Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În practică, însă, zeci de români care așteptau de mai mulți ani să poată adopta un copil au constatat că eforturile lor au fost în zadar, pentru că nu li s-a eliminat doar prioritatea pe care o aveau înainte de modificarea legislativă, ci chiar sunt puși în situația de a nu mai putea adopta. Totul ține de o eroare strecurată în normele de aplicare a legii noi și de o interpretare eronată a priorității, în funcție de vechimea solicitării. Mai multe familii aflate în această situație au depus o scrisoare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), iar răspunsul pe care l-au primit le dă dreptate. Însă nici așa nu au reușit să-i determine pe decidenții din Direcțiile județene pentru Protecția Copilului să modifice regulamentul prin care se stabilește prioritatea la adopție.
O familie din județul Constanța încearcă de cinci ani să adopte un copil. Tinerii constănțeni au făcut toate demersurile cerute de stat, au demonstrat că îndeplinesc toate criteriile cerute de lege, au obținut, din 2018, un atestat care ar fi trebuit să le permită să adopte până acum un copil, dar s-a modificat legea, iar ei au aflat că „au pierdut rândul”. Acum au prioritate cei care au depus solicitările și au obținut atestatele după data intrării în vigoare a noii legi. Pentru ei a devenit imposibilă adopția, pentru că nu se mai încadrează în criteriile stabilite în normele de aplicare sau în modul de interpretare a acestora. Practic, toți cei care așteptau de mai mulți ani să le vină rândul au acum doar posibilitatea de a adopta un copil cu probleme grave de sănătate.
„Am avut încredere în sistem, mai ales pentru că se aștepta noua lege. Anul acesta, văzând că nu se întâmplă nimic, am mers la Direcția Copilului Constanța și am aflat că nu se mai ține cont de vechime. Am obținut atestatul în anul 2018. DGASPC Constanța ne-a emis atestatul. Există două sisteme, unul județean și altul național. Nouă ni s-a spus că au prioritate cei care au obținut atestatele după septembrie 2021, data la care a intrat în vigoare noua lege și după Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice, iar noi am putea beneficia de sistemul național, unde se mai ține cont de vechime, dar acolo nu mai ajung copiii. Sunt doar copii greu adoptabili, cei mai mulți având probleme de sănătate foarte grave”, spune viitoarea mamă adoptivă.
Prioritatea, în funcție de interpretare
Aceste familii nu-și pot nici anula vechile atestate, pentru a obține altele. „Ni s-a spus că dacă facem asta se va considera că vrem să eludăm legea. Totul se face printr-un soft în care sunt introduse datele și softul face alegerea. Acea potrivire despre care se vorbește se limitează, de fapt la patru criterii, introduse în soft: vârsta copilului, sexul copilului, numărul de copii pe care familia îi poate îngriji și starea de sănătate a copilului. Noi am crezut că cineva verifică potrivirea din punct de vedere psihologic, sociologic sau de adaptabilitate, dar este un soft, se apasă un buton și se generează lista de copii pe care familiile ar putea să-i adopte, doar în funcție de aceste patru criterii”, spune viitorul tată adoptiv.
Există două articole în normele metodologice care au dus la posibilitatea eliminării celor care așteptau de mai mulți ani să adopte un copil: Art. 46: „alin. (4) În primele 6 luni de la eliberarea atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare care răspunde în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei şi care locuieşte în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului se ierarhizează în listă în funcţie de vechimea atestatelor; (5) Începând cu luna a 7-a de la eliberarea atestatului, adoptatorii care răspund în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei se ierarhizează la nivel naţional exclusiv în funcţie de vechimea atestatelor”, conform Hotărârii nr. 798/2021, din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, din 28.07.2021.
„Aici nu se vorbește despre prioritate, dar ei au interpretat că se raportează la șase luni, în funcție de vechimea atestatelor, dar numai pentru cei care au obținut aceste atestate după 28 iulie 2021, pentru că nu au mai fost luate în considerare cele anterioare. În nota de fundamentare a legii s-a specificat clar că se face această modificare pentru asigurarea premiselor accesului echitabil pentru toți adoptatorii, cu un singur criteriu de ierarhizare, respectiv vechimea atestatelor, dar acest criteriu nu s-a mai respectat, prin aceste două articole introduse în normele de aplicare, despre procedurile care trebuie respectate în primele șase luni de la obținerea atestatului, respectiv ce se întâmplă din luna a șaptea”, mai spune constănțeanca.
Autoritățile neagă vehement realitatea
De când s-a modificat legea, cei doi soți din Constanța au constatat că 39 de copii din județul lor au fost adoptați de familii care au obținut atestatele după 28 iulie 2021, iar ei nu mai sunt luați în considerare. „Și la nivel județean ar fi trebuit să se țină cont de acel criteriu unic de ierarhizare, respectiv vechimea atestatelor, însă nu s-a întâmplat acest lucru, iar nouă ni se spune că mai putem încerca doar la nivel național, unde ajung doar copiii greu adoptabili”, explică femeia.
Lovindu-se de toate aceste probleme, românii care vor să adopte copii s-au specializat și în probleme legislative și juridice, încercând să-și facă dreptate.
În timp ce directorii DGASPC-urilor declară că modificarea legii a adus numai beneficii, ignorând problemele care au apărut, familiile lăsate în afara listei de așteptare au trimis memorii către Guvern, către premier, către miniștri și către Avocatul Poporului. Până acum nu s-a schimbat nimic, nici măcar după ce a constatat CNCD că noua lege este discriminatorie. Singurul răspuns pe care aceste familii l-au primit de la conducerea DGASPC Constanța a fost un drept la replică transmis de instituție ziarelor locale care au abordat acest subiect: „Această prevedere legislativă reprezintă un avantaj pentru adoptatori în procesul de potrivire, având în vedere că în această selecție sunt incluși toți copiii eligibili pentru adopție la nivel național”, au explicat directorul general al DGASPC – Carmen Răducu, directorul executiv – Silviu Mihai Marcoșanu, și șeful biroului Adopții și Postadopții – Afrodita Violeta Preda. Am întrebat-o, telefonic, pe șefa biroului Adopții de ce toată lumea observă discriminarea, mai puțin DGASPC Constanța, dar a răspuns că nu are atribuții pentru a răspunde la întrebări și este nevoie de o solicitare scrisă la care va răspunde purtătorul de cuvânt al instituției, conform atribuțiilor pe care le are.
Sistemul mai are și o problemă administrativă, în urma descentralizării: Autoritatea Națională care are în subordine Direcțiile județene este parte a Ministerului Familiei (anterior fiind în cadrul Ministerului Muncii), dar DGASPC-urile sunt subordonate Consiliilor Județene. CJ-urile sunt și ordonatori de credite pentru DGASPC-uri, dar decid și cine ocupă posturile, mai ales pe cele de conducere. Astfel, o problemă care s-ar putea rezolva simplu, printr-o decizie la nivel de minister, are un traseu sinuos, între ministerul de resort și Consiliile Județene, iar dacă se întâmplă (ca în cazul de față) ca la conducerea instituțiilor să fie oameni din partide politice diferite, problema devine imposibil de rezolvat.
Ce soartă au adolescenții aflați în grija statului
Contextul în care se întâmplă aceste lucruri este unul dramatic. În timp ce zeci de familii de români se întreabă de ce statul nu le dă posibilitatea să adopte, DIICOT descinde, periodic, în centrele de plasament și casele în care copiii abandonați sunt exploatați sexual, uneori chiar de către cei plătiți de stat pentru a-i proteja. Multe dintre poveștile tragice ale acestor copii nici măcar nu ajung în mass-media sau ajung prea târziu, după ce victimele fie se sinucid, fie fug și ajung în rețele de prostituție, de multe ori. În ultimii ani, însă, au existat mai multe cazuri care au ajuns în presă.
În județul Dâmbovița, DIICOT a descins de mai multe ori, din 2015 până în 2017, după ce s-a descoperit că proxeneții primeau „marfă” chiar de la angajații centrelor de plasament. Una dintre adolescentele „trimise la produs” de o angajată a centrului „Floare de Colț” din Târgoviște a fost găsită moartă, în condiții suspecte, în 2016, alta a fugit. În continuare nu se schimbă nici modul de operare, nici sistemul.
În 2019, Centrul pentru Protecția Copilului din Beclean, din Bistrița-Năsăud, a fost cercetat după ce Consiliul Tinerilor Instituționalizați a depus sesizări la mai multe instituții, printre care Direcția pentru Protecția Copilului și Judecătoria Beclean, în care atrăgea atenția asupra unor abuzuri, aducând dovezi în cazul unei adolescente din centru care se prostitua cu știrea angajaților DGASPC.
Polițiștii au încercat să arate cât de gravă este situația acestor copii și tineri, la nivel de țară. „La nivelul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, în cursul anului 2018 au fost evidențiate 570 de cazuri de abuz sexual cu victime minori, iar dacă luăm în calcul inclusiv Raportul Comisiei Europene privind traficul de persoane, conform căruia România este statul cu cel mai mare număr de victime în plan european, având totodată un număr de 10 ori mai mare de copii traficați în perioada 2017-2018, comparativ cu cea cuprinsă între anii 2015-2016, nu putem decât să privim cu îngrijorare asupra ultimelor modificări legislative cu privire la acest domeniu sensibil, adoptate la nivel național”, scria, într-un raport, sindicatul polițiștilor Europol.
Un caz șocant a fost în 2019, la Galați, unde o minoră aflată în grija DGASPC a fost găsită plină de sânge pe stradă, apoi s-a constatat că practica prostituția, cu știrea celor care ar fi trebuit s-o protejeze.
Inadaptabili și la un pas de sinucidere
Nu sunt doar probleme legate de proxenetism, ci multe situații în care tinerii care ies din regimul de protecție oferit de stat nu au niciun fel de șanse de integrare în societate. Dacă ar fi fost adoptați, toate aceste probleme nu ar fi existat. Sunt și cazuri în care acestor tineri li se refuză dreptul de a avea o relație sentimentală, iar doi adolescenți s-au sinucis, la un centru de plasament din Craiova, în anul 2014, după ce li s-a interzis să fie împreună. Tot acolo, un prieten de-al lor a fost în pragul sinuciderii, în 2016, după ce directorul centrului a vrut să-l arunce în stradă, în luna ianuarie, când împlinea 26 de ani, deși era masterand la o universitate de stat, cu specializarea în mecatronică. Situația lui a fost rezolvată după ce povestea tragică a tânărului a apărut în Jurnalul Național.
În ultimii ani au fost multe cazuri de acest fel și tocmai de aceea s-a dorit modificarea Legii adopțiilor, pentru a le da posibilitatea cât mai multor copii aflați în grija statului să-și găsească o familie. Cu toate acestea, normele de aplicare au fost interpretate eronat, în defavoarea multor familii care îndeplinesc toate criteriile pentru a deveni părinți adoptivi, iar la nivelul Direcțiilor pentru Protecția Copiilor nu se iau decizii care să poată repara eroarea, deși este evidentă.
O interpretare eronată a normelor metodologice de aplicare pentru noua Lege a adopțiilor s-ar fi putut rezolva simplu, printr-o decizie politică, în favoarea a zeci de familii care ar putea prelua copiii aflați în grija statului, dar DGASPC-urile preferă să nege realitatea.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu mai înseamnă nimic pentru instituțiile din subordinea Consiliilor Județene. Deși CNCD a constatat că legea adopțiilor discriminează o categorie de potențiali părinți, factorii de decizie din DGASPC-uri susțin contrariul.
