Justiţia pune SRI-ul la zid

Imediat după plecarea preşedintelui Traian Băsescu de la Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, dezvăluirile AMR privind ţinerea magistraţilor români "sub lupa SRI" au ajuns ieri cu lux de amănunte la urechile tuturor participanţilor la eveniment. La scurt timp, CSM a pus la zid SRI-ul, că încalcă legea. Magistraţii critică Executivul şi Legislativul pentru mentalităţile "retrograde" ce determină subjugarea autorităţii judecătoreşti.

Dezvăluirile Asociaţiei Magistraţilor Români (AMR) privind ţinerea judecătorilor români sub lupa Serviciului Român de Informaţii (SRI) au stârnit reacţii puternice din interiorul sistemului judiciar.

"AGENŢI 007", ACTELE LA CONTROL!
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat ieri că va verifica motivul prezenţei lucrătorului SRI la Tribunalul Neamţ, la data de 14 mai a.c., precum şi scopul informaţiilor solicitate, potrivit judecătoarei Ana Lăbuş, membru CSM. Sursa citată a apreciat că demersurile magistraţilor români către foruri europene pentru a fi recunoscuţi ca putere reală în stat nu aduc atingere siguranţei naţionale şi nu justifică efectuarea unor verificări de serviciile secrete.

Argumentul dat joi de SRI, cum că s-a acţionat în temeiul legii pentru protejarea valorilor constituţionale, nu a fost acceptat ca valid de forul suprem al magistraturii. CSM acuză SRI-ul că "induce în eroare opinia publică referitor la pretinse activităţi care ţin de identificarea acelor aspecte care pot afecta starea de legalitate, în considerarea faptului că are obligaţia protejării valorilor constituţionale, demersuri pe care le-a efectuat în legătură cu sesizarea adresată de Judecătorii Tribunalului Neamţ autorităţilor europene: Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Europei". CSM a catalogat de-mersul colegilor nemţeni ca normal într-un spaţiu european al unităţilor de valori.

"Atribuirea altor conotaţii acestui demers al magistraţilor de SRI demonstrează oportunitatea gestului judecătorilor semnatari ai petiţiei. CSM este îngrijorat de faptul că o simplă atenţionare a organismelor europene determină din partea reprezentanţilor SRI efectuarea de verificări, care depăşesc limitele prevăzute de lege.

Comportamentul SRI excede pretextelor invocate public, referitor la siguranţa statului, şi competenţelor prevăzute de lege acestui organism. (...) În timp ce CSM este preocupat să asigure un act de justiţie transparent şi acces la justiţie, adoptând în cadrul Adunării Generale a Reţelei Consiliilor Judiciare rezoluţia ce conferă valoare de recunoaştere europeană principiilor recunoscute deja de magistraţii români, SRI este preocupat de «siguranţa» petiţiilor adresate de magistraţii Tribunalului Neamţ forurilor europene", se arată în comunicatul CSM.

DISCURS CU MICI ÎNŢEPĂTURI
CSM nu şi-a exprimat poziţia faţă de situaţia creată, cum era de aşteptat, încă de dimineaţă. Ci abia după ce preşedintele ţării, Traian Băsescu, a deschis lucrările de ieri ale Adunării Generale a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, organizată în perioada 27-29 mai la Bucureşti, o dată cu celebrarea a 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii. Şeful statului, în discursul său, le-a mai atras o dată atenţia judecătorilor români că ei trebuie să aplice legea şi nu să o creeze (cu trimitere la drepturile salariale obţinute prin hotărâri judecătoreşti).

CSM este garantul independenţei magistraţilor faţă de celelalte puteri, nu şi faţă de lege, legalitatea fiind un alt principiu, la fel de important ca şi independenţa magistraţilor, a spus Traian Băsescu. "Avem nevoie de o Justiţie puternică şi eficientă. Pentru aceasta este nevoie de o schimbare atât a percepţiilor, cât şi a mentalităţilor. Judecătorul nu este deţinătorul adevărului absolut. El trebuie să aplice corect legea, fără părtinire. Acolo unde legea e strâmbă, ea trebuie îndreptată, dar acest lucru nu îl face judecătorul.

De aceea suntem într-un proces de transformare a legislaţiei pentru a o adapta noilor realităţi sociale", a spus şeful statului. El a reamintit că Mecanismul de Cooperare şi Verificare din partea Comisiei Europene pe justiţie relevă o realitate care "ne arată întârzierile şi deficienţele sistemului Justiţiei din România". Traian Băsescu a atras atenţia magistraţilor CSM, că reforma judiciară nu poate fi făcută numai prin presiuni din exterior, lăsând să se înţeleagă că părţi ale sistemului se opun reformei.

"Oricât de bine intenţionate ar fi acţiunile factorilor exteriori, fără o co-participare reală şi efectivă a celor chemaţi să pună în practică aceste măsuri nu se poate ajunge la rezultatul dorit", a susţinut Băsescu.




ŞI PROCURORII VORBESC
Asociaţia Profesională a Procurorilor (APR) a precizat ieri că sesizarea Comisiei Europene de magistraţi, privind denigrarea şi marginalizarea puterii judecătoreşti, ar putea deranja "pe cei care au declanşat această campanie împotriva justiţiei". Procurorii români consideră că acţiunile de denigrare, minimalizare şi înjosire a justiţiei, chiar de Guvern, "subminează mecanismele statului de drept", provocând un prejudiciu ireparabil.

Deşi este stat membru UE, România îşi tratează magistraţii diferit de celelalte state europene, atât în ceea ce priveşte salariile şi pensiile de serviciu, cât şi în ceea ce priveşte sacrificiile şi riscurile profesionale la care sunt expuşi, au subliniat reprezentaţii APR. Membrii Asociaţiei arată că efectele acestor acţiuni ale celorlalte două puteri în stat pot fi deosebit de grave, precum scăparea infracţionalităţii de sub control, paralizarea sistemelor de apărare şi afectarea liniştii şi siguranţei cetăţeanului.

 

Ce scrisoare a stârnit atenţia SRI?
Scandalul legat de SRI a ajuns ieri şi la urechile reprezentanţilor Consiliilor Judiciare ale statelor membre ale UE, documente traduse în limba engleză fiind distribuite de judecătoarea Viorica Costiniu tuturor participanţilor la Adunarea Generală a RECJ, la scurt timp după plecarea preşedintelui Băsescu.

"Reprezentantul CE, Martin Wasmeier, a rămas stupefiat când a citit scrisoarea şi a aflat de episodul cu SRI", ne-a declarat ieri Viorica Costiniu, membru AMR. Criticat, SRI-ul condus de George Cristian Maior consideră tendenţioasă şi neconformă cu realitatea interpretarea dată de AMR "acţiunii oficiale" desfăşurată de SRI.

Serviciul nu a încercat să intimideze judecătorii şi justiţia ca putere în stat, ci a acţionat pentru "clarificarea aspectelor semnalate de Asociaţie care ar afecta starea de legalitate şi principiul separaţiei puterilor în stat, acestea reprezentând valori constituţionale fundamentale pe care SRI, potrivit legii, este obligat să le apere".

"Protejarea justiţiei, inclusiv prin verificarea informaţiilor legate de posibila afectare a independenţei sale, intră şi în atribuţiile instituţiei noastre, care, în cazul dat, au fost exercitate cu profesionalism şi transparenţă. (...) SRI va acţiona în continuare, în limitele competenţelor şi obligaţiilor legale, pentru prevenirea ingerinţelor în actul de justiţie, protejarea ordinii constituţionale şi a statului de drept", a precizat SRI.

Serviciul a catalogat acuzaţiile care i se aduc ca nefondate şi consideră acţiunea AMR ca o încercare de atragere a SRI, "în actualul context, într-o polemică pe tema situaţiei justiţiei în România". În scrisoarea trimisă de magistraţii Tribunalului Neamţ mai multor foruri europene, cu titlul "Adevărul despre justiţia românească", judecătorii susţin că Executivul şi Legislativul României ignoră total principiul separaţiei puterilor în stat, nesocotind în mod constant autoritatea justiţiei.

Independenţa, autoritatea şi demnitatea magistraţilor "sunt astăzi umbrite prin comportamentul discreţionar, aflat la îndemâna celorlalte două puteri ale statului", se arată în scrisoare. Potrivit documentului, regresul justiţiei româneşti este unul "evident şi continuu", sistemul judiciar luptându-se de aproape 10 ani "cu limitele sale", dar mai ales cu "ignoranţa statului", care este "rău voitor în tot ceea ce priveşte puterea judecătorească".

"Constatăm că, deşi am ales o viaţă plină de interdicţii şi incompatibilităţi pentru o profesie nobilă pe care ne-am asumat-o, suntem astăzi expuşi arbitrariului celor două puteri, care, nesocotind permanent forţa hotărârilor judecătoreşti, îşi construiesc şi derulează în integralitate toate campaniile electorale pe justiţia din România (...)

Sistemul nostru este izolat, marginalizat, într-un stat care ar trebui să-i ofere un minimum de protecţie şi - cu excepţia libertăţii de exprimare, pe care ne-o exercităm neîngrădiţi - suntem pe cale să pierdem toate valorile ce guvernează un stat cu adevărat democratic (...) Instanţele luptă în prezent să supravieţuiască, fie cu limitele financiare fără precedent, fie cu mentalităţile retrograde ale celorlalte două puteri, care se socotesc - mai mult ca oricând - mai presus de lege", se arată în scrisoarea care a suscitat interesul SRI.

REZOLUŢIE EUROPEANĂ/Reguli pentru Consiliile Judiciare

Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ) - prezidată de preşedintele RECJ, John Thomas, lord justice în Regatul Marii Britanii - a adoptat ieri la Bucureşti Rezoluţia privind Transparenţa şi accesul la Justiţie. Documentul, însuşit şi de Consiliul Superior al Magistraturii, stabileşte:
În aplicarea supremaţiei legii, Consiliile Judiciare trebuie să asigure transparenţa sistemelor judiciare.

Un sistem transparent este acela în care:
Orice persoană are acces la justiţie sau la o modalitate alternativă de soluţionare a litigiului; procedurile judiciare trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor fizice sau juridice;
Legile şi regulamentele, inclusiv legislaţia europeană trebuie să fie accesibile şi uşor de înţeles;
Fiecare cauză trebuie soluţionată într-un termen rezonabil, cu costuri rezonabile şi în concordanţă cu legea;
Hotărârile judecătoreşti sunt clar motivate şi sunt publice, cu anumite excepţii;
Interesele părţilor trebuie avute în vedere şi respectate;
Puterea executivă şi legislativă au obligaţia să asigure fonduri suficiente pentru sistemul judiciar. Elaborarea bugetului trebuie să fie transparentă iar implementarea lui trebuie să se facă în mod corespunzător.

Consiliile Judiciare trebuie să fie responsabile pentru funcţionarea corespunzătoare a administrării justiţiei, prin următoarele căi:
Asigurarea transparenţei modului de îndeplinire a atribuţiilor Consiliului (finanţare, formare profesională, numiri în sistem şi probleme disciplinare);
Asigurarea unei percepţii corecte referitoare la administrarea actului de justiţie prin furnizarea de informaţii suficiente publicului şi mass-media;
Întocmirea unui raport anual asupra modalităţii în care şi-au exercitat atribuţiile.

RECJ ­ organizaţie înfiinţată în 2004 cu obiectivul de menţinere şi dezvoltare a Uniunii Europene ca zonă de libertate, securitate şi justiţie ­ are ca scop ameliorarea cooperării şi buna înţelegere între Consiliile Judiciare şi membrii sistemelor judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale statelor candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Preşedintele CSM, judecătorul Virgil Andreieş a subliniat importanţa deosebită a transparenţei actului de justiţie şi a accesului la justiţie, în contextul mondial actual. "Întreaga lume traversează o perioadă plină de provocări, generată de criza financiară şi economică. Este axiomatic că, în astfel de vremuri, sistemele judiciare trebuie să manifeste o şi mai mare fermitate în combaterea criminalităţii, în special a celei care implică elemente de extraneitate, precum criminalitatea economico-financiară, inclusiv corupţia şi terorismul.

De asemenea, este de aşteptat ca dificultăţile economice să ducă la sporirea stărilor litigioase din societate" ­ a apreciat judecătorul Andreieş. Şeful CSM a adăugat că, pe de altă parte, impunerea respectării obligaţiilor contractuale în relaţiile dintre comercianţi, rezolvarea rapidă a divergenţelor apărute sunt elemente care pot condiţiona în astfel de timpuri însăşi supravieţuirea unei societăţi comerciale, de care depinde în mod direct bunăstarea angajaţilor acesteia şi a familiilor lor.

"Este, de aceea, esenţial pentru toate sistemele judiciare să-şi îmbunătăţească performanţa ca servicii publice, atât sub raportul calităţii actului de justiţie, cât şi sub aspectul celerităţii şi asigurării liberului acces la justiţie", a subliniat preşedintele CSM.