Astazi este ultima dintre Sarba-torile crestine de iarna: Sfantul Ioan, cel care l-a botezat in a-pele Iordanului pe Iisus Hristos. Peste 10% dintre roma-ni poarta numele Ion/Ioana sau derivate din acestea. Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â Â ● fotoreportaj Tuturor Jurnalul National le ureaza La multi ani!

Astazi este ultima dintre Sarbatorile crestine de iarna: Sfantul Ioan, cel care l-a botezat in apele Iordanului pe Iisus Hristos. Peste 10% dintre romani poarta numele Ion/Ioana sau derivate din acestea. Tuturor Jurnalul National le ureaza La multi ani!

Dupa marele praznic al Botezului Domnului, biserica a randuit ca a doua zi sa fie sarbatorit cel care s-a invrednicit sa fie Botezator al Domnului, Sfantul Ioan. Aceasta zi incheie ciclul Sarbatorilor crestine de iarna.

Despre el a spus Hristos ca "nici unul din cei nascuti din femeie nu s-a ridicat mai mare". El, Sfantul Ioan Botezatorul, ultimul mare profet al Vechiului Testament si primul din Noul Testament, a avut privilegiul de a-l boteza pe Cel in numele Caruia ne botezam noi astazi. Ioan pregatea calea Lui, invatandu-i pe oameni sa-si recunoasca pacatele si sa se boteze spre a fi iertati. Cand l-a vazut pe Hristos venind la Iordan, s-a infricosat si s-a smerit spunand ca el insusi are nevoie sa fie botezat de catre Domnul si nu invers. Dar a auzit cuvintele: "Lasa acum, ca asa se cade a implini toata dreptatea". Si s-a facut Botezator al Domnului.

PORTRET. Despre personalitatea marelui sfant si despre rolul sau in istorie, ca si in vesnicie, vorbeste parintele Dan Nicolau, preotul paroh al Bisericii Pogorarea Sfantului Duh (Sega I) din Arad: "Sfantul Ioan este rodul rugaciunilor parintilor sai, Zaharia si Elisabeta. Mai mult, ingerul il vesteste pe Zaharia ca pruncul sau «inca din pantecele mamei sale se va umple de Duhul Sfant» (Luca 1, 15). Toata viata si-a petrecut-o in pustia din partile Iordanului, acolo unde cu greu crestea firul de iarba si unde traiau serpi, lei si alte animale specifice pustiului. Era un tinut neprimitor si arid. Sfantul Ioan se hranea cu lacuste si miere salbatica si umbla imbracat intr-o piele de animal, intr-un cojoc. Era un om aspru, aspru cu el insusi, aspru si cu ceilalti. Totusi, nu era lipsit de intelegere si echilibru. Un autor crestin spune ca Sfantul Ioan era mare si prin sfintenia vietii sale, o viata inchinata integral slujirii lui Dumnezeu si oamenilor. Sfintenia vietii sale a facut ca Biserica sa-l numeasca «om ceresc si inger in trup», iar in iconografia crestina este pictat cu aripi".

INNOIRE. De unde stia Ioan ca trebuie sa boteze multimile si de ce? El singur marturiseste ca "Cel ce m-a trimis ca sa botez cu apa, Acela mi-a zis", intelegand prin aceasta ca insusi Dumnezeu i-a descoperit in pustie ce trebuie sa faca pentru a pregati calea venirii lui Iisus.

Parintele Dan Nicolau detaliaza: "Tema prioritara a predicii sale era pocainta: «Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor» (Matei 3, 2), iar botezul practicat de el era un botez al pocaintei. Ce era pocainta? Metanoia - schimbarea mintii, schimbarea vietii". Acelasi parinte schiteaza mai departe portretul marelui prooroc: "Sfantul Ioan Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului a avut, intru adevar, o viata autentica de profet. Un teolog roman spune ca El nu a trait pentru sine, ci pentru Dumnezeu. Om fiind, «a vrut sa se implineasca in Dumnezeu», de aceea a trait «viata lui Dumnezeu». Mai mult, «nimeni nu s-a apropiat de Dumnezeu ca el. Nimeni n-a ajuns sa puna mana pe crestetul lui Dumnezeu». Potrivit frumoasei afirmatii a Sfantului Ioan Damaschin, pentru cei cu «simtul vietii vesnice», eternizarea acestei intalniri «fata catre fata», inseamna ca «Dumnezeu vine in suflet, iar sufletul se stramuta in Dumnezeu». Prestanta staturii morale a Sfantului Ioan Botezatorul este coplesitoare, daca avem in vedere ca din momentul in care Iisus isi incepe activitatea de vestire a Evangheliei Sale si de rascumparare a umanitatii pacatoase, se raspandeste zvonul ca El ar fi Sfantul Ioan inviat. Paradoxala si semnificativa inversare a cauzei cu efectul produs de ea!", conchide parintele Dan Nicolau.

LA MULTI ANI, IOANE!

Dintr-o statistica a Ministerului Administratiei si Internelor aflam ca in Romania peste doua milioane si jumatate de persoane poarta numele de Ion sau Ioana, precum si derivate din acestea (Ioan, Ionel, Ionica, Ionut, Ionela, Ionelia). Dintre ei, 1.483.543 sunt barbati, 512.449 femei si 419.605 copii. Pe langa acestia mai sunt si 262.198 romani care au ca nume de familie Ion sau Ioan. Tuturor celor care isi serbeaza astazi onomastica, Jurnalul National le ureaza La multi ani!

Bucuresti - De Boboteaza, ne-mbrancim cu groaza

Manastirea Radu Voda. Scosi din casa de spiritul crestinesc al Bobotezei, romanii stau in spatele unor butoaie asezate in fata manastirii. N-am putea aprecia cate grade sunt, dar va putem spune ca ne clantane proteza in gura.

O BABA. "Tatal nostru...", pe urma niste rugaciuni, pe urma niste cantece, pe urma lumea incepe sa iasa din manastire si sa ingroase randul la cele doua cozi formate. Niste copii se bat cu zapada. Pe o fetita de nici 10 ani a trimis-o maica-sa cu un butoias de cinci litri sa ia agheasma. Se apara cu el de bulgarii de zapada aruncati cu vitejie de niste vlajgani. In sfarsit, soborul de preoti iese inaintea multimii. "Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile tale", spune parintele Varsanufie Prahoveanul, acompaniat de o melodie disco, ce sare neintrebata dintr-un telefon din spatele meu. O babuta din fata mea zice ca-i e rau, iar celelalte doua dau sa-i aseze gluga pe cap. O tanti cu caciula din blana de vulpe isi lasa rand la mine: "Sunt si io aici". Am suflet bun. Inteleg cand mi se spune. "Harul izbavirii, iertarea de pacate...", "Toti cei ce vor stropi sa-si vindece casa". Alungarea demonilor. "Sfinteste apa aceasta". "Insusi si acum, Stapane, cu duhul Tau cel sfant, sfinteste apa aceasta". In sfarsit, se da liber. Soborul de preoti paraseste multimea, iar multimea se bulbucaie crestineste la robinete. Babuta careia-i era rau realizeaza brusc ca nu-i mai e. Se stropseste cu vitalitate la tanti cu caciula de vulpe: "Doamna cu caciula de vulpe si cu blana aia la gat, n-aveti pic de jena!".

TANTI-K. "Alo! Alo! Dumneata erai in spatele meu! Acum te-ai trezit ca esti in fata?". A fost nenea cu caciula de miel, omul de ordine instaurat ad-hoc. Babele il admira estrogenic: "Asa, domnu’, faceti dumneavoastra ordine". "Acum doispe ani am luat apa din Iordan si nici acum nu s-a stricat. Daca-ti spun ca e ceva, e ceva", mi se adreseaza persuasiv o femeie. O cred. Ies din coada si privesc multimea din afara. "Cand ne-om civiliza si noi, nu stiu", ofteaza cineva. Plecam. E frig tare. "Tantico, ai innebunit"? (Luiza Lupu)

Galati - Crucea aruncata de pe Panzar

PREMIERA. Anul acesta a fost aruncata crucea de pe un vas care reprezinta copia unuia din flota lui Stefan cel Mare

Gerul Bobotezei a fost invins de cei aproape 3.000 de galateni care au participat pe faleza Dunarii la slujba de sfintire a Apei celei Mari. Slujba a fost oficiata de un sobor de preoti in frunte cu PS Casian Craciun, episcopul Dunarii de Jos, care a sfintit apele la Galati, dupa ce in cursul diminetii a slujit Sfanta Liturghie la Braila. Episcopul Casian Craciun a binecuvantat si sfintit apa din cele 12 cazi de lemn de pe Faleza Dunarii, peste 3.600 de litri de apa fiind luata si dusa acasa de catre credinciosi. Crucea sfanta a fost aruncata, pentru prima data, in apele Dunarii, de pe Panzarul Moldovenesc, o copie unicat a vaselor din flota comerciala a domnitorului Stefan cel Mare. In acest an, 11 barbati cu varste intre 21 si 55 de ani s-au aruncat in apele fluviului pentru a recupera crucea. Costel Dumitru, un muncitor de 25 ani, a fost cel care a reusit pentru a treia oara consecutiv sa scoata crucea sfintita din apa. "Dedic aceasta izbanda consecutiva prietenei mele, nepotelului si familiei. Nu voi opri aceasta cruce pentru mine, ci o voi oferi unui om important care a facut multe pentru acest judet", a spus Costel Dumitru. (Erik Hoosz)

Constanta - Scafandrii s-au aruncat dupa cruci

SFINTIRE. Agheasma Mare a fost imbuteliata in mii de sticle

Boboteaza a fost sarbatorita la Constanta de peste 3.000 de credinciosi, care au indurat frigul si ploaia pentru a asista la slujba de sfintire a apei in Portul Turistic Tomis. Slujba a fost oficiata de Inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

OPT CARE. Serviciul religios a inceput cu procesiunea pelerinilor de la Catedrala Arhiepiscopala, care au mers pana in port, pe malul marii. Dupa sfintirea apelor, 38 de tineri, in cea mai mare parte scafandri militari, au sarit in apa rece de cel mult 5 grade, sa prinda cele trei cruci care au fost aruncate de IPS Teodosie.

Opt care trase de boi si de magari au transportat butoaiele cu apa sfintita prin tot orasul si au oprit in mai multe locuri, acolo unde constantenii au venit cu sticle pentru a lua din Agheasma Mare. (Mariana Craciun)