Julius Popper a fost stapan in Tara de Foc

Julius Popper: explorator, aventurier, inginer roman priceput, inventator care a descoperit aurul de la capatul lumii si l-a transformat in monede marcate cu numele sau. Julius Popper: dictatorul de o cruzime infioratoare, care a ucis populatia bastinasa din Tara de Foc, care nu s-a inteles cu nici un guvernator. O singura persoana. Un roman a carui personalitate inca mai starneste polemici.

Pe cand republica Argentina abia isi castigase pacea institutionala si se organizase politic si incerca sa-si organizeze o administratie pe tot teritoriul, chiar daca mare parte din el era inca neexplorat. Atunci a aparut un inginer roman, venit de la celalalt capat al lumii, care a reusit sa organizeze o specie de Stat, care a organizat o administratie, un grup de exploratori, o companie de exploatare a aurului, o politie care sa o apere si a pus in circulatie o moneda si chiar timbre postale. Totul in numele reginei Romaniei, Elisabeta I, alias Carmen Sylva, care nu stia nimic despre ce se intampla in Argentina.

UN CALATOR EDUCAT LA PARIS. Popper s-a nascut la Bucuresti, in 1857, la 15 decembrie, fiu al lui Neftali Popper. Tatal era directorul primei scoli israelite din Bucuresti, unde limba de predare nu era numai ebraica, ci si idis, romana si germana. Mai era directorului unei reviste bilingve, romano-idis, numita Timpul. Julius invata romana, idis, franceza si germana. La 17 ani, varsta studentiei la vremea aceea, pleaca in Franta pentru a studia ingineria la Paris, la Scoala Nationala de Poduri si Sosele. Dupa terminarea facultatii calatoreste la Constantinopol, apoi merge in Egipt sa lucreze la intretinerea Canalului Suez. Calatoriile sale continua cu India, China, Japonia, de unde corespondeaza cu Academia Romana. Urmeaza apoi Siberia, Alaska, Statele Unite ale Americii, Canada. Lucreaza in New Orleans la sistemul de canalizare, apoi pleaca in Cuba, unde se implica intr-un proiect de reorganizare a orasului si Portului Havana. Urmeaza Mexicul, unde devine ziarist si cartograf, apoi pleaca in Brazilia. Avea 28 de ani cand gandul ca ar putea descoperi aurul din Tara de Foc il poarta la Buenos Aires.

HIMERA AURULUI. Popper a ajuns in capitala Argentinei in 1885. Orasul vuia de vestea cornului abundentei aurului din Cabo Virgenes. Toata lumea se gandea la ocazia de a fi primul explorator si descoperitor al metalului pretios. Toata agitatia din Buenos Aires a fost numita "himera aurului". Chiar si cei mai puternici oameni de afaceri faceau planuri de cucerire. Se constituiau companii miniere, se cumparau si se vindeau actiuni. Ceea ce lipsea era un om care se pricepea la minerit. In Argentina nu era nici unul. Tocmai atunci a aparut un om care spunea ca stia totul despre continutul subsolului, despre straturi, despre aluviuni. Omul acela a fost Julius Popper. Una dintre cele mai mari companii care se formasera l-a trimis in Patagonia. Popper a gasit acolo, asa cum scria in memoriile sale, un amalgam de oameni de conditii sociale diferite, rase diferite, care se luptau pentru fiecare particica de pamant, fara nici un fel de reguli. Nu putea sa intreprinda nimic in regiunea deja explorata. Asa ca s-a gandit ca insula din sud ar trebui sa aiba aceeasi componenta geologica ca si restul teritoriului, deci si acolo trebuia sa fie aur. S-a intors la Buenos Aires ca sa organizeze o adevarata expeditie in Tara de Foc. Argentinienii nu o explorasera si nici chilienii, tocmai pentru a nu se ridica probleme intre cele doua state. In 1874, Chile incercase o expeditie timida in nord-estul insulei. In 1881, guvernul argentinian s-a hotarat sa faca turul de proprietar al insulei, dupa ce ea a fost impartita de o linie ce mergea de la Capul Sfantului Duh pana la canalul Beagle. Expeditia lui Popper a fost cea care a ridicat valul de mister de pe teritoriul insulei. Pe 7 septembrie 1886 au plecat din Portul Montevideo: Julius Popper, explorator, inginer-sef, mineralogist si fotograf, Julio Carlsson, inginer minier si metalurgist si alti 26 de oameni, ajutoare si muncitori.

DESCOPERIREA. Expeditia a descoperit aurul in Golful San Sebastian, dar intr-o forma care i-a mirat pe membri. Aurul era amestecat cu pietre, spalate de valuri enorme care veneau dispre sud. Doar acolo, pe mal, se dezveleau vederii pepitele de aur. Popper a explorat cu atentie teritoriul si a facut un proiect de exploatare. La intoarcere a cucerit Buenos Airesul. Societatea geografica argentiniana i-a cerut sa prezinte descoperirile intr-o conferinta. Compania Spalatorilor Aurului din Sud, una dintre cele mai puternice, a inceput sa organizeze o expeditie de exploatare si a trimis echipament in Tara de Foc. A fost un esec. Directorul expeditiei a fost inlocuit cu Popper. El a construit pe El Paramo (Platoul Inalt) o inventie care va face inconjurul lumii: un dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa marii, care a fost brevetat in mai multe tari din America de Sud si din Africa de Sud. Rezultatele au aparut repede: jumatate de kilogram de aur pe zi.

UN OM CRUD. Toata lumea a aflat de succesul lui Popper. Regiunea s-a umplut si de alti aventurieri dornici de castig rapid, care s-au apucat sa caute aur chiar pe terenul pe care Popper il primise in arenda de la guvernul argentinian. Mai mult, angajatii au inceput si ei sa lucreze pe cont propriu si sa fure aurul spalat pe "Platoul Inalt". Scandalul din Tara de Foc l-a dus pe Popper la Buenos Aires. Guvernul i-a promis sprijin si ocrotire. In 1888 a aparut un decret prin care se crea un comisariat de jandarmi in Golful San Sebastian, condus de Maxim Popper, fratele lui Julius. La intoarecerea la El Paramo a gasit insa totul pustiu. Angajatii fugisera cu totii cu 24 de kilograme de aur. Popper i-a prins cu ajutorul autoritatilor chiliene si si-a restabilit autoritatea. Exploatarea s-a extins, iar Popper s-a dedicat expeditiilor de explorare. La intoarcere a gasit la marginea Golfului San Sebastian un grup de 70 de oameni inarmati, pregatiti sa atace. Si-a format o gherila de sapte oameni si i-a decimat pe aproape toti. Ii ataca noaptea. Supravietuitorii au plecat in Punta Arenas. Vestea cruzimii lui s-a raspandit repede.

Autoritatile chiliene l-au acuzat ca a atacat pe teritoriu chilian. In august 1888, in Punta Arenas, o multime de oameni cerea capul lui Popper. Cativa cautatori de aur au murit atunci, povesteste Popper in memoriile sale. Ceea ce i-a infuriat si mai tare pe ceilalti. Tot conflictul s-a terminat cu o batalie, cea de la Campul Beta. Popper a invins. Batalia a fost descrisa ca fiind una extrem de sangeroasa.

DICTATORUL. Popper a extins exploatarea, a imbunatatit instalatiile. Acum a inceput sa i se duca vestea de dictator. El a batut moneda cu numele sau si a facut stampile cu initialele sale. Prima moneda batuta avea pe avers inscriptionat "Tierra del Fuego" - Popper 1889. Pe revers scria "El Paramo" - 1 gram. Popper a mai organizat un comisariat de jandarmi, avea o flota care asigura transportul si aprovizionarea. Mai era si proprietarul tuturor fermelor si oamenilor din partea locuibila din Tara de Foc. Si mai avea organizate monetaria si posta. Toate acestea i-au adus dusmania administratiei publice. Guvernatorul Tarii de Foc, Felix M. Paz, nu l-a vazut cu ochi buni pe Popper inca de cand isi preluase postul. Administratia, cu sediul in Ushuaia, nu avea nici o autoritate asupra tinutului din nord, unde era stapan Popper. In ziarul El Diario din Buenos Aires, Popper publica pamflete la adresa guvernatorului, care l-a dat in judecata. Asa explica biografii lui Julius Popper faima lui de dictator: era invidia autoritatilor si a cautatorilor de aur. Era cel care se credea "stapanul Tarii de Foc", cel care masacra indienii care se revoltau impotriva "conchistadorului", cel care ucidea pe toti cei care incercau sa-si faca un rost pe insula. Cu toate acestea, ziarele din Buenos Aires scriau doar lucruri bune despre cel care crease o administratie si care explorase pentru prima data in intregime un tinut necunoscut.

MOARTEA. In 1893, pe 8 mai, guvernul argentinian a numit un alt guvernator in Tara de Foc: colonelul Pedro Godoy. Popper n-a apucat sa-l intalneasca nici pe Godoy, nici sa mai inspecteze exploatarea de aur din Tara de Foc. Cand in dimineata de 6 iunie 1893, inginerul Berfort, asociat si prieten al lui Popper, a venit sa-l viziteze asa cum obisnuia, a aflat ca acesta nu iesise inca din camera ca sa-si ia ziarul. Era 11 dimineata, destul de tarziu. Berfort a intrat in dormitorul lui Popper si a gasit corpul zacand pe podea, intre pat si noptiera. S-a presupus ca moartea il surprinsese in momentul in care se aseza in pat. Dupa autopsie, medicii au presupus ca ar fi avut un atac de cord. Nimeni insa nu a stiut cu certitudine ce i s-a intamplat. Toata lumea buna din Argentina l-a regretat. Ziarele au publicat necroloage lungi. A fost inmormantat in capela familiei Ayerza.

CV
A fost inginer si explorator. S-a nascut la Bucuresti intr-o familie de evrei romani. Tatal sau era directorul primului liceu evreiesc din Capitala Romaniei. Si-a facut studiile la Paris, la Inalta Scoala de Poduri si Sosele. A lucrat la intretinerea Canalului Suez, a calatorit in China si India, apoi in Alaska, Canada, Statele Unite ale Americii si Mexic. In Brazilia a auzit despre febra aurului din Argentina si a plecat la Buenos Aires, unde a reusit sa organizeze prima expeditie amanuntita in Tara de Foc.

In 1888 a inventat colectorul de aur - pentru colectarea aurului din apa de mare, care a fost patentat in multe tari din America si Africa de Sud - sub egida guvernului argentinian a plecat in expeditie la Tierra del Fuego pentru prospectari aurifere. A folosit oportunitatea si pentru unele cercetari geografice si a atribuit nume romanesti descoperirilor sale, Raul Rosetti, Raul Ureche, Sinaia Punta, Monte Rosetti, Monte Lahovary, Monte Manu. A avut si mai are in regiune un renume de macelar de indieni bastinasi, pentru ca, spun biografii, nu era privit cu ochi buni de guvernatorul regiunii si nici de cautatorii de aur.

0,5 kilograme de aur pe zi
Atat a reusit romanul Julius Popper sa produca cu ajutorul unui dispozitiv inventat de el. Pamantul de unde aduna aurul a fost ravnit de multi alti exploratori, pe care Popper a stiut sa-i tina la distanta.

UN JURNALIST CAUSTIC
Julius Popper era un jurnalist acid si foarte cunoscut la Buenos Aires. Biografii sai au gasit dovada acestui lucru in ziarele vremii. Ei au realizat o colectie impresionata de pamflete scrise de Popper, de scrisori pe care le trimitea chiar din Tara de Foc, de reportaje si proiecte. Sunt aproape douazeci de scrisori publicate in care Popper comenteaza cu vigoare informatiile pe care le publicau alti exploratori, critica deschis modul in care conduceau guvernatorii si subalternii lor, comenteaza exploatarea aurului si metodele folosite si multe alte probleme legate de Tara de Foc. Randurile scrise de el au starnit reactii violente in randul politicienilor. A intrat intr-o disputa cu guvernatorul Felix Paz, care l-a dat in judecata pentru calomnie. A mai avut o disputa cu un anume Valentini, directorul ziarului "Patria Italiana", care il provoaca in comentariile din ziar. Popper ii trimite o scrisoare, prin doi dintre prietenii sai, prin care il provoaca pe Valentini la duel. Valentini nu accepta.

TIERRA DEL FUEGO
Tierra del Fuego, in limba spaniola, este un arhipelag cu suprafata de 73,75 kilometri patrati, aflat in sudul Americii de Sud, separat de continent de catre Stramtoarea Magellan. E alcatuit dintr-o insula mare, care e adesea denumita singura Tara de Foc, alte cinci insule de marime medie si alte numeroase insule mici, insulite si stanci separate de multe canale. Anzii, extinsi in partea de vest a podisului Patagonia din America de Sud, continua in partea de Est a insulei. Coastele insulei mari sunt cetoase, vanturile sunt puternice si ploua foarte des, in timp ce in interiorul insulei si, mai ales, in munti este foarte frig. Tara de Foc e divizata in doua parti, cea de est apartinand Argentinei, iar cea de vest Republicii Chile, ca parte a provinciei Magallanes. Economia este bazata pe exploatarea petrolului si pe turism. Arhipelagul a fost descoperit in 1520 de catre Magellan si nu a fost foarte bine cunoscut pana la inceputul secolului al XIX-lea.

"EL POPPER"
Julius Popper a batut moneda cu numele sau si a facut stampile cu initialele sale. De asemenea a emis timbre cu numele sau alaturat numelui Tarii de Foc. Popper a fost singurul om care a batut moneda proprie in Argentina.

Prima moneda batuta avea pe avers inscriptionat "Tierra del Fuego" - Popper 1889. Pe revers scria "El Paramo" - 1 gram. Mai avea si monede de 5 grame de aur. Le producea chiar in El Paramo unde isi facuse monetarie.

A reusit sa produca doua kilograme de monede de aur. Unii pun emisiunea pe seama narcisismului, altii pe lipsa de comunicare cu continentul.

CINEMA
"Povestea regizorului Littin este pana la un anumit punct corecta. Excesiv de sadica, pentru a da viata personajelor, impanata cu divagari inutile, repetitiva si jucata fara convingere, "Tara de foc" are o caracteristica curioasa: pare un film de demult, uitat timp de 30 de ani pe platoul de montaj" - Roberto Nepoti La Repubblica, 20 mai 2000

Un film despre romanul Popper
La finele secolului XIX, in fata catedralei din Santiago del Chile, un batran isi infrunta destinul pentru ultima data. Este vorba de Julius Popper, inginerul roman care in anul 1860 a luat in stapanire o insula in numele reginei Romaniei, Elisabeta I, alias Carmen Sylva. Asa incepe actiunea filmului "Tara de Foc", realizat in anul 2000 de regizorul chilian Miguel Littin. La baza scenariului filmului sta romanul lui Francisco Coloane, care descrie experientele prin care trece un grup de aventurieri in cautarea comorilor din Tara de Foc. Ei descopera legendele, fascinatia si miturile pe care acest taram le pastreaza si in ziua de astazi.

O VIATA DE CUCERITOR. Popper, interpretat de actorul Jorge Perugorria, imbatranit si ruinat, isi aduce aminte cum timp de 40 de ani viata l-a purtat pe aripile gloriei si apoi l-a aruncat in mizerie. Memoriile barbatului sunt presarate de personaje picante. Amanta lui Popper este Armeni, rol in care Ornella Muti demonstreaza ca poate fi si matroana bordelului din Patagonia. Prostituata este un personaj savuros care isi presara replicile cu citate din Dante. Alte personaje colorate sunt Spiro (Claudio Santamaria) - un aventurier italian pentru care isi construise o lume in care binele si raul aveau corespondente in versurile din Divina Comedie a lui Dante si Schaffer, un neamt care se transforma din prieten fidel in tradatorul lui Popper.

POVESTE SANGEROASA. Exploratorul roman ajunge in Tara de Foc cu intentia de a extrage aur cu ajutorul Masinii de cules aur, un sistem al carui inventator este. Pus in situatia de a face fata intereselor concesionarilor de ternuri, Popper se transforma intr-un fel de exterminator al indienilor. Popper este un barbat capabil sa stapaneasca un teritoriu fara lege si fara Dumnezeu care sfarseste doborat de pasiunea sa si a celor care il insotesc in aceasta calatorie. Din tanarul manat de dorinta de a strange comorile Patagoniei, exploratorul se transforma intr-un tiran megaloman care este convins ca este copia lui Dumnezeu.

TEROARE. Popper aduna o armata de aventurieri, ii inarmeaza si ii transforma in soldati. Regimul terorii este instituit cu arma printre bastinasii fara nici o aparare. Indienii sunt capturati si transformati in sclavi. Pentru a-i deosebi de ceilalti sclavi, Popper ii marcheaza cu belciuge in urechi si in testicule. Atacat de rebelii indieni si de ceilalti concesionari de terenuri, afacerile romanului sunt afectate iar in cele din urma mina de aur da faliment. Popper este alungat din Tara de Foc, iar in urma sa ramane imaginea unui tiran.

Exterminatorul de indieni?
Julius Popper a fost un om controversat si mai starneste inca dezbateri in ceea ce priveste cruzimea de care a fost acuzat de contemporanii sai. Biografii nu au reusit sa-i puna o eticheta.

"E foarte dificil sa-l judeci pe Popper. Faptele lui sunt asa de contradictorii, la fel ca si manifestarile sale, mai ales in ceea ce priveste activitatea sa legata de indienii "onas", locuitorii partii septentrionale a insulei mari a arhipelagului Tarii de Foc", scrie Armando Braun Mendez, unul din biografii lui Popper. Lucrarile lui Mendez despre Popper si aventura lui in Tara de Foc se gasesc la Muzeul Capatului Lumii de la Ushuaia.

"Daca n-am sti ca in timpul primei expeditii in interiorul insulei a intrat in conflict cu indienii onas si n-ar exista o fotografie care dovedeste acest lucru, am inclina sa credem, cu respect si aprobare umana, tot ceea ce s-ar putea spune in apararea lui", scrie Mendez. Cu toate acestea, toti cei care au citit jurnalele lui Popper si tot ceea ce a publicat el in ziarele vremii din Buenos Aires cred ca fotografia a fost trucata pentru ca majoritatea cautatorilor de aur de pe insula nu-l vedeau cu ochi buni pe explorator.

"Citim in jurnalele lui cum a protestat fata de crimele pe care le-au comis alti conchistadori precum francezii Willems si Rousson; mai mult de atat, il vedem cum se duce la guvern si cere protectie pentru aborigeni, cum vrea sa-i invete carte si chiar sa-i converteasca la catolicism; si-l mai vedem cu merge la guvern si cere concesionarea unui teren in cea mai buna parte a insulei, cu conditia sa aiba grija si sa protejeze civilizatia indienilor". Adevarul, mai spune biograful, este ca toate eforturile lui Popper de a proteja indienii se termina o data cu semnarea contractului de concesionare. Dupa aceea nu a mai intreprins nimic sa-i protejeze.

DUSMANI MULTI. Guvernatorul care ii era potrivnic, Felix Paz, a fost inlocuit cu un sef al armatei, Mario Cornero. Popper nu se intelegea deloc cu guvernatorii. Chiar din momentul cand este numit noul guvernator, "minerul" este la cutite cu el. Popper critica guvernarea si faptele functionarului, iar acesta reclama abuzurile concesionarului care voia sa detina controlul in Tara de Foc. Inca o data se ridica problema permiselor de explorare, pe care cautatorii de aur le cer din Punta Arenas chiar pe terenul lui Popper. Popper se opune. Cornero considera inacceptabila emisiunea de timbre postale cu numele exploratorului roman, care nu tinea cont de Constitutia Argentinei. Totul culmineaza cu cererea lui Popper catre Consiliul National, prin care cere mai mult pamant in Tara de Foc pentru a-i stramuta pe indieni si a aduce in loc familii de provenienta europeana. Cornero recomanda refuzul unei asemenea cereri.

Reputatia lui Popper in Tara de Foc era a unui om care nu statea prea mult pe ganduri si ucidea cu sange rece.

O FOTOGRAFIE INCRIMINATOARE. Este celebra fotografia in care Julius Popper, in fruntea "vanatorilor sai", se afla in plina actiune a masacrului de indieni onas. Pe jos, in primul plan, este un corp inert al unui indian onas. Multi alti exploratori inaintea lui Popper si dupa Popper au decimat indienii. Romanul a fost asemanat cu Mac Lenan, care a decimat aborigeni in Maoris si Tasmania, in Noua Zeelanda. Cel mai sangeros, inainte de Popper, a fost Sam Ishlop, care se intrecea in a omori femei insarcinate, pentru a crea o lira sterlina pentru fiecare pereche de urechi, a mamei si a fetusului. Crimele au fost acuzate de Charles Darwin, care a sustinut ca locuitorii Tarii de Foc sunt cele mai apropiate rude ale europenilor. Companiile engleze care primeau teren pe insula de la guvernele chilian si argentinian, pentru a creste oi, ii foloseau pe indieni ca ciobani.

MUZEUL EXPLORATORULUI ROMAN
Julius Popper si-a castigat nu doar un loc in cartile de istorie, in inimile amatorilor de povesti cu exploratori si in filmografia lumii, ci si intr-un muzeu din Ushuaia. Construit in 1979, Muzeul Capatului de Lume a fost infiintat pentru a redescoperi si a prezenta lumii istoria si civilizatia locala, colorata de personaje si evenimente dintre cele mai pitoresti. Prin urmare, Popper nu putea lipsi din acest muzeu care spune povestea trecutului Insulei de Foc. Obiecte care i-au apartinut, printre care fotografii, monede, un interior de camera in care ar fi locuit o vreme, precum si o uniforma sunt expuse aici, alaturi de detalii despre povestea vietii omului care a pus aurul la loc de cinste intr-o tara unde nu multi se aventurasera inaintea lui.

Muzeul mai include si o biblioteca in care vizitatorii si toti cei interesati pot gasi biografiile lui Julius Popper, variante ale unor povesti si legende locale despre romanul din Tara de Foc, istorii ale regiunii argentiniene.

"Prezenta inginerului roman Julius Popper este unul dintre cele mai interesante momente din istoria Tarii de Foc", li se explica vizitatorilor. In prezentarea facuta de muzeu, Popper apare drept un calator aventurier desprins din cartile lui Jules Verne, care a construit si exploatat mine de aur si care a capatat o asemenea influenta incat si-a putut permite sa bata moneda si timbre. Pe langa Popper, in muzeu figureaza ducesa britanica de Albany, al carei vas a naufragiat in 1893 langa coasta celei mai mari insule ce alcatuieste Tara de Foc. Muzeul pastreaza o sculptura infatisand-o pe ducesa, piesa fiind salvata din naufragiu. Vizitatorii pot afla detalii si despre inchisoarea din Ushuaia, destinata recidivistilor si creata pentru a "popula" cumva sudul tarii, intr-un sistem asemanator cu cel al coloniilor. Avand drept epicentru penitenciarul, s-a dezvoltat astfel un satuc, devenit, mai tarziu, actuala localitate Ushuaia, fondata in 1884. Penitenciarul a functionat aproximativ jumatate de secol, "gazduind" opozanti ai Guvernului sau fosti disidenti. Uniformele purtate de gardieni si de prizonieri dau culoare muzeului. (Irina Cristea)

DENUMIRI ROMANESTI LA CAPATUL LUMII
Pentru turistul care merge in Tara de Foc, denumirile sunt ciudate. Majoritatea le atribuie indienilor, dar, de fapt, mai toate denumirile geografice din Tara de Foc sunt romanesti.

Si aceasta se intampla pentru ca, in Tara de Foc, inginerul roman Julius Popper si-a testat, la sfarsitul secolului trecut, calitatile de conchistador. A dat reliefului sud-american numele pe care le respecta mai mult.

Daca Julius Popper si-a demonstrat de timpuriu aplecarea catre tehnica, chiar de cand era elev la Bucuresti, mai tarziu, aptitudinile sale s-au largit, nu din alta pricina decat aceea a firii sale aventuroase. In plina perioada a nebuniei sfarsitului de veac XIX, febra ce a cuprins pe rand California, Alaska, Argentina, Africa de Sud, ca sa se stinga in Australia, Julius Popper inventeaza in 1888, la doar 31 de ani, colectorul de aur din apa de mare. Dar ce a facut Popper in Tara de Foc nu inseamna numai aur.

Dupa ce calatoreste prin Asia si strabate Americile din Alaska pana in Patagonia, se apuca de prospectare si de explorari geografice, chiar sub egida guvernului argentinian. Impreuna cu alti pasionati de geografie si nu numai lasa adesea exploatarea de aur in grija fratelui sau, Maxim, si pleaca sa descopere locuri noi pe insula. Asa a facut cu Maria Lopez, cand a plecat de pe insula mare, a descoperit stanca Le Maire si a vizitat insulele Picton si Nueva.

Si tot asa au aparut pe harta raul Ureche sau Sinaia Punta (Varful Sinaia), dar si muntii Lahovary, Manu sau Rosetti, scriitorul pasoptist vazandu-se imortalizat in plus si printr-un Rio Rosetti. Regina in numele careia a declarat ca a "cucerit" Tara de Foc a fost si ea imortalizata pe insula prin Muntii Carmen Sylva, numele de scriitoare al Reginei Elisabeta I a Romaniei.