, săvârşite cu violenţă, ce au fost comise "cu mână armată" în ultimul timp în ţara noastră, a creat îngrijorare în rândurile populaţiei, deja marcată puternic de tot ceea ce înseamnă efect al crizei economice globale.  
Jaful armat de la Braşov, soldat cu moartea a două persoane şi rănirea gravă a unei a treia, atacul asupra Băncii Transilvania, din Cluj, jaful la drumul mare din Focşani, atacarea câtorva sedii de primării din care s-au furat seifurile sunt evenimente care pot înspăimânta orice om de bună-credinţă. Până acum, ro­mâ­­nul era obişnuit cu o oarecare insecuritate a avutului, foarte puţine spargeri de locuinţe, de maşini, ori furturi din buzunare fiind soluţio­nate şi cu recuperarea obiectelor ori a bunu­ri­lor furate. De ceva vreme însă, cetăţeanul este lovit de dura realitate a morţii. Poţi să mori îm­pu­ş­cat pentru bunul tău sau al firmei la care eşti angajat. Poţi să fii atacat în plină stradă ori la fel de bine în sediul instituţiei la care lucrezi. Cine te apără? Cine îi prinde pe infractori şi când? Cine îţi garantează că vinovaţii odată con­damnaţi îşi vor ispăşi pedepsele în în­chi­soare şi nu vor umbla liberi precum Serghei Gorbunov, graţie prestaţiei unor judecători, pro­curori, poliţişti, gardieni din penitenciare? Când îl auzi şi pe noul ministru de Interne, Dan Nica, cerând Poliţiei şi Jandarmeriei să câştige bătăliile cu crima organizată din Braşov, Craiova, Arad etc. înţelegi clar două mesaje. Unul, cu valoare de certitudine, este acela că securitatea ta e în pericol. Al doilea este acela că va lupta ci­ne­va pentru ea. Cum, cu ce mijloace? Speri să câştige, dar nu ai siguranţa că acest lucru se va şi întâmpla. Când se mai petrece însă şi un epi­sod care îţi arată fisuri ale securităţii naţionale, cum este cazul furtului de arme din unitatea militară de la Ciorogârla, tabloul devine mult mai înfiorător. Şi începi să-ţi pui întrebări, pe care speri să şi le fi pus mult mai înaintea ta şi responsabilii din autorităţile statului. De ce se întâmplă toate acestea acum, cu această frec­ven­­ţă? Aceste fapte reprobabile care şochează prin violenţa lor şi care ne amintesc de scene din filmele americane cu gangsteri ori ne tri­mit cu gândul la mafia italiană sunt ele în strân­­să legătură cu criza economică internă şi internaţională? Dacă aruncăm un ochi şi la vecinii europeni şi de peste Ocean, unde în ul­timul timp jefuitul băncilor şi al marilor magazine a devenit soluţie pentru ieşirea din criză, noi, jurnaliştii, am spune că da, au le­gă­tură. Pentru a ve­dea însă ce spun spe­cialiştii despre cauzele acestui fenomen, Jurnalul Na­ţio­nal a intervie­vat mai mulţi sociologi de la Facultatea de Sociologie din cadrul Univer­si­tăţii Bucureşti şi nu numai. Punct comun la cauze: slăbirea autorităţii de stat.



Criminalitatea săracilor, dar şi cea a bogaţilor
Opinia conferenţiarului dr Petronel Dobrică – prodecan, specialist în sociologia devianţei: "Întrebarea este extrem de complicată, este greu de răspuns în lipsa unor statistici şi a unor studii. Problema merită o discuţie mai amănunţită. Teoretic estimăm că în perioade de criză economică se petrece o creştere a infracţionalităţii, însă trebuie să ţinem cont că teoriile sociologice ale devianţei nu se emit doar prin raportare la sărăcie, pentru că, de exemplu, există şi o criminalitate a celor bogaţi. Putem să estimăm că rata infracţionalităţii generată de sărăcie, adică de satisfacerea acelor nevoi de subzistenţă, va creşte, dar nu ştiu dacă nu este vorba despre o supraestimare. Pentru a putea spune dacă există cu adevărat o creştere a acestei rate a infracţionalităţii avem nevoie de statistici pe o perioadă mai lungă."

CRIZA ECONOMICĂ POATE CREA UN TIP PARTICULAR DE CRIMINALITATE
 "Există o criminalitate generată de sărăcie, dar doar la sărăcie nu putem să rămânem, pentru că ne-ar fi dificil să explicăm criminalitatea gulerelor albe, adică a indivizilor respectabili. Au fost prezentate în mass-media două tipuri de cazuri: infracţiunile sângeroase – care şochează prin violenţa lor, în primul rând pentru că efectele sociale sunt mult mai evidente, în al doilea rând pentru că fiecare individ consideră că riscă să fie expus unor asemenea infracţiuni – şi infracţiunile gulerelor albe, care sunt mai puţin evidente, şi aici vorbim despre afacerile celor respectabili care deţin poziţii de putere, din toate zonele sociale, indiferent dacă vorbim despre companii de stat ori private. Toate afacerile dezvăluite de presa românească în ultimii 20 de ani, fie că e vorba despre căi ferate, despre licitaţii etc., au preocupat şi media din ţările dezvoltate din occident. Lista infracţiunilor care aparţin zonei gulerelor albe are un caracter universal, transcende diferenţele de cultură. Probabil, criza economică va conduce la un tip particular de criminalitate – cea de subzistenţă, care include infracţiunile generate de sărăcie, de marginalizare, şi acestea pot fi de la furturi mărunte până la infracţiuni extrem de violente."

SOLUŢII
"Una dintre soluţiile pentru scăderea ratei infracţio­nalităţii este creşterea controlului social exercitat de autorităţile publice. Strict pe criminalitatea generată de sărăcie este clar că soluţia cea mai importantă este redu­cerea disparităţilor sociale, măsură care să determine scăderea numărului celor care trăiesc pe marginea societăţii. Însă, într-o perioadă de criză economică, este dificil de adoptat o asemenea soluţie.  

Senzaţia mea este că în perioada următoare asemenea întâmplări se vor multiplica. Există zone sociale unde credinţa faţă de norme şi valori, precum binele, dreptatea, este extrem de diferită. Pentru unii, încălcarea normelor reprezintă o sursă de prestigiu, şi nu una de izolare."

PARADOX
"Trebuie să fac o precizare importantă. Este extrem de riscant să afirmăm că viaţa socială a devenit brusc mai rea în numai două luni. În lumina celor întâmplate în ultimul timp, poate exista senzaţia că securitatea indivizilor e afectată. Acest lucru e foarte posibil, dar trebuie să conştientizăm că libertatea indivizilor are şi un preţ şi anume scăderea controlului social.

În acelaşi timp însă, societăţile contemporane în raport cu societăţile de dinainte de 1989 sunt societăţi de suprave­ghere. Statul supraveghează individul, mai ales după atentatele din SUA de la 11 septembrie, şi mă refer la celebra Lege 298. Prevederile legale de acest tip au generat proteste mult mai puternice în SUA decât în România, iar explicaţia vine din faptul că acolo raportul dintre individ şi stat a fost construit în timp, pe măsură ce drepturile şi libertăţile fundamentale au devenit valori fundamentale. Paradoxul constă în faptul că instituirea acestor societăţi de supraveghere nu are drept consecinţă o creştere a sentimentului de siguran­ţă, ci sporeşte nesiguranţa individului în raport cu statul", ne-a declarat profesorul Dobrică.



"A apărut generaţia fără nici o frică de autorităţile statului"

Sociologul Alin Teodorescu crede că ul­timele jafuri ar­ma­te petrecute pe teritoriul României nu au nici o legătură cu cri­za economică: "Acesta este doar un în­ce­put, n-are legătură cu criza economică, nu are legătură cu calitatea muncii servicii­lor de informaţii sau a Poliţiei, dar le pune acestora o nouă pro­ble­mă, care trebuie rezolvată. În perioada următoare, două aş­tep­tări sunt. Una este ca Poliţia, serviciile de protecţie şi pază, serviciile de informaţii să ana­lizeze situaţia pentru a vedea ce pot face în materie de prevenţie. A doua este ca fiecare dintre cei care lucrează cu numerar să investească în protecţie. Veneam pe Calea Moşilor şi am numărat 12 sedii de bancă, puţin luminate, cu un singur om în pază şi cu nişte geamuri care pot fi sparte cu o piatră. Acestea pot fi ţinte. Sunt societăţi care-şi trimit contabilii la bancă să ia salariile pentru 1.000 de oameni cu Dacii simple, spun că nu se în­tâmplă nimic, până la prima ocazie. Iar problema principală este nu aceea că le fură banii, ci că omoară oamenii." Alin Teodorescu spune că România avea unul dintre cei mai mici indici de infracţionalitate din Europa şi acest lucru se datora "în special faptului că încă mai era frică de Poliţie şi de serviciile de informaţii". Acum, situaţia stă însă cu totul altfel: "A apărut o nouă generaţie care n-are nici o frică! Nu-i e frică nici de Poliţie, nici de serviciile de informaţii, nici de stat. E o generaţie care are acum în jur de 30 de ani şi care e inspirată de ceea ce vede la televizor. Încă din 2004 aveam un consultant englez, un fost poliţist, care ne spunea că va creşte indicele infracţionalităţii. Aceste infracţiuni merg în sistem «snow ball», aşa-nu­mitul fenomen al bulgărelui de zăpadă. Începe într-un colţ, media preia, arată în detaliu cum s-a întâmplat şi în alt colţ din ţară încep alţii să se gândească să facă şi ei. Şi o şi fac. Trebuie intervenit cu o acţiune foarte dură şi foarte fermă a Poliţiei şi a serviciilor de informaţii, inclusiv a firmelor private de pază şi protecţie, pentru a opri aşa ceva, a adăugat Teodorescu."

SUNTEM CONFUZI, NU MAI AVEM RESPECT
Sociologul Dorel Abraham opinează că alături de criza economică sunt şi alte cauze ale creşterii fenomenului infracţional. "Se corelează mai mulţi factori. Printre ei se numără şi criza economică, în măsura în care sărăceşte sau vulne­rabilizează anumite categorii de populaţie, dar şi in­staurarea unei anomii în sensul pierderii încrederii în valorile cunoscute şi crearea unei confuzii. Exista un anumit respect pentru instituţiile statului, pentru familie, pentru instituţiile sociale, care acum nu mai există şi, din păcate, nu există nici contro­lul din partea instituţiilor. Vorbim despre o pier­­dere a autorităţii statului completată cu instaurarea unei stări anomice. Rezultatul este că se resuscită violenţa la toate nivelurile. Se poate să fie şi mai rău în perioada următoare dacă instituţiile statului nu iau anumite mă­suri preventive şi dacă societatea, în ansamblul său, deci inclusiv mass-media, nu se implică mai mult în sensul luării unor atitudini pentru pro­movarea valorilor civice şi a controlului so­cial", ne-a declarat profesorul Dorel Abraham.

REVIN "ŞCOLIŢII" ÎN CRIMĂ ORGANIZATĂ

Sociologul Dumitru Sandu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie – USB, explică frecvenţa jafurilor armate din ultima vreme printr-un cumul de factori, în contextul crizei economice mondiale. "Cred că este vorba de o mobilitate, în spaţiul european, a reţelelor de crimă organizată, în contextul crizei globale, al revenirii unora dintre cei «şcoliţi» în practica internaţională a infracţionalităţii cu violenţă, plus percepţia unui mediu ins­ti­tuţional local relativ «slab», dacă nu corupt. Societăţile relativ sărace, în schimbare rapidă, cu structuri instituţionale slabe, precum cea românească, sunt în mod particular vulnerabile la infracţionalitate cu violenţă, la crima organizată. La astfel de consecinţe duce şi sporirea drastică a numărului celor care, în condiţii de criză economică, realizează că nu îşi mai pot satisface, prin mijloace legitime sau cel puţin neviolente, aspiraţiile de nivel de trai în creştere", ne-a declarat sociologul Dumitru Sandu.



"Degringolada de la MAI se transmite în stradă"

"Pe lângă criza economică, sunt şi alţi factori care au generat evenimentele cu violenţă din ultimul timp. Americanii numesc astea, în ultimele cercetări, fenomene de epidemie socială, şi dau exemplu sinuciderile sau anumite tipuri de infracţiuni care în urma mediatizării devin soluţii sociale. Apare astfel un fel de imitaţie a comportamentului delincvent", ne-a declarat sociologul Vasile Dâncu. Acesta opinează că explicaţia "cea mai aproape de adevăr" pentru creşterea fenomenului infracţional este "combinaţia între pierderea autorităţii instituţiilor statului şi instituţionalizarea informală a crimei organizate". "Chiar faptul că am început să schimbăm miniştrii din două în două săptămâni creează o degringoladă în Ministerul Administraţiei şi Internelor, care merge din Piaţa Revoluţiei, de unde e ministerul, şi până în stradă. Ce mesaj se transmite? Că autoritatea statului începe să fie tot mai slabă. Şi cred că acest lucru se combină şi cu faptul că au trecut deja 20 de ani şi începe crima organizată să-şi facă tot mai simţită prezenţa. Începem să vedem deja semne ale instituţionalizării informale a crimei organizate. Avem bătălii, oraşe care au devenit centre ale delincvenţei şi toate au un fel de corolar: ceea ce am putea numi corupţia instituţională. Nu s-ar putea crea acest val de atentate, nici aceşti ucigaşi plătiţi foarte bine organizaţi fără o anumită complicitate la un moment dat a unor instituţii. Asistăm la coagularea unor forme de delincvenţă gravă. Ne putem aştepta la mai rău, pentru că semănăm tot mai mult cu democraţiile sud-americane, unde crima organizată concurează statul, câteodată îl şi bate", opinează sociologul Vasile Dâncu.

FENOMENELE DE "UNDERGROUND", ACCENTUATE DE CRIZA MONDIALĂ

"Soluţiile pentru această problemă gravă ţin de voinţa politică, de alocarea de resurse, de modul cum ne alegem cadrele din MAI. A fost o bună perioadă când profesioniştii din Poliţie şi Jandarmerie au fost lăsaţi să-şi facă treaba fără să fie prinşi în cercul politicii şi ar fi trebuit fortificate aceste lucruri. Dacă ne batem pe miniştri, pe şefi de servicii, atunci vom ajunge la fenomene mult mai grave. Dacă nu suntem atenţi şi nu luăm măsuri, ce-am văzut cu toţii sunt semne ale unui proces care va fi mult mai amplu în viitor. Iar criza economică internă şi internaţională va accentua toate fenomenele de underground. Ar trebui deci să depolitizăm instituţiile de ordine publică, să facem cu adevărat o reformă în justiţie, să facem ceva să reducem corupţia, nu doar pentru că e o problemă de raport de la Bruxelles, ci pentru că vorbim de liniştea şi de viaţa noastră. Dacă ne uităm la oamenii care au ieşit în stradă să-l comemoreze pe handbalistul Cozma, observăm că foarte mulţi dintre ei nu-l cunoşteau. Ei au ieşit dintr-un gest reflex de îngrijorare, de frică pentru propria lor viaţă, pentru că în faţa unor găşti organizate de infractori oricine e vulnerabil. Or, în ultimele luni s-a născut un sentiment de insecuritate care apare când instituţiile statului încep să-şi piardă din autoritate", a spus Vasile Dâncu.



Jaf la drumul mare pe o stradă din Focşani
Braşov, Focşani şi Cluj au captat atenţia opiniei publice ca urmare a jafurilor consumate în cele trei oraşe în ultimul timp. Un jaf armat la o casă de schimb, soldat cu doi morţi, un atac asupra unui casier asupra căruia se aflau 212.000 de lei şi alt jaf armat, de data aceasta la un sediu de bancă, dovedesc recrudescenţa fenomenului infracţional. La jumătatea săptămânii trecute, casierul unui depozit de materiale de construcţii din Focşani a venit la serviciu să ridice încasările din ziua precedentă şi să le depună la bancă. A intrat în firmă, a luat cei 212.000 de lei, i-a pus într-o geantă de cârpă şi a ieşit în stradă să se urce în maşina personală. Aici a fost blocat de doi bărbaţi care l-au bruscat şi i-au furat geanta cu bani. Au fost imediat alarmate efectivele de poliţie, procedându-se la blocarea tuturor ieşirilor din judeţ, fiind imediat identificaţi şi reţinuţi suspecţii Iulian Fentzel şi Damian Moldoveanu. Cei doi atacatori erau recidivişti eliberaţi condiţionat din penitenciare pentru bună purtare. Culmea ironiei! (Mădălina Burlan)



Jefuitul băncilor devine obicei
Nu trebuie să ne mai surprindă faptul că asistăm la tot mai multe  spargeri de bănci din întreaga lume, pentru că oamenii care nu mai văd "luminiţa de la capătul tunelului" iau în calcul opţiuni "nonconformiste". Aceasta este o concluzie trasă de presa maghiară, referitoare la numărul mare de jafuri bancare raportate de la începutul anului şi până acum în întreaga lume. Un caz "interesant" a fost raportat în Spania, unde un constructor imobiliar catalan, lovit de criza financiară, s-a apucat de spart bănci ca să-şi achite datoriile. A reuşit să spargă patru bănci din Catalonia şi a fost prins luna trecută, la a cincea lovitură. Reuşise să fure aproximativ 80.000 de euro. Miercuri seară, filiala ING din clă­direa Parlamentului European de la Bru­xelles, a fost jefuită de o persoană înarmată, care a determinat astfel personalul să îi dea peste 50.000 de euro. De partea cealaltă a Atlanticului, statisticile arată că numărul jafurilor la bănci a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din ianuarie şi până acum, pe teritoriul SUA s-au produs 16 jafuri bancare. Cel mai recent jaf s-a produs la o filială a Citibank, din Los Angeles, la data de 10 februarie, de unde s-a furat o sumă neprecizată. Cu o si­tuaţie asemănătoare se confruntă şi Rusia, de la începutul crizei financiare. Însuşi preşedintele Medvedev a pus creşterea infracţionalităţii de acest tip pe seama şo­majului şi a scăderii veniturilor po­pu­laţiei, generate de criză. (Sânziana Stancu)


Cronologie
În ultimii doi ani s-a înregistrat un număr mare de jafuri armate, fie că a fost vorba despre simpla ameninţare cu pistoale de jucărie, folosite doar pentru intimidare, sau despre cazuri grave, în care victimele au fost îm­puş­ca­te mortal. În 2007 au avut loc 6 atacuri armate.
  • 17 ianuarie 2008 – Omul de afaceri Liviu Bamburic a fost împuşcat cu şapte gloanţe de un atacator cu faţa acoperită în scara blocului în care locuieşte prietena lui din Constanţa.
  • 21 februarie 2008 – Un bărbat şi o femeie au intrat în casa de schimb valutar SC Internatio­nal Exchange din Craiova, unde, sub ame­nin­ţa­rea armei, au forţat operatoarea să le dea 50.000 de lei. După două saptămâni, la 7 martie 2008, au fost depistate şi reţinute cele trei persoane implicate, iar la 30 martie au fost trimise în judecată.
  • 14 iunie 2008 – La casa de amanet Romero situată în cartierul Micro 40 din Galaţi, într-o tentativă de jaf, Alexandru Ionel Rabacu a înjunghiat-o de 14 ori pe angajata casei de amanet Mihaela Streşină, care a murit la spital.
  • 20 decembrie 2008 – Casiera unei case de schimb valutar din Mangalia a fost atacată în dimineaţa acelei zile în timp ce se afla la serviciu, de doi bărbaţi mascaţi înarmaţi, care au sustras din seiful casei de schimb aproximativ 45.000 de lei.
  • 29 ianuarie 2009 – Două persoane au murit, iar alta a ajuns în stare gravă la Spitalul Judeţean Braşov, după ce au fost împuşcate la o casă de schimb valutar din Braşov.
  • 11 februarie 2009 – Casierul unei firme din Focşani este deposedat de 212.000 de lei, bani pe care trebuia să-i depună la bancă. Cei doi tâlhari au fost prinşi în câteva ore.
  • 13 februarie 2009 – O sucursală a Băncii Tran­silvania din Cluj este ţinta unui atac ar­mat, fiind furată suma de 60.000 de euro. Incident fără victime, comis de patru indivizi mascaţi.
Citeşte mai multe despre:   special,   două,   statului,   bancă,   economică,   criza

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tuzla, micii lui Parpalea și delfinii săltăreți

Tuzla, micii lui Parpalea și delfinii săltăreți
„Jurnalul” inițiază astăzi o serie de reportaje închinate cotidianului din mediul rural românesc, cu bune și mai puțin bune, așa cum se dezvelește el la fața locului în primele decenii ale secolului al...

1,2 miliarde euro pentru Delta Dunării, șterse cu bidineaua

1,2 miliarde euro pentru Delta Dunării, șterse cu bidineaua
Galerie Foto Comisia Europeană a decis să sisteze rambursarea plăților din cadrul mecanismului Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD) și a cerut realizarea unui audit în legătură cu modul în care au fost...

Cioara de semănătură nu se lasă audiată de parlamentari 

Cioara de semănătură nu se lasă audiată de parlamentari 
Galerie Foto La parlamentarii români iubirea pentru animale se manifestă sub diverse forme, iar una dintre ele este legislativă. De-a lungul anilor, în Parlament au ajuns inițiative care mai de care mai trăsnite, având ca...

Paradoxurile justiției în cazul Liviu Dragnea. Cereri pe bandă rulantă de abținere în dosarele în care este judecat fostul lider PSD

Paradoxurile justiției în cazul Liviu Dragnea. Cereri pe bandă rulantă de abținere în dosarele în care este judecat fostul lider PSD
Galerie Foto Situație incredibilă în care se află fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, în raport cu judecătorii care activează în cadrul mai multor instanțe ce trebuie să soluționeze cauzele care îl vizează. Atât...

Anca Dragu și Ludovic Orban, chestionați de președintele Comisiei de la Veneția pe tema revocării Avocatului Poporului

Anca Dragu și Ludovic Orban, chestionați de președintele Comisiei de la Veneția pe tema revocării Avocatului Poporului
Galerie Foto A treia lovitură pe care o încasează majoritatea parlamentară de la București vine chiar de la una dintre instituțiile europene mult invocate de PNL și USR-PLUS, pe vremea când, la guvernare, se afla PSD. Este vo...

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi

PSD promite moțiune de cenzură la sfârșitul lunii. Aritmetica parlamentară arată că au nevoie de încă 30 de voturi
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că a fost demarată campania de strângere de semnături pentru inițierea și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului condus de Florin Cîțu. Iar lucrurile...

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu

Străinii învață după manualele românești de sexologie, la noi e materie-tabu
Autorul primului Tratat de Sexologie este român, dar România nu a fost în stare să facă o lege a sexologiei. Este marea dezamăgire a profesorului Vasile Niţescu, președintele Societății Române de Sexologie...

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli

Probleme „tehnice” ale educației sexuale în școli
Scandalul stârnit de subiectul educației sexuale în școli are și câteva probleme de implementare. Una dintre acestea ar fi lipsa efectivă a cadrelor didactice care să poată să predea această materie,...

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut

Klaus Iohannis, cu salariul și chiria tăiate. A vândut, în schimb, de 23 de ori mai multe cărți decât anul trecut
Galerie Foto Declarația anuală de avere completată de președintele României, Klaus Werner Iohannis, și publicată pe portalul Administrației Prezidențiale conține mici surprize. Cea mai importantă se referă la casele pe ca...

Parlamentul European va vota joi Legea climei

Parlamentul European va vota joi Legea climei
Parlamentul European urmează să adopte joi noua lege a UE privind clima, proiect care crește obiectivul blocului european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40%, la cel puțin 55%...

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”

“Catedrala Țepei” – slujbă tip concert metal combinat cu urlete gen “Peluza Sud”
Galerie Foto Ai cancer și vrei să te vindeci? Ai rămas văduvă și nu știi ce să faci? Te-ai apucat de șpriț în neștire și tragi ca apucatul? Ți-a făcut soacra legături? Sau a intrat dracu’ în tine? Gata, problemele...

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern

Compania familiei fostului director BNR Dolj, încă un contract important de la Guvern
ACZ Consulting SRL Craiova, societatea deținută de soția fostului director al BNR Dolj Gheorghe Gherghinescu, a fost contractată, pentru a doua oară în câteva luni, de Guvernul condus de Florin Cîțu, pentru a...

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”

„Fiți serioși! România nu avea ce să caute la acest Euro. Își băteau toți joc de noi”
Galerie Foto Colțul microbiștilor din Cișmigiu este unicul loc unde nu vorbesc decât experții. Anonimi, dar experți. Se laudă că tot ce s-a prevestit acolo s-a și întâmplat 100%. „Niciodată ce s-a spus aici nu s-a...

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă

De ce amigdalele nu trebuie scoase pe bandă rulantă
Interviu cu profesor doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, întemeietor de şcoală în ORL   Destule suferinţe pot apărea în zona ORL, adică nas-gât-urechi. Limpezim...

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”

„Avem Johnson & Johnson și terasa cu mici aproape!”
Deși, inițial, spusese că vaccinarea anti-COVID din Piața Obor va fi reluată abia spre finalul lunii, în perioada 25-29 iunie, primarul sectorului 2 al Capitalei, Radu Mihaiu, s-a răzgândit. Deoarece este...
Serviciul de email marketing furnizat de