Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Catolici, ortodocsi, evrei, musulmani, atei s-au adunat la Catedrala "Sfantul Iosif" din Bucuresti, unde au adus flori si au aprins lumanari, cu un gand bun pentru Papa. Cei care l-au iubit pe Suveranul Pontif sunt asteptati la catedrala si in urmatoarele zile.
|
|
|
Click pe imagine pentru a accesa galeria foto
|
|
PIOSENIE. Trupul Sfantului Parinte, in Sala Clementina a Palatului Apostolic |
Citește pe Antena3.ro
|
"AMIN!"
|
|
Anuntul decesului Papei Ioan Paul al II-lea, survenit sambata seara, la Vatican, a fost primit de credinciosii din toata lumea, dar in special in Polonia si Italia, cu lacrimi si rugaciuni pentru cel pe care toti l-au iubit pentru abnegatia cu care a slujit Biserica Catolica, dar si cauza pacii, a intelegerii si a reconcilierii in toata lumea. Pe toate continentele, clopotele au sunat ca un ecou al celor de la Roma, iar ieri, o tara dupa alta, inclusiv Cuba, a declarat zile de doliu si drapelele au fost coborate in berna. Suveranul Pontif s-a stins, cu seninatate si impacare, dupa 48 de ore de agonie. Potrivit medicilor, decesul a survenit ca urmare a unui soc septic si a unei insuficiente cardiace ireversibile.
Papa Ioan Paul al II-lea a schitat un gest de binecuvantare catre credinciosii stransi in Piata Sfantul Petru si a pronuntat cuvantul "Amin", cu numai cateva secunde inainte de a muri, a declarat un preot polonez, care i-a fost alaturi in ultimele clipe. Suveranul Pontif a afirmat, intr-un ultim mesaj citit duminica de arhiepiscopul Leonardo Sandri, ca "dragostea converteste inimile si ofera pace".
|
Inhumare la San Pietro
Dupa decesul Papei, slujbe funerare vor fi oficiate timp de noua zile, iar Suveranul Pontif va fi inmormantat intre a patra si a sasea zi consecutive mortii sale, potrivit dispozitiilor pe care le-a dictat in Constitutia sa apostolica din 1996. Documentul stabileste, foarte precis, procedurile si interdictiile, dupa decesul Papei, referitoare la funeralii si la alegerea succesorului sau. Inhumarea ar trebui sa aiba loc in Biserica San Pietro, dar Papa Ioan Paul a II-lea a lasat dispozitii testamentare potrivit carora doreste sa fie inhumat in Polonia, tara sa de origine, in cripta familiei de la Wadowice, din apropiere de Cracovia. INTERIMAT. Conducerea Bisericii a fost preluata de doi cardinali, spaniolul Eduardo Martinez Somalo, care va gestiona afacerile curente ale Vaticanului, si monseniorul Ratzinger, presedintele Congregatiei pentru Doctrina Credintei si decanul Colegiului Sacru. Cardinalii electori sunt in numar de 117, intre care 58 de europeni, 14 nord-americani, 21 sud-americani, 11 africani, 11 asiatici si doi din Oceania. Dupa moartea Papei, cardinalii electori se vor aduna in Capela Sixtina, iar noul Suveran Pontif va trebui sa obtina doua treimi din voturi. SUCCESIUNE. La Vatican se contureaza doua mari tendinte: fie revenirea unui Papa italian, fie alegerea unui latino-american. In ipoteza alegerii unui Papa italian, cinci prelati sunt favoriti: Dionigi Tettamanzi (Milano), in varsta de 70 de ani, Angelo Scola (Venetia) - 63 de ani, Tarcisio Bertone (Genova) - 70 de ani, Angelo Sodano, in varsta de 77 de ani, si Giovanni Battista Re, in varsta de 71 de ani. In afara Italiei, favoriti sunt cardinalul columbian Dario Castrillon Hoyos, in varsta de 75 de ani, Oscar Andres Rodriguez Maradiaga (Honduras), in varsta de 62 de ani, argentinianul Jorge Mario Bergoglio, de 67 de ani, si brazilianul Claudio Hummes, in varsta de 70 de ani. Din partea Africii, continent amenintat de islamism si de sporirea numarului sectelor, candideaza nigerianul Francis Arinze, in varsta de 72 de ani."Nu a avut teama de a marturisi credinta"
Catolicii din Romania il deplang si ei pe Papa Ioan Paul al II-lea. Jurnalul National a stat de vorba despre personalitatea Sfantului Parinte cu nuntiul apostolic de la Bucuresti, Excelenta Sa Jean-Claude Perisset.|
|
 |
CU FATA SPRE VIITOR. Jean-Claude Perisset, despre incheierea unui Pontificat dominat de personalitatea puternica a Papei Ioan Paul al II-lea si inceputul unui nou Pontificat, in cel de-al treilea mileniu |
Jurnalul National: Ce a insemnat activitatea lui Papa Ioan Paul al II-lea pentru Biserica Catolica si nu numai?
Excelenta Sa Jean-Claude Perisset: A insemnat credinta. In zilele noastre, a fost cel mai credincios din lume, nu a avut teama de a marturisi aceasta credinta. Amintesc ca, atunci cand a inaugurat Pontificatul, eu am fost prezent la Roma. Atunci a zis: "Deschideti larg portile lui Cristos, fiindca numai El stie ce este in inima omului". La sfarsitul Liturghiei a ridicat crucea pe care o poarta, cu Cristos pe ea. Eu cred ca acum, in acest timp pascal, este si un semn ca impreuna cu Cristos pe cruce mergem si la viata care este dincolo de viata materiala.
Cum a fost ales Papa Ioan Paul al II-lea?
A fost ales acum 26 de ani si jumatate, in ziua de 16 octombrie 1978. L-a recomandat experienta mare din Polonia sub regimul comunist. A fost foarte prudent, dar un luptator. Un exemplu: cand s-a interzis ca la Nova Huta, cartierul industrial din Cracovia, sa nu fie nici o biserica, alaturi de alti credinciosi, a ridicat o cruce imensa.
Puteti sa ne spuneti cum a evoluat aceasta maniera de a alege Capul Bisericii?
La inceput a fost comunitatea care-a ales pastor. Ea l-a ales pe cel care este capabil sa conduca aceasta comunitate. Apoi s-a schimbat. Inainte era ales din clerul de la Roma, de primii credinciosi, dar n-a fost ales cum este astazi. Astazi, cu un buletin de vot⦠A fost ales cel cu experienta mai mare. Conclavul exista din secolul al XII-lea, numai cardinalii sunt cei care fac alegerile Episcopului de la Roma, care este Papa.
Si-a purtat crucea pana la capat
S-a vorbit mult despre problemele de sanatate ale Papei Ioan Paul al II-lea. Si despre posibilitatea pe care o avea de a demisiona. Spuneti-mi, se poate demisiona din Pontificat?
Sigur, este prevazut in "Codul de drept canonic". Cand nu mai simte forta necesara pentru acest lucru, se poate, dar, normal, cand vine moartea, este Dumnezeu Cel care decide. Numai un Papa a demisionat, Celestin al V-lea, dar a fost intr-un timp diferit de cel de azi.
Ce se intampla cand Papa este bolnav?
Totul este deja prevazut in Constitutia Apostolica Universi Dominici Grecis, care a fost publicata in 1996: ce sa se faca atunci cand Papa este bolnav, cand moare, cand i se face inmormantarea, in ce mod si dupa cat timp se pregateste Conclavul pentru alegerea noului Papa. Totul este deja fixat, nu este nimic nou. Cel care are aceste responsabilitati deja stie ce sa faca.
Nu sunt candidati ca in politica, sunt 120 de cardinali care intra in Conclav, dar alegerile nu se limiteaza la cardinali. Este si prevazut ca poate fi ales un om care nu este nici preot, nici episcop. Daca este preot sau episcop, este hirotonit imediat. Si un laic poate sa fie ales Papa, dar, normal, Colegiul Cardinalilor alege unul dintre ei.
"Ne-am rugat lui Dumnezeu sa-i dea curaj"
Ce simtiti in aceste momente?
Ne-am rugat lui Dumnezeu sa-i dea Papei serenitate si curaj inainte de intalnirea cu El.
Inseamna ca viata este pentru toti, si pentru Papa, limitata, si ca pentru noi este nevoie sa facem lucrul nostru, unde suntem, bine, nu in mod egoist, dar din obedienta pentru Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe altii. Papa a facut asa! S-a consacrat lui Dumnezeu. El a contribuit la caderea comunismului in Europa de Est, cand a dat curaj, aratand ca impotriva comunismului ateu numai cu Cristos avem forta, cand a zis aceste lucruri in prima vizita in Polonia, in 1979. S-a discutat doi ani pentru a fi primit in Polonia. Nu
s-au gandit ca la 10 ani dupa, comunismul se va prabusi.
Care a fost importanta vizitei Papei in Romania?
Vizita in Romania a fost prima vizita a Episcopului de la Roma intr-o tara cu majoritate ortodoxa. A fost in acel sens foarte important, un semn ca el vine nu ca un domnitor, ci ca un frate care are grija ca misiunea Bisericii in Biserica Ortodoxa sa fie sprijinita si din partea Bisericii Catolice. Eu cred ca acest lucru a fost inteles foarte bine, in particular, de Inalt Preasfintia Sa Patriarhul Teoctist. S-a inteles ca suntem toti credinciosi intru Cristos si diferentele dintre catolici si ortodocsi nu sunt de credinta, sunt de istorie, de fapte secundare, nu de fapte principale.
Despre viitor
Cum ar trebui sa fie viitorul Papa?
Viitorul Papa trebuie sa fie pastorul Bisericii pentru ajutorul nostru. Biserica nu este nici conservatoare, nici liberala, este misiunea incredintata de Cristos pentru rascumpararea Umanitatii.
Excelenta Voastra, care este activitatea dumneavoastra in tara noastra?
Sunt ambasadorul Sfantului Parinte pentru Romania. Ambasadorul este numit cu acordul a doua state, Sfantul Scaun si Romania. Ca ambasador, ma ocup de relatiile dintre Romania si Roma, relatii ecumenice, mai ales cand vin documente sau informatii pentru Biserica. Sunt probleme de interes comun, cum sunt intalnirile internationale. De exemplu, intalnirea internationala pe teme de euthanasie din aceasta luna, care va avea loc la Consiliul European, la care Sfantul Scaun este interesat ca statele sa ajunga sa ia cele mai bune decizii, in folosul omului.
Cand ati venit in Romania?
La 3 decembrie 1998 am venit aici, avand ca prim scop pregatirea vizitei Sfantului Parinte in Romania. Sfantul Parinte a semnat scrisoarea de acreditare in care seful statului era rugat ca nuntiul apostolic sa fie vazut ca si cum Papa ar fi in fata presedintelui.
Lungul drum al Papei Ioan Paul al II-lea catre despartirea temporara de cei pe care i-a pastorit vreme de mai multe decenii a oscilat intre emotie globalizata si grotesc voyerism. Fereastra ce dadea spre Piata San Pietro a celebrului "appartamento", din care Sfantul Parinte deseori imbratisa enoriasii cu binecuvantarea sa, dar si cu buna sa cuvantare, a fost, pur si simplu, asediata de ochi inlacrimati si, deopotriva, de hamesite teleobiective. Si, chiar daca sufletul se pregatea sa plece, iar pentru despartirea de trup, indeobste, se coboara storurile, muribundul fiind abandonat in linistea familiei, fereastra apartamentul pontifical a ramas deschisa. Aceasta si pentru ca familia Papei era acolo, in piata, in marea piata in care natiunile inca isi vand sufletul pe cativa arginti unor lideri politici pentru care vorbele intelepte ale Suveranului Pontif au fost mereu abuziv de subversive. S-a stins o pagina de istorie, iar natiunile despre care vorbeam putin mai devreme nu vor gasi suficienta apa pentru a-si spala unul dintre pacatele capitale, pacat pentru care, in taina rugaciunilor sale, insusi Papa Ioan Paul al II-lea a rugat-o, probabil, pe Fecioara sa medieze o iertare. Sigur ca accele lumesti nu sunt decat desertaciune, vanitatile comunitare l-au ocolit pe marele disparut, insa cineva, in lumea asta, nu va dormi prea bine amintindu-si ca suprema recunoastere a meritelor laice ale unui pamantean i-a fost refuzata unui muritor pe numele sau de mirean Karol Woytila. Si, iata, acum, cand, impacat cu sine, Papa Ioan Paul al II-lea a plecat sa planga suferintele omenirii la picioarele celei pe care toata viata a iubit-o, Fecioara Maria, noi, cei ramasi in urma sa ne ducem crucea, chiar daca nu ne da nimeni dreptul de a ridica primii piatra, avem obligatia morala de a arata cu degetul spre marile crime ale lumii in care traim. Personal, imi asum responsabilitatea unor pacate si ii acuz pe cei care au inventat personalitati precum Wangari Maathai sau Shirin Ebadi, decernandu-le cea mai de pret distinctie inventata de oameni pentru merite ce nici nu se pot compara cu operele Papei Ioan Paul al II-lea, intr-o lume in care, printre moloz si praf de pusca, se mai poate respira si datorita incapatanarii cu care el, Papa Ioan Paul al II-lea, a iubit lumea. Dar, poate, Papa Ioan Paul al II-lea nici nu merita sa primeasca Premiul Nobel pentru Pace dupa ce distinctia a fost patata de sangele purtat in palme de un fost terorist, plecat si el, de curand, la judecata Cerului.
|
REACTII
|
|
Presedintele Traian Basescu a transmis ieri o scrisoare de condoleante cardinalului Angelo Soldano, secretarul de stat al Vaticanului, in care isi exprima tristetea si durerea fata de trecerea la cele vesnice a Sfantului Parinte.
Presedintele PUR, Dan Voiculescu (foto): "Am primit cu adanca mahnire trecerea la cele vesnice a Papei Ioan Paul al II-lea. Intreaga crestinatate a pierdut un lider marcant, o personalitate coplesitoare, iar omenirea a ramas fara unul dintre cele mai importante modele de verticalitate, echilibru si spiritualitate (â¦) Ioan Paul al II-lea va ramane pentru multe generatii, in Romania ca si in intreaga lume, un model de referinta in privinta viziunii, a curajului si rezistentei, a puterii credintei si bunatatii".
"Ioan-Paul al II-lea a fost un veritabil athleta Christi. Nu vom uita niciodata inegalabilul sau devotament fata de libertatea fiecarui om, pentru apropierea dintre Bisericile crestine si dialogul dintre diferitele religii", se arata in mesajul premierului Calin Popescu Tariceanu transmis in numele Guvernului Romaniei.
Intreaga lume este astazi in doliu, iar liderii politicii lanseaza, in memoria Papei, un apel la pace si intelegere.
Presedintele american, George Bush (foto), a declarat ca "lumea a pierdut un aparator al libertatii", care a jucat un rol covarsitor in prabusirea comunismului. Israelul a afirmat ca, o data cu moartea Suveranului Pontif, lumea intreaga a pierdut "un mare campion" al dialogului interreligios, in vreme ce Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii si-a exprimat "tristetea profunda" la anuntul mortii Papei. In Franta, Biserica a cerut credinciosilor sa aprinda lumanari "oriunde este posibil". In Polonia, drapelele vor fi coborate in berna timp de sase zile, in memoria "celei mai mari autoritati morale", dupa cum a declarat presedintele Aleksandr Kwasniewski. Presa poloneza scrie ca Papa ar trebui inmormantat "la el acasa", iar la Wadowice, orasul natal al Suveranului Pontif, mii de oameni se roaga zi si noapte. (Ana Ilie) |
Adio, Nobel!
|
|
Lungul drum al Papei Ioan Paul al II-lea catre despartirea temporara de cei pe care i-a pastorit vreme de mai multe decenii a oscilat intre emotie globalizata si grotesc voyerism. Fereastra ce dadea spre Piata San Pietro a celebrului "appartamento", din care Sfantul Parinte deseori imbratisa enoriasii cu binecuvantarea sa, dar si cu buna sa cuvantare, a fost, pur si simplu, asediata de ochi inlacrimati si, deopotriva, de hamesite teleobiective. Si, chiar daca sufletul se pregatea sa plece, iar pentru despartirea de trup, indeobste, se coboara storurile, muribundul fiind abandonat in linistea familiei, fereastra apartamentul pontifical a ramas deschisa. Aceasta si pentru ca familia Papei era acolo, in piata, in marea piata in care natiunile inca isi vand sufletul pe cativa arginti unor lideri politici pentru care vorbele intelepte ale Suveranului Pontif au fost mereu abuziv de subversive. S-a stins o pagina de istorie, iar natiunile despre care vorbeam putin mai devreme nu vor gasi suficienta apa pentru a-si spala unul dintre pacatele capitale, pacat pentru care, in taina rugaciunilor sale, insusi Papa Ioan Paul al II-lea a rugat-o, probabil, pe Fecioara sa medieze o iertare. Sigur ca accele lumesti nu sunt decat desertaciune, vanitatile comunitare l-au ocolit pe marele disparut, insa cineva, in lumea asta, nu va dormi prea bine amintindu-si ca suprema recunoastere a meritelor laice ale unui pamantean i-a fost refuzata unui muritor pe numele sau de mirean Karol Woytila. Si, iata, acum, cand, impacat cu sine, Papa Ioan Paul al II-lea a plecat sa planga suferintele omenirii la picioarele celei pe care toata viata a iubit-o, Fecioara Maria, noi, cei ramasi in urma sa ne ducem crucea, chiar daca nu ne da nimeni dreptul de a ridica primii piatra, avem obligatia morala de a arata cu degetul spre marile crime ale lumii in care traim. Personal, imi asum responsabilitatea unor pacate si ii acuz pe cei care au inventat personalitati precum Wangari Maathai sau Shirin Ebadi, decernandu-le cea mai de pret distinctie inventata de oameni pentru merite ce nici nu se pot compara cu operele Papei Ioan Paul al II-lea, intr-o lume in care, printre moloz si praf de pusca, se mai poate respira si datorita incapatanarii cu care el, Papa Ioan Paul al II-lea, a iubit lumea. Dar, poate, Papa Ioan Paul al II-lea nici nu merita sa primeasca Premiul Nobel pentru Pace dupa ce distinctia a fost patata de sangele purtat in palme de un fost terorist, plecat si el, de curand, la judecata Cerului.
