Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Foarte simplu: MNAR "se spală pe măini" in cazul tablourilor lui Valentin
Foarte simplu: MNAR "se spală pe măini" in cazul tablourilor lui Valentin
Josif Friedmann-Nicolescu, avocatul Muzeului Naţional de Artă al Romăniei, spune că fostul său coleg de facultate Radu Antal a greşit cănd a chemat in judecată MNAR. In procesul prin care Valentin Ceauşescu cere restituirea bunurilor aflate in custodia muzeului, instituţia nu poate fi parte, conform legii.
Avocatul Josif Friedmann-Nicolescu, reprezentantul Muzeului Naţional de Artă al Romăniei (MNAR), se arătă interesat de o discuţie cu reporterii Jurnalului Naţional, dar in anumite condiţii. In schimb, ne făcu o lămurire generoasă: nimeni nu poate vedea tablourile. Potrivit legislaţiei, aşa cum ne-a explicat-o reprezentantul MNAR, tablourile nu pot fi expuse in nici un fel: muzeul este doar custodele colecţiei pănă cănd Justiţia se va pronunţa şi va indica proprietarul fiecărei piese in parte. MNAR are obligaţia ca intre timp să se asigure că tablourile sunt bine păstrate şi atăt. Nu le poate exploata şi nici prezenta decăt unui proprietar care poate face dovada cu acte.
ŢINTÃ... GREŞITÃ.... "Regula este următoarea: cine mi-a adus mie bunurile? Parchetul! In momentul in care vine Parchetul cu procesul-verbal, eu alea i le dau Parchetului", ne-a explicat foarte pe scurt Josif Friedmann-Nicolescu, avocatul Muzeului Naţional de Artă al Romăniei. "Noi am demonstrat in instanţă că există, şi vă rog să luaţi Legea 182/2000, există o circulară a Ministerului Culturii, că bunurile se predau numai celui care mi le-a dat in custodie. Că eu vin cu zece bunuri şi, in momentul in care se semnează pe procesul meu verbal, eu le numerotez intr-un fel şi vreau peste 5 ani, peste 10 să le iau. Şi, de aceea, acţiunea trebuia indreptată, şi aici este problema, impotriva Parchetului General, nu impotriva noastră. Noi le predăm Parchetului şi Parchetul le predă celui care le-a reclamat. Noi le predăm celui care ni le-a dat in custodie."
UNDE-I LEGE NU-I TOCMEALÃ...⦠Legea cu pricina este, intr-adevăr, foarte clară: "Bunurile culturale mobile, aflate in custodia unor instituţii publice, vor fi restituite direct de aceste instituţii deţinătoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus in custodie, potrivit dreptului comun, la cererea scrisă a acestora, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor". (Legea 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, capitolul I, Articolul 80.1). Acest text ii dă dreptate avocatului MNAR, care apără cauza muzeului spunănd că Valentin Ceauşescu - respectiv Radu Antal, avocatul lui - trebuia să solicite bunurile, pe bază de cerere, Parchetului General, şi in nici un caz Muzeului Naţional de Artă al Romăniei. "Dacă dumneavoastră acum vă duceţi la o casă de amanet, pot eu să mă duc a doua zi să spun «mi le daţi mie»? Nu pot. E ca la Nufărul! E un principiu. Se numeşte «custodie». Codul Civil nu reglementează predarea bunurilor. Şi noi plecăm de la Codul Civil care este in vigoare de la 1 decembrie 1865. Deci dănşii nu trebuia să ne cheme pe noi in judecată", ne-a mai explicat avocatul muzeului. Explicaţia avocatului Josif Friedmann-Nicolescu este simplă: Valentin Ceauşescu trebuia să atace ordinul de confiscare, dat de Parchet, procuratură la acel moment, in baza acuzaţiei de trădare.
CARE BUNURI? Nici in ceea ce priveşte lista completă a lucrărilor pe care le revendică Valentin Ceauşescu, lucrurile nu sunt foarte clare pentru cei de la muzeu. "Nu vi le putem spune, pentru că ele au făcut obiectul incă a unei cereri făcute de Nicu. In contradictoriu cu Muzeul Naţional de Artă, a solicitat ca bunurile care au fost indisponibilizate printr-o ordonanţă a Parchetului General să-i fie puse la dispoziţie. Cererea a fost foarte simplă: «Vă rog să dispuneţi restituirea» şi «sub sancţiune, daune cominatorii». Dar aceste daune cominatorii nu le-au fost acordate, că nu se pot acorda, din mai multe motive. Un prim motiv, hotărărea este susceptibilă de executare, deci ea va fi executabilă cănd va avea un executor. A apărut la televizor şi-a spus «trei mii şi ceva de zile mi-aţi ţinut bunurile». Stop! Este fals. Au fost mai multe ordonanţe date de Parchetul General. S-a dat o ordonanţă şi a apărut alta de infirmare. Deci a fost un joc al ordonanţelor." De altfel, după cum ne precizează reprezentantul legal al MNAR, ordonanţa CPUN-ului, prin care bunurile familiei Ceauşescu au devenit "bunuri ale poporului romăn", nu precizează nominal care sunt aceste proprietăţi şi nici dacă se referă la obiectele care au aparţinut familiei prim-secretarului PCR sau şi la cele care le-au avut in folosinţă. MNAR suspectează că o parte din obiectele "confiscate" de Procuratură sau grupurile de revoluţionari, deşi a fost ridicată din reşedinţe ale familiei Ceauşescu, foarte posibil să fi fost proprietatea Gospodăriei de Partid, şi de aceea solicită o hotărăre judecătorească foarte clară. "Tablourile de pe acea listă au venit din nişte imobile, nu de la Valentin, nu de la Nicu, nu de la Zoia Ceauşescu, ci din nişte imobile care erau in administrarea Gospodăriei de Partid, Cosmonauţi 2-4 şi Arhitect Cerchez 16", insistă Josif Friedmann-Nicolescu. Deci, instanţa trebuie să se pronunţe clar cu privire la proprietatea fiecărui bun.
Josif Friedmann-Nicolescu, avocatul Muzeului Naţional de Artă al Romăniei, spune că fostul său coleg de facultate Radu Antal a greşit cănd a chemat in judecată MNAR. In procesul prin care Valentin Ceauşescu cere restituirea bunurilor aflate in custodia muzeului, instituţia nu poate fi parte, conform legii.
Avocatul Josif Friedmann-Nicolescu, reprezentantul Muzeului Naţional de Artă al Romăniei (MNAR), se arătă interesat de o discuţie cu reporterii Jurnalului Naţional, dar in anumite condiţii. In schimb, ne făcu o lămurire generoasă: nimeni nu poate vedea tablourile. Potrivit legislaţiei, aşa cum ne-a explicat-o reprezentantul MNAR, tablourile nu pot fi expuse in nici un fel: muzeul este doar custodele colecţiei pănă cănd Justiţia se va pronunţa şi va indica proprietarul fiecărei piese in parte. MNAR are obligaţia ca intre timp să se asigure că tablourile sunt bine păstrate şi atăt. Nu le poate exploata şi nici prezenta decăt unui proprietar care poate face dovada cu acte.
ŢINTÃ... GREŞITÃ.... "Regula este următoarea: cine mi-a adus mie bunurile? Parchetul! In momentul in care vine Parchetul cu procesul-verbal, eu alea i le dau Parchetului", ne-a explicat foarte pe scurt Josif Friedmann-Nicolescu, avocatul Muzeului Naţional de Artă al Romăniei. "Noi am demonstrat in instanţă că există, şi vă rog să luaţi Legea 182/2000, există o circulară a Ministerului Culturii, că bunurile se predau numai celui care mi le-a dat in custodie. Că eu vin cu zece bunuri şi, in momentul in care se semnează pe procesul meu verbal, eu le numerotez intr-un fel şi vreau peste 5 ani, peste 10 să le iau. Şi, de aceea, acţiunea trebuia indreptată, şi aici este problema, impotriva Parchetului General, nu impotriva noastră. Noi le predăm Parchetului şi Parchetul le predă celui care le-a reclamat. Noi le predăm celui care ni le-a dat in custodie."
UNDE-I LEGE NU-I TOCMEALÃ...⦠Legea cu pricina este, intr-adevăr, foarte clară: "Bunurile culturale mobile, aflate in custodia unor instituţii publice, vor fi restituite direct de aceste instituţii deţinătoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus in custodie, potrivit dreptului comun, la cererea scrisă a acestora, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor". (Legea 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, capitolul I, Articolul 80.1). Acest text ii dă dreptate avocatului MNAR, care apără cauza muzeului spunănd că Valentin Ceauşescu - respectiv Radu Antal, avocatul lui - trebuia să solicite bunurile, pe bază de cerere, Parchetului General, şi in nici un caz Muzeului Naţional de Artă al Romăniei. "Dacă dumneavoastră acum vă duceţi la o casă de amanet, pot eu să mă duc a doua zi să spun «mi le daţi mie»? Nu pot. E ca la Nufărul! E un principiu. Se numeşte «custodie». Codul Civil nu reglementează predarea bunurilor. Şi noi plecăm de la Codul Civil care este in vigoare de la 1 decembrie 1865. Deci dănşii nu trebuia să ne cheme pe noi in judecată", ne-a mai explicat avocatul muzeului. Explicaţia avocatului Josif Friedmann-Nicolescu este simplă: Valentin Ceauşescu trebuia să atace ordinul de confiscare, dat de Parchet, procuratură la acel moment, in baza acuzaţiei de trădare.
CARE BUNURI? Nici in ceea ce priveşte lista completă a lucrărilor pe care le revendică Valentin Ceauşescu, lucrurile nu sunt foarte clare pentru cei de la muzeu. "Nu vi le putem spune, pentru că ele au făcut obiectul incă a unei cereri făcute de Nicu. In contradictoriu cu Muzeul Naţional de Artă, a solicitat ca bunurile care au fost indisponibilizate printr-o ordonanţă a Parchetului General să-i fie puse la dispoziţie. Cererea a fost foarte simplă: «Vă rog să dispuneţi restituirea» şi «sub sancţiune, daune cominatorii». Dar aceste daune cominatorii nu le-au fost acordate, că nu se pot acorda, din mai multe motive. Un prim motiv, hotărărea este susceptibilă de executare, deci ea va fi executabilă cănd va avea un executor. A apărut la televizor şi-a spus «trei mii şi ceva de zile mi-aţi ţinut bunurile». Stop! Este fals. Au fost mai multe ordonanţe date de Parchetul General. S-a dat o ordonanţă şi a apărut alta de infirmare. Deci a fost un joc al ordonanţelor." De altfel, după cum ne precizează reprezentantul legal al MNAR, ordonanţa CPUN-ului, prin care bunurile familiei Ceauşescu au devenit "bunuri ale poporului romăn", nu precizează nominal care sunt aceste proprietăţi şi nici dacă se referă la obiectele care au aparţinut familiei prim-secretarului PCR sau şi la cele care le-au avut in folosinţă. MNAR suspectează că o parte din obiectele "confiscate" de Procuratură sau grupurile de revoluţionari, deşi a fost ridicată din reşedinţe ale familiei Ceauşescu, foarte posibil să fi fost proprietatea Gospodăriei de Partid, şi de aceea solicită o hotărăre judecătorească foarte clară. "Tablourile de pe acea listă au venit din nişte imobile, nu de la Valentin, nu de la Nicu, nu de la Zoia Ceauşescu, ci din nişte imobile care erau in administrarea Gospodăriei de Partid, Cosmonauţi 2-4 şi Arhitect Cerchez 16", insistă Josif Friedmann-Nicolescu. Deci, instanţa trebuie să se pronunţe clar cu privire la proprietatea fiecărui bun.
Â
â Domnule ministru... â Lungul drum al reabilitării â Valentin - Zoia - Nicu â Piese valoroase â Radu Antal: "Valentin işi vede de activitatea ştiinţifică" â Anticarul: Marius Niculescu â Avocata: Paula Iacob â Emeric Jenei: "Valentin este un om extrem de loial" â "De haram s-a dus" Â Â
Citește pe Antena3.ro
