Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acești asistenți trebuie să degreveze o parte birocratică a activității judecătorilor și sunt selectați, pe bază de concurs, din rândul celor care sunt licențiați în Drept. Interesant este că, potrivit proiectului de lege, candidații care se prezintă la examen trebuie să facă dovada că sunt clinic sănătoși și, chiar dacă au trecut probele practice și teoretice, pot fi respinși dacă nu trec de evaluarea psihologică și dacă nu fac dovada unei bune reputații.
Acest proiect de lege are un singur inițiator – deputata Laura Vicol, și a fost depus pe data de 29 martie 2023 la Camera Deputaților, Senatul fiind camera decizională. Potrivit autoarei legii, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii se derulează un proiect denumit „Optimizarea managementului sistemului judiciar”, proiect în cadrul căruia a fost testată o nouă instituție, cea a asistentului judecătorului, „existentă deja la nivelul majorității statelor europene, a cărei necesitate a fost semnalată de sistemul judiciar de o perioadă semnificativă de timp”.
În cadrul acestui proiect, a fost desfășurat un amplu exercițiu-pilot în 19 instanțe judecătorești, exercițiu care a urmărit verificarea modului în care instituția asistentului judecătorului funcționează în practică. „Analiza a subliniat impactul pozitiv al modelului testat, activitatea asistentului judecătorului contribuind la optimizarea eficienței și la consolidarea calității actului de justiție”, se arată în expunerea de motive.
Condiții eliminatorii
Potrivit textului legii, asistentul judecătorului constituie un sprijin pentru judecători, contribuind la degrevarea activității acestora prin îndeplinirea oricăror atribuții specifice și asigurând premisele pentru îmbunătățirea eficienței și calității actului de justiție. Asistentul judecătorului funcționează la curțile de apel, tribunale, tribunal specializat, precum și la judecătorii.
Recrutarea asistenților judecătoruluii se face prin concurs, organizat la nivelul curților de apel, cu aprobarea Secției pentru Judecători de la CSM. Proiectul prevede că „poate fi numită în funcția de asistent al judecătorului persoana care are cetățenia română, domiciliul în România și capacitatea deplină de exercițiu; este licențiată în Drept; nu are antecedente penale; cunoaște limba română; este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției și care se bucură de o bună reputație”.
Se înființează o comisie organizare a concursului, o comisie de examinare și o comisie de soluționarea contestațiilor. Comisia de organizare este condusă de președintele curții de apel sau de președintele tribunalului. În cadrul concursului, se verifică abilitățile de operare pe calculator, se susține o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice și se susține un interviu. După înscrierea la concurs, candidații sunt verificați dacă îndeplinesc condiția de a fi apt din punct de vedere medical, condiție dovedită printr-un certificate medical emis de un medic specializat în medicina muncii.
Testarea psihologică și dovedirea bunei reputații
Mai departe, aflăm că proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice este eliminatorie și constă în elaborarea unei lucrări de drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal, iar candidații sunt declarați „admiși” în ordinea descrescătoare a notei obținute la concurs, în limita posturilor scoase la concurs.
Însă, candidații admiși sunt, ulterior, verificați sub aspectul îndeplinirii condiției de a fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Testarea psihologică constă în susținerea unui text scris și a unui interviu în fața psihologului curții de apel. Rezultatele sunt consemnate într-un raport care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum și calificativul „admis” sau „respins”.
După această etapă, candidații care îndeplinesc condiția de a fi apt din punct de vedere psihologic vor fi verificați dacă îndeplinesc condiția bunei reputații. Conform proiectului, „nu se bucură de o bună reputație persoana care a fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani pentru fapte de care numirea acesteia în funcția de asistent al judecătorului nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice acestei funcții sau ar aduce atingere prestigiului justiției”. Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt automat respinși. La fel și cei care refuză să depună jurământul cu ocazia numirii în funcție.
Salariul, egal cu al unui judecător stagiar
Viitorii asistenți ai judecătorului vor avea dreptul, dacă legea trece de Parlament, la o salarizare stabilită în condițiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari, dar și la concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare.
Ca interdicții, asistenții judecătorului nu au voie să desfășoare activități comerciale, direct sau prin interpuși, nu au voie să desfășoare activități de arbitraj, nu au voie să fie acționari sau administratori de firme și regii autonome, nu au voie să fie membri ai unor partide politice și nici să manifeste convingeri politice.
Atribuțiile asistentului judecătorului sunt trei, și anume aceea de a acorda sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată, realizarea de activități de documentare, de verificare și de prezentare a lucrărilor dosarului, precum și a elementelor de fapt și de drept relevante în cauză, precum și să redacteze, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătorești sau alte acte procedurale.
Proiectul de lege se află deja în circuitul legislativ, fiind așteptate avizele Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ, Consiliului Superior al Magistraturii și punctul de vedere al Guvernului României.
