Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Epoca crestina timpurie propune, in spatiul iconografic, personificari ale ideilor abstracte elaborate de catre filosofii stoici. Chipurile filosofilor, chiar, apar in frizele bizantine, dar le regasim si in iconografia de 'mai dincoace'. Va sunt familiare, probabil, frescele profetilor si filosofilor antici, de la manastirile bucovinene Sucevita si Voronet pe care le-am admirat si eu, din nou, deunazi.
Agya Sophia Sfanta Sofia catedrala cea mare a Bizantului (pe care turcii o transformara, pentru o vreme, in moschee, si care ramane si astazi unul dintre cele mai mari edificii ale crestinismului timpuriu) a fost inchinata unei sfinte care ea insasi e personificarea unui concept filosofic: Intelepciunea. Numele de Sofia este azi foarte raspandit in intreaga lume crestina.
Insa in secolele IV-VI mozaicurile din bazilici si catedrale dar si cele din palate laice infatisau o alta femeie frumoasa, al carei nume, prin veacuri, s-a ratacit. Ca si Sofia, era personificarea unei idei abstracte: generozitatea celui care fondeaza o noua constructie. Sau: Ktisis.
Ktisis n-a ajuns, la propriu, o sfanta in calendare. Numele ei, de origine greceasca, nu s-a perpetuat. In Cipru, insa, am cunoscut o localnica purtandu-i numele. Mi s-a parut curios. Dar cand am vazut mozaicul roman (de secol IV) din situl arheologic al Kourion-ului, pe coasta de sud a Ciprului (acolo unde, de altfel, se afla si un superb amfiteatru, excelent pastrat), am inteles de ce fusese botezata astfel. Este, practic, una dintre cele mai frumoase reprezentari feminine ale acelei perioade, rivalizand tot cu un mozaic al lui Ktisis, aflat acum in colectia Muzeului Metropolitan din New York, descoperit intr-un sit bizantin din Anatolia (din secolul VI).
Si intr-un caz, si in celalalt, Ktisis este reprezentata ca o femeie splendida, tinand in mana... o unitate de masura specifica, in acea perioada, constructorilor de mari edificii, respectiv 'un picior roman'. In Cipru, Ktisis are o anumita sobrietate romana.
Reprezentarea aflata azi in muzeul newyorkez este mai expansiva. Frumoasa (si generoasa) doamna poarta perle in urechi, un colier de hyacinte, brose cu smaralde si multe alte pietre pretioase presarate pe vesmant. Pe crestet are o diadema. In alte reprezentari ale lui Ktisis, diadema se transforma in aureola sau... in coroana de spini. Singurul element care ramane neschimbat este acel instrument de masurare, specific arhitectilor si constructorilor, semn ca frumoasa Ktisis continua sa fie protectoarea celor care fondeaza edificii si lumi.
Citește pe Antena3.ro
