x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La Bacau, nemtii invata germana de la romani

0
26 Apr 2004 - 00:00

In inima Moldovei, etnicii germani au reusit sa le insufle moldovenilor corectitudinea, echilibrul si rigiditatea nemteasca. Peste decenii, romanii aveau sa le intoarca serviciul ajutandu-i pe germani sa-si pastreze limba si traditiile.

ALEXANDRU NASTASE

Carol Britz este directorul unei fabrici de lemn, cu capital german, de langa Moinesti. Are 130 de angajati care lucreaza in trei schimburi si produce materiale pe care le exporta exclusiv in Germania. Günter Buchholzer a fost cateva decenii sef de sectie la Combinatul Siderurgic de Cauciuc Sintetic din Onesti. La Buhusi, Alfred Geib este unul dintre cei mai respectati oameni din oras. Cristina Baraga conduce la Bacau, de cativa ani, o fundatie unde organizeaza lectii de germana sau cursuri de dans pentru nemtii din Moldova. Sunt germani, la origine, toti stabiliti in regiunea Bacaului.

Si-au negat originea

Etnicii germani au ajuns in Bacau in anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, fugind din Transilvania si Banat. In regiunile natale, germanii nu mai erau doriti: comunistii romani, atent indrumati de la Moscova, incepusera pedepsirea lor. Ii considerau „vinovatii pentru razboi". Cei care nu erau deportati, erau dati afara de pe unde munceau. „Germanii erau chemati la politie sub pretextul ca trebuie sa le fie verificate documentele. Erau luati pe sus, urcati in vagoane pentru vite si trimisi in Siberia. In Romania au fost vedetele opresiunii. Foarte putini au scapat de comunisti", povesteste Alfred Geib, etnic german din Buhusi, al carui tata a fost deportat dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Putinii nemti care au scapat s-au refugiat in Moldova, in Bacau. Si-au negat originea, si-au schimbat numele, si-au uitat limba si neglijat traditiile. Totul pentru a putea sa traiasca, sa le dea o sansa copiilor lor. Si-au pastrat priceperea in munca, morala, decenta, echilibrul si nu si-au insusit modul de viata al moldovenilor. Si-au facut bine treburile, au ajuns in posturi de conducere si, in ciuda vietii dificile, nu s-au mai gandit nici o clipa sa se intoarca in Transilvania sau sa plece in Germania, in tara strabunilor.

Multi au uitat germana

„Este acea senzatie ca apartii locului. Esti legat de locul tau, de casa ta. In plus, in Germania esti un strain chiar si pentru rudele tale", incearca sa explice Cristina Baraga, etnica germana si presedintele fundatiei umanitare „Leonhardt" din Bacau. Este printre putinele care incearca sa pastreze in Bacau traditia etniei germane. „Ne intalnim mai ales de sarbatori, incercam sa pastram obiceiurile germane prin intermediul fundatiei si al forumului german - care este o filiala a celui de la Sibiu. E trist ca nu se mai cunosc foarte mult aceste traditii, care au fost uitate fortat de etnicii germani, in timpul comunismului. Multi dintre ei nici macar limba nu o mai cunosc. Astazi mai sunt cam 300, cei mai multi batrani si proveniti din familii mixte", spune Cristina Baraga. Are in plan sa angajeze proesori romani de limba germana, pentru etnicii nemti din Bacau. „E usor ciudat acest fapt: romanii sunt cei care ne ajuta sa ne pastram traditiile si limba!", concluzioneaza Baraga. Ea are mama nemtoaica, bunicul neamt, bunica poloneza si spune ca sufera de o boala incurabila: iubeste oamenii. Bunicii i-au fost despartiti de rusi, dupa razboi bunicul fiind deportat in Uniunea Sovietica. Pe ai batrani i-a mentinut in viata speranta ca, intr-o zi, la sfarsitul vietii, va veni iar clipa in care sa se poata privi din nou in ochi si sa se stranga in brate. S-au regasit, gravi bolnavi, prin corespondente lungi si amare, el in Germania, ea in Bacau. Nu s-au mai vazut niciodata. S-au prapadit la sase luni unul dupa celalalt, implorandu-i pe urmasi sa le povesteasca si altora umilintele indurate, „pentru ca asa ceva sa nu se mai intample niciodata".

Colonia de la Buhusi

Soarta a fost mai blanda cu germanii din Buhusi. La sfarsit de secol XIX, in plina tinerete industriala europeana, germanii din nordul Bucovinei au coborat la Buhusi, unde unul de-al lor pornise o fabrica de postav, „Wolf & Comp", ajunsa cea mai mare din Balcani. Erau atat de multi, incat patronul le-a construit, pe cheltuiala lui, „o colonie", chiar langa fabrica, unde au locuit pana la al doilea razboi. Era o unitate formidabila intre germanii de acolo. Si toti ceilalti din zona - evrei, romani, polonezi, cehi - ii respectau. Sectii din fabrica aveau nume nemtesti si ei faceau cele mai bune paturi, fibre, postavuri. Daca te duceai in colonia fabricii, cum se numea zona in care-si aveau germanii casele, ti-era rusine sa te duci oricum imbracat. Aceasta unitate a nemtilor s-a spart prin ’41, cei multi au plecat in Germania. Dupa razboi, germanii au fost, pe capete, deportati in Siberia. La inceput neiertatori si cruzi, rusii le-au recunoscut valoarea germanilor si le-au placut stilul de viata. Cu timpul, i-au lasat sa-si pastreze traditiile in lagare, sa organizeze serbari, sa-si spuna legendele, sa cante si sa dantuiasca. Nemtii ramasi in Buhusi au fost mutati cu forta din Colonie, insa li s-a ingaduit sa lucreze in fabrica. Era o zona saraca, subdezvoltata, dar cu multe locuri de munca. Astazi mai sunt 40-45 de germani in oras, dar nici un neamt pur: toti provin din familii mixte. „Am avut posibilitatea de a pleca in Germania, numai ca acolo, cand ma vad sosind, prima intrebare pe care mi-o adreseaza rudele este «Cand pleci?» . Inainte de Revolutie, puteam pleca din doi in doi ani, dar prea putini ar fi ramas. Chiar si cei care au plecat sunt inca foarte legati de Romania, si-au pastrat proprietatile aici. Ne-am romanizat. Nemtii adevarati sunt reci. Dupa ridicarea vizelor, multe legaturi cu rudele de acolo s-au curmat. Nu au mai raspuns la scrisori", povesteste Alfred Geib, etnic german din Buhusi. Forumul german exista in oras din ’90. La inceput au fost cateva zeci de membri: se obtinea viza de Germania mult mai usor. Unii s-au mai cernut intre timp, cand avantajele s-au diminuat.

„M-am obisnuit greu cu gandirea moldovenilor"

La Moinesti, un etnic svab din Banat a pus pe picioare, cu ajutor din Germania, o fabrica de prefabricate din lemn, destinate exclusiv pietei germane. Carol Britz a ajuns in Moldova pe urmele sotiei. Absolvent de Mecanica Agricola la Timisoara, Britz a primit repartitie la Dudestii Vechi, comuna aproape de granita de vest a Romaniei. S-a casatorit cu o moldoveanca, pe care a urmat-o, a obtinut dupa numeroase chinuri un post la IAS Sascut. Repartitia primita de sotie la Moinesti l-a scos din Sascut in 1979. De atunci a lucrat ca sef de sectie la schela petroliera si a predat germana la liceul industrial din localitate. In anii ’90, prin Societatea pentru Colaborarea Economica (GWZ), la Moinesti a venit un german care a dorit sa deschida, cu utilaje proprii, o fabrica de lemn. Dupa ce a fost tras pe sfoara de primii colaboratori, l-a rugat pe Carol Blitz sa se ocupe de afacere. Astazi, un tir cu produse finite de la fabrica pleaca saptamanal spre Germania. „M-am obisnuit destul de greu cu modul de a judeca al moldovenilor. Eu nu am injurat, la mine in familie nimeni nu-si iesea din fire, eu trebuit sa fac si asta ca sa-i conving pe oameni sa munceasca pentru ca este spre binele lor", spune Carol Blitz. Are 130 de angajati, care lucreaza in trei schimburi. Fabrica produce componente pentru doua renumite fabrici de piane din Germania. „Eu sunt multumit ca nu am plecat in Germania. Poate ca acolo nu as fi ajuns niciodata director la o fabrica asa mare. Cred ca se poate trai bine si in Romania daca esti muncitor si iti vezi de treaba cum trebuie!", crede Blitz, care este membru al forumului german din Moinesti. Alaturi de el, alti 30 de nemti, dar numai trei-patru care mai vorbesc germana.

Bere la iarba verde si sarbatorile petrecute impreuna

In anii ’60, cativa germani din Transilvania au venit la Onesti pentru a lucra pe platforma industriala. Günter Buchholzer a venit in ’62, impreuna cu 12 colegi. Absolvise Facultatea de Chimie din Cluj si a ajuns sef de sectie la Combinatul Siderurgic de Cauciuc Sintetic „Carom", pana in 2000. „Eu am fost crescut intr-un spirit de ordine si disciplina, pe care l-am impus si oamenilor de care raspundeam, prin natura postului si prin exemplul personal. Dupa ’90, in multe locuri merge prost tocmai pentru ca nu exista ordine si disciplina", spune Buchholzer. Barbatul ii aduna o data la luna pe ceilalti 17 nemti din Onesti, membri ai Forumului german, si discuta in germana pe teme culturale. „Data trecuta am vorbit despre Samuel von Brukenthal. Din cand in cand, ii mai scoatem la o bere la iarba verde, iar Craciunul si Pastile se petrec impreuna", povesteste Buchholzer.

SUMAR DOSAR
Nemtii nostri
Fabrica de nemti din Bucuresti
Noi, sibienii...!
Supravietuitori dupa exod
La plecare, si-au luat si mortii cu ei
„Ne-au facut olteni cu forta!“
Betegite de gerul Siberiei
Sasii recuceresc Estul
A saptea generatie de Peteri
Ultimele „sasce“ din Bistrita
La Bacau, nemtii invata germana de la romani
Printul Charles s-a indragostit de Viscri
Neamul svabilor din Banat sta sa piara
"Din acest loc eu nu ma clintesc"
“Bine ca ati ramas, ca avem unde veni!”

Citeşte mai multe despre:   special,   buhuşi,   s-au,   bacau,   fabrica,   germania,   german,   şi-au,   germana,   germanii,   nemtii

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP
Prim-vicepreședintele Biroului Permanent al Partidului Național Liberal, care ocupă și funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, a fost numită, la propunerea Ministerului Energiei,...

Ultimul tun. Ministerul Sănătății a angajat firma liderului PMP Ilfov să elaboreze ghidurile și protocoalele pentru transplant

Ultimul tun. Ministerul Sănătății a angajat firma liderului PMP Ilfov să elaboreze ghidurile și protocoalele pentru transplant
Galerie Foto Cu aproximativ două săptămâni înainte ca USR-PLUS să iasă de la guvernare. Ministerul Sănătății a atribuit un contract de peste 400.000 de euro pentru elaborarea de ghiduri și protocoale aferente...
Serviciul de email marketing furnizat de