Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie au inceput să recurgă la tehnici de intimidare a judecătorilor, mai ceva ca pe vremea Securităţii, chemăndu-i la ordine şi ameninţăndu-i cu puşcăria, tocmai inainte de a da o soluţie sau alta in dosarele pe care le au de judecat.
Procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie au inceput să recurgă la tehnici de intimidare a judecătorilor, mai ceva ca pe vremea Securităţii, chemăndu-i la ordine şi ameninţăndu-i cu puşcăria, tocmai inainte de a da o soluţie sau alta in dosarele pe care le au de judecat.
Un astfel de caz a avut loc recent, in vizorul DNA aflăndu-se trei judecători de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, la 30 mai a.c., cu doar cinci zile inainte de a da verdictul intr-un dosar avănd ca obiect cererea de strămutare a unei cauze aflate pe rolul Tribunalului Galaţi (dosar 13061-1-2006, cu termen de judecată la ICCJ la 5 iunie a.c. ), judecătorii Gabriela Stecoza, Ana Alexandrina Savin şi Adrian Bordea, de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost convocaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei, in calitate de "făptuitori" (dosar 219-1-2007), pentru săvărşirea infracţiunilor prevăzute de articolele 248 ( "abuz in serviciu contra intereselor publice", faptă care se pedepseşte cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ) şi 257 ("trafic de influenţă", faptă care se pedepseşte cu inchisoare de la 2 la 10 ani). Acţiunea procurorilor de la DNA se baza pe o aşa-zisă plăngere făcută de imputernicita uneia dintre părţile aflate in proces, şi anume, "avocata" Carmen Pastin, un personaj controversat, care face parte din tagma aşa-zişilor "avocaţi constituţionali".
TEAMA. In ciuda insistenţelor noastre, cei trei judecători de la ICCJ (care, in paranteză fie spus, s-au declarat surprinşi că presa a aflat despre "necazul" lor), au refuzat să facă orice fel de declaraţie, invocănd faptul că nu vor ca spusele lor "să se interpreteze ca o incercare de a influenţa decizia procurorilor de la DNA".
Aşa o fi, dar nouă ni s-a părut că, in realitate, cei trei judecători sunt pur şi simplu timoraţi de procurorii de la DNA, acesta fiind, de fapt, motivul pentru care au refuzat să vorbească cu presa.
In schimb, judecătorii Gabriela Stecoza, Ana Alexandrina Savin şi Adrian Bordea s-au adresat, in scris, Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Public, mai exact, Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, arătănd că, fără a le fi respectate drepturile fundamentale, au fost calificaţi drept "infractori", in acest fel aducăndu-se un prejudiciu de imagine atăt persoanelor citate, căt şi instanţei insăşi. "Calitatea procesuală stabilită de procuror nu există in categoria participanţilor la procesul penal (Titlul I, cap. II Cod Procedură Penală), singura prevedere fiind in art.4 C.P., care analizează personalitatea legii penale, in accepţiunea căruia făptuitor este persoana ce a săvărşit o infracţiune" - se arată in memoriul celor trei judecători "anchetaţi" de DNA. "Pe de altă parte - precizează cei trei - citarea noastră privind savărşirea unor infracţiuni in legătură cu o pricină pendinte - Â cu cinci zile inaintea dezbaterilor cauzei - creează imaginea incercării de intimidare in soluţionarea acelei pricini".
In final, cei trei judecători precizează: "Este de netăgăduit că ne supunem oricăror cercetări şi verificări dispuse de organele competente, cu condiţia ca acestea să respecte dispoziţiile legale şi drepturile fundamentale ale omului".
DNA TACE. In mod firesc, ne-am adresat Departamentului Naţional Anticorupţie, cu rugămintea de a ne furniza, potrivit Legii nr.544/2001, căteva informaţii de interes public, despre acest caz mai puţin obişnuit, in care, iată, trei judecători de la ICCJ sunt cercetaţi ca "infractori". "Răspunsul" a fost sec:
"Referitor la solicitarea dvs., Biroul de informare şi relaţii publice este imputernicit să vă comunice că orice detalii legate de plăngerea formulată impotriva persoanelor menţionate de dvs. reprezintă date care, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală se comunică numai persoanelor interesate". Atăt! Bine că nu ni s-a spus că activitatea DNA este, ca şi cea a Securităţii, "strict secretă".
FOST AVOCAT, DENUNŢĂTOR DE PROFESIE. Autoarea denunţului impotriva celor trei judecători de la ICCJ este numita Carmen Păştin, avănd calitatea de imputernicită a uneia dintre părţile aflate in procesul in cauză. Dar cine este Carmen Păştin? Răsfoind presa ultimilor ani, am aflat că aceasta este o persoană ciudată, un fel de denunţător de profesie. Bunăoară, la data de 30 iunie 1994, printr-un Decret al preşedintelui de atunci, Ion Iliescu, Carmen Păştin a fost revocată din funcţia de judecător financiar al Colegiului Jurisdicţional al Camerei de Conturi Călăraşi. Apoi, o găsim implicată, in calitate de "reprezentant al Ministerului Turismului" şi, ulterior, in cea de avocat, in scandalul legat de Hotelul Cota 1.400, deţinut la acea vreme de controversatul "Gigi Kent", intre timp decedat. De asemenea, "avocata" Carmen Păştin a fost amestecată in afacerea " Pavalache - Banca Internaţională a Religiilor". Iată ce scria ziarul Ziua la 23 octombrie 2002: "Avocata fostului Consiliu de Administraţie al BIR, Carmen Păştin, a ameninţat-o făţis pe judecătoarea Cristina Negru Dumitru că o va inlătura din magistratură! Efectul imediat: Cristinei Negru i-a fost luat dosarul şi predat colegei de birou, Maria Zamfir". O lună mai tărziu, agenţia Mediafax anunţa că, potrivit decanului Baroului de Avocatură Bucureşti, Toma Dragomir, avocata Carmen Păştin a fost supendată din funcţie. "A fost suspendată, pentru că are nişte dosare disciplinare", a precizat avocatul Toma Dragomir. Mai mult, in 2004, Baroul Bucureşti a decis, prin Hotărărea nr. 2/25.03.2004, "excluderea din profesia de avocat a doamnei Păştin Carmen, pentru săvărşirea abaterii disciplinare prevăzute de art 70 alin. 1 din Legea 51/1995."
In fine, mai recent, presa a relatat că numita Carmen Păştin se ocupă de intocmirea actelor prin care o descendentă a familiei Şuţu, o bătrănă de 86 de ani care locuieşte in Italia, cere să i se retrocedeze, printre altele, clădirile care găzduiesc azi CEC-ul, Banca Naţională, Facultatea de Medicină, sediul actual al Ministerului Administraţiei şi Internelor, cel al Ministerului Agriculturii etc, in total 54 de imobile, precum şi sute de mii de hectare de teren.
Art. 70, alin. 1 din Legea nr. 51/1995, in baza căruia Baroul Bucureşti a exclus-o din avocatură pe Carmen Păştin prevede: "Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvărşite in legătură cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei". De notat că mai jos, la art. 73, acelaşi act normativ prevede: "In perioada interdicţiei, avocatul nu poate presta, sub nici o formă, asistenţa juridică, nu poate face uz de calitatea de avocatâ¦" Pentru a "fenta" legea, Carmen Păştin a trecut in tabăra celebrilor "avocaţi constituţionali", unde o regăsim, la un moment dat, avănd calitatea de "prodecan". Deh! Vorba aia, decăt codaş la oraş, mai bine fruntaş in sat!
Un astfel de caz a avut loc recent, in vizorul DNA aflăndu-se trei judecători de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, la 30 mai a.c., cu doar cinci zile inainte de a da verdictul intr-un dosar avănd ca obiect cererea de strămutare a unei cauze aflate pe rolul Tribunalului Galaţi (dosar 13061-1-2006, cu termen de judecată la ICCJ la 5 iunie a.c. ), judecătorii Gabriela Stecoza, Ana Alexandrina Savin şi Adrian Bordea, de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost convocaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei, in calitate de "făptuitori" (dosar 219-1-2007), pentru săvărşirea infracţiunilor prevăzute de articolele 248 ( "abuz in serviciu contra intereselor publice", faptă care se pedepseşte cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ) şi 257 ("trafic de influenţă", faptă care se pedepseşte cu inchisoare de la 2 la 10 ani). Acţiunea procurorilor de la DNA se baza pe o aşa-zisă plăngere făcută de imputernicita uneia dintre părţile aflate in proces, şi anume, "avocata" Carmen Pastin, un personaj controversat, care face parte din tagma aşa-zişilor "avocaţi constituţionali".
TEAMA. In ciuda insistenţelor noastre, cei trei judecători de la ICCJ (care, in paranteză fie spus, s-au declarat surprinşi că presa a aflat despre "necazul" lor), au refuzat să facă orice fel de declaraţie, invocănd faptul că nu vor ca spusele lor "să se interpreteze ca o incercare de a influenţa decizia procurorilor de la DNA".
Aşa o fi, dar nouă ni s-a părut că, in realitate, cei trei judecători sunt pur şi simplu timoraţi de procurorii de la DNA, acesta fiind, de fapt, motivul pentru care au refuzat să vorbească cu presa.
In schimb, judecătorii Gabriela Stecoza, Ana Alexandrina Savin şi Adrian Bordea s-au adresat, in scris, Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Public, mai exact, Parchetului de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, arătănd că, fără a le fi respectate drepturile fundamentale, au fost calificaţi drept "infractori", in acest fel aducăndu-se un prejudiciu de imagine atăt persoanelor citate, căt şi instanţei insăşi. "Calitatea procesuală stabilită de procuror nu există in categoria participanţilor la procesul penal (Titlul I, cap. II Cod Procedură Penală), singura prevedere fiind in art.4 C.P., care analizează personalitatea legii penale, in accepţiunea căruia făptuitor este persoana ce a săvărşit o infracţiune" - se arată in memoriul celor trei judecători "anchetaţi" de DNA. "Pe de altă parte - precizează cei trei - citarea noastră privind savărşirea unor infracţiuni in legătură cu o pricină pendinte - Â cu cinci zile inaintea dezbaterilor cauzei - creează imaginea incercării de intimidare in soluţionarea acelei pricini".
In final, cei trei judecători precizează: "Este de netăgăduit că ne supunem oricăror cercetări şi verificări dispuse de organele competente, cu condiţia ca acestea să respecte dispoziţiile legale şi drepturile fundamentale ale omului".
DNA TACE. In mod firesc, ne-am adresat Departamentului Naţional Anticorupţie, cu rugămintea de a ne furniza, potrivit Legii nr.544/2001, căteva informaţii de interes public, despre acest caz mai puţin obişnuit, in care, iată, trei judecători de la ICCJ sunt cercetaţi ca "infractori". "Răspunsul" a fost sec:
"Referitor la solicitarea dvs., Biroul de informare şi relaţii publice este imputernicit să vă comunice că orice detalii legate de plăngerea formulată impotriva persoanelor menţionate de dvs. reprezintă date care, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală se comunică numai persoanelor interesate". Atăt! Bine că nu ni s-a spus că activitatea DNA este, ca şi cea a Securităţii, "strict secretă".
FOST AVOCAT, DENUNŢĂTOR DE PROFESIE. Autoarea denunţului impotriva celor trei judecători de la ICCJ este numita Carmen Păştin, avănd calitatea de imputernicită a uneia dintre părţile aflate in procesul in cauză. Dar cine este Carmen Păştin? Răsfoind presa ultimilor ani, am aflat că aceasta este o persoană ciudată, un fel de denunţător de profesie. Bunăoară, la data de 30 iunie 1994, printr-un Decret al preşedintelui de atunci, Ion Iliescu, Carmen Păştin a fost revocată din funcţia de judecător financiar al Colegiului Jurisdicţional al Camerei de Conturi Călăraşi. Apoi, o găsim implicată, in calitate de "reprezentant al Ministerului Turismului" şi, ulterior, in cea de avocat, in scandalul legat de Hotelul Cota 1.400, deţinut la acea vreme de controversatul "Gigi Kent", intre timp decedat. De asemenea, "avocata" Carmen Păştin a fost amestecată in afacerea " Pavalache - Banca Internaţională a Religiilor". Iată ce scria ziarul Ziua la 23 octombrie 2002: "Avocata fostului Consiliu de Administraţie al BIR, Carmen Păştin, a ameninţat-o făţis pe judecătoarea Cristina Negru Dumitru că o va inlătura din magistratură! Efectul imediat: Cristinei Negru i-a fost luat dosarul şi predat colegei de birou, Maria Zamfir". O lună mai tărziu, agenţia Mediafax anunţa că, potrivit decanului Baroului de Avocatură Bucureşti, Toma Dragomir, avocata Carmen Păştin a fost supendată din funcţie. "A fost suspendată, pentru că are nişte dosare disciplinare", a precizat avocatul Toma Dragomir. Mai mult, in 2004, Baroul Bucureşti a decis, prin Hotărărea nr. 2/25.03.2004, "excluderea din profesia de avocat a doamnei Păştin Carmen, pentru săvărşirea abaterii disciplinare prevăzute de art 70 alin. 1 din Legea 51/1995."
In fine, mai recent, presa a relatat că numita Carmen Păştin se ocupă de intocmirea actelor prin care o descendentă a familiei Şuţu, o bătrănă de 86 de ani care locuieşte in Italia, cere să i se retrocedeze, printre altele, clădirile care găzduiesc azi CEC-ul, Banca Naţională, Facultatea de Medicină, sediul actual al Ministerului Administraţiei şi Internelor, cel al Ministerului Agriculturii etc, in total 54 de imobile, precum şi sute de mii de hectare de teren.
Art. 70, alin. 1 din Legea nr. 51/1995, in baza căruia Baroul Bucureşti a exclus-o din avocatură pe Carmen Păştin prevede: "Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvărşite in legătură cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei". De notat că mai jos, la art. 73, acelaşi act normativ prevede: "In perioada interdicţiei, avocatul nu poate presta, sub nici o formă, asistenţa juridică, nu poate face uz de calitatea de avocatâ¦" Pentru a "fenta" legea, Carmen Păştin a trecut in tabăra celebrilor "avocaţi constituţionali", unde o regăsim, la un moment dat, avănd calitatea de "prodecan". Deh! Vorba aia, decăt codaş la oraş, mai bine fruntaş in sat!
Numai pe Papa de la Roma nu l-a reclamat Carmen Păştin
Carmen Păştin (foto), ex-avocat, ex- judecător financiar la Curtea de Conturi etc. şi-a făcut o profesie din calitatea de denunţător, devenind "spaima" judecătorilor, procurorilor, notarilor, executorilor judecătoreşti etc. Iată doar căteva nume din "colecţia Carmen Păştin", impotriva cărora fosta avocată - procuror a depus fel de fel de plăngeri penale: Toma Zaharia - fost secretar de stat in Ministerul de Interne, Bran Michaela Olimpia - fost director la Ministerul Finanţelor - Direcţia Mari Contribuabili, Alexandru Codescu - Procuror General al Parchetului de pe lăngă Curtea de Apel Ploieşti, Lohan Popa Eugenia - preşedinta Secţiei Comerciale din cadrul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Boghici Magdalena - preşedinte al Secţiei Comerciale din cadrul Tribunalului Prahova, Ducu Mihai - preşedintele Executorilor de pe lăngă Curtea de Apel Prahova, Baias Valeria - notar public, Baias Flavius - procuror, fost avocat, Roşu Eugen - avocat şi mulţi, mulţi alţii. Procurorul Constantin Balcan, de la DNA - Secţia de combatere a corupţiei, a conexat o mare parte din aceste dosare şi, la 23 februarie 2007, după ce a parcurs toate procedurile, a dat NUP după NUP, fără nici o excepţie. Cu alte cuvinte, securiştii, pardon!, şefii de la DNA ştiu foarte bine cu cine au de a face! Sau, poate, tocmai de aceea se folosesc, iată, de ex-avocata Carmen Păştin, pentru a-i chema la intimidare pe judecători. La fel, tot cu astfel de oameni , uşor de manipulat şi de intimidat lucra şi defuncta Securitate.
