Actrita Flavia Buref este ultima care poarta acest nume. Dorinta unei femei cu inima fierbinte a determinat-o pe artista sa lupte pentru ca numele sa nu se piarda.
Speranta pentru mai tarziu. Actrita si poeta Flavia Buref este ultima care poarta acest nume. Dorinta unei femei cu inima fierbinte a determinat-o pe artista sa lupte pentru ca numele sa nu se piarda. Cinstea si harnicia copiilor unei femei din Bitolia, Macedonia, au fost motivatia suprema pentru ca numele lor sa nu se piarda. Destinul sau o forta mai puternica a facut ca Flavia Buref, ultima care poarta acest nume, prin natura meseriei sa implineasca dorinta acestei matusi indepartate. A dus acest nume peste mari si tari, la diferite festivaluri de film, iar prin cartile sale, prin versurile a sute de melodii ce vor avea mereu pe partitura semnatura nepieritoare a artistei dorinta sa se implineasca. Abisul durerii de a-i pierde pe cei dragi au determinat-o pe matusa indepartata a artistei sa-si doreasca sa traiasca mai departe prin numele transmis generatiilor urmatoare, ca o garantie a nemuririi. Dorinta. Iubirea este lectia suprema pe care o repetam de mii de ani si pe care noi, oamenii, inca n-am invatat-o pe de rost. "Ma urmareste demult, de cand eram mica, ceva care mi s-a parut foarte impresionant despre o matusa, o indepartata matusa, pe care eu nu am cunoscut-o niciodata", incepe sa depene firul povestii Flavia Buref. "Era sora bunicului meu. Bunicul meu s-a nascut in Bitolia, era macedonean deci, in satul Monastir. Avea o sora casatorita si mama a doi copii. Nu stiu exact ce tragedie s-a intamplat, ce se petrecea pe la 1840-1850 in Bitolia, dar sotul ei si cei doi copii s-au prapadit. Femeia, disperata ca nu mai este nimeni care sa poarte numele, i-a spus bunicului meu: «Acesti copii buni ai mei, acesti copii cinstiti, acesti copii plini de inima, nu merita le fie pierdut numele. Numele sotului meu. Nu mai am alti copii. Jura-mi! (asa i-a spus fratelui ei) Jura-mi, daca pleci acolo in Romania, ca vei da copiilor tai numele Buref! Asa sa te declari! Pentru ca numele Buref, nume de om cinstit, sa nu se piarda. Jura-mi pe cruce!» A jurat bunicul. A venit aici, in Romania, si din Velian Stoica, a devenit Velian Stoica Buref. Toti copiii lui, trei baieti si doua fete, au avut numele de Buref. Cei doi frati ai tatalui meu nu au avut copii, iar surorile s-au maritat si au purtat numele sotilor. Numai tata a ramas cu numele de Buref si el a avut doar o fata. Pe mine. Ciudat este ca aceasta fata, adica eu, am facut o meserie artistica, numele meu a fost legat de filme, de teatru, si mai tarziu, cand am inceput sa scriu, sa traduc, sa fac versuri pentru muzica, de carti, de scenarii. Desi n-am avut copii, desi eram fata si nu baiat, care ar fi putut perpetua numele, prin aceasta preocupare numele s-a pastrat. Cand am sa plec, undeva, departe de tot, las in urma mea numele, deci ii indeplinesc dorinta acestei matusi, dorinta care m-a urmarit pe parcursul vietii. Lucrul acesta aproape ca ma cutremura".Flavia Buref a facut parte din Promotia de Aur 1956, a fost colega cu cei mai mari actori ai Romaniei. In fotografie strange in brate o Inima de leu care apartinea dresoarei Lidia Jiga, a carei tragedie personala a impresionat o lume intreaga |
|
"Toti copiii care au bunici sunt rasfatati de ei, eu am crescut fara sa fi cunoscut vreunul. Din ce a spus bunicul tatalui meu a ajuns la mine povestea pe care v-am impartasit-o. Mi-am dorit bunici, dar nu i-am avut. Copiii au o relatie speciala cu bunicii. Exista o caldura speciala intre ei si mi-as fi dorit sa o cunosc si eu"
|
Lungul drum al zilei catre maine
| ||
|
|
"De cate ori am fost plecata in delegatii, cu filmele mele, in Argentina, in Uruguay, la Moscova, s-au scris articole, reportaje, s-au facut portrete despre mine pe langa fotografii. De fiecare data imi spuneam in gand: «Uite, Grande tante, se scrie despre tine. Se pomeneste numele tau»".
Flavia Buref, artista
|
Citește pe Antena3.ro