x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Șoferii beți, drogați sau fără permis direct la pușcărie, dacă au provocat un accident mortal

Șoferii beți, drogați sau fără permis direct la pușcărie, dacă au provocat un accident mortal

de Ion Alexandru43    |    13 Feb 2023   •   08:40
Șoferii beți, drogați sau fără permis direct la  pușcărie, dacă au provocat un accident mortal

Legea care prevede pușcărie doar cu executare pentru accidentele mortale cauzate de șoferii beți, drogați sau fără permis a intrat în linie dreaptă

Pe masa Camerei Deputaților se află un proiect de lege, votat în unanimitate, săptămâna trecută, de către Plenul Senatului, prin care se intenționează introducerea interdicției pentru instanțele de judecată să mai pronunțe sentințe definitive de condamnare la închisoare cu suspendare pentru cei care provoacă accidente de circulație mortale. Este vorba despre inculpații condamnați pentru ucidere din culpă care au săvârșit fapta în timp ce conduceau fără permis de conducere sau care s-au aflat sub influența băuturilor alcoolice sau a drogurilor. Inițiativa, depusă în Parlament de senatorii Robert Cazanciuc (PSD) și Daniel Fenechiu (PNL) a trecut, fără nicio adăugire, atât de Consiliul Legislativ, cât și de Comisia Juridică și de Senat, singura entitate care nu este de acord cu implementarea acestui proiect de lege fiind Consiliul Economic și Social.

 

Legea în discuție propune introducerea unei litere „d” în cuprinsul articolului 91 alineat 3 din Codul penal, prin care devină imposibilă dispunerea de către instanța de judecată a suspendării executării unei pedepse cu închisoarea, sub supraveghere, pentru infracțiunile prevăzute la articolul 192 alineat 2 Cod penal – uciderea din culpă, dacă ele au fost săvârșite în condițiile articolelor 335 și 336.

Astfel, uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activităţi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Articolul 335 incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar articolul 336 incriminează conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație de peste 0,80 grame per litru alcool în sânge sau care se află sub influența unor substanțe psihoactive.

 

 

România, cea mai rea statistică la nivelul UE

În momentul de față, Codul penal prevede că nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă pedeapsa aplicată este amenda, dacă aplicarea pedepsei a fost inițial amânată, dar, ulterior, amânarea a fost revocată, și nici dacă infractorul s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată sau dacă a încercat să zădărnicească aflarea adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților. 

Conform expunerii de motive a inițiatorilor proiectului de lege, în cazul unui concurs de infracțiuni realizat prin săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă și cea de conducere fără permis sau sub influența alcoolului ori a drogurilor, legea permite posibilitatea ca persoanei vinovate să i se aplice suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, sub supraveghere. „La nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere, în anul 2021, a fost cu 5% mai mare decât în 2020. (…) România a înregistrat, în 2021, 91 de decese la un milion de locuitori – cea mai mare din UE, în condițiile în care media europeană a fost de 44 de decese la un milion de locuitori”, mai arată cei doi parlamentari inițiatori.

 

Sentințe prea blânde în raport cu faptele

Conform unui raport de activitate al Ministerului Public pe anul 2021, a crescut numărul inculpaților trimiși în judecată pentru accidente mortale de circulație la 473, față de 396, în anul 2020. „Accidentele rutiere mortale nu le afectează doar pe victime, ci și pe familiile acestora și întreaga societate. O parte semnificativă a accidentelor grave de circulație soldate cu victime decedate o reprezintă cazurile de ucidere din culpă în concurs cu infracțiunea de conducere fără permis sau de cea de conducere sub influența alcoolului. Practica instanțelor de judecată de a soluționa astfel de cazuri prin hotărâri definitive și irevocabile de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere a intrat în atenția opiniei publice, atitudinea generală fiind că sancțiunea aplicată este considerată prea blândă în raport cu importanța obiectului infracțiunii ocrotită de stat prin politica penală, și anume relațiile sociale referitoare la dreptul la viață. Gradul de pericol social ridicat pe care îl reprezintă aceste variante agravante ale infracțiunii de ucidere din culpă trebuie sancționat în mod adecvat, pentru a realiza dezideratul social de prevenție și de a ocroti viața persoanelor participante la traficul rutier”, se mai arată în expunerea de motive.

 

Unanimitate la Senat. Niciun vot împotrivă, nici la Comisia Juridică, nici la Plen

 

Singura entitate avizatoare care s-a opus, prin emiterea unui aviz nefavorabil, adoptării proiectului de lege este Consiliul Economic și Social. În documentul emis, CES arată că „suspendarea exercitării pedepsei sub supraveghere reprezintă o formă de individualizare a pedepsei. Condițiile în care judecătorul ajunge, la finalul procesului penal, la această soluție sunt de natură generală și obiectivă, suspendarea fiind reglementată în partea specială a Codului penal și având vocația de a se aplica, în funcție de pedeapsa prevăzută de lege, oricărei infracțiuni din partea specială a Codului penal, indiferent de valoarea socială ocrotită de norma incriminatoare”.

Mai departe, CES precizează că „judecătorul examinează numai dacă sunt întrunite sau nu condițiile pentru a putea dispune suspendarea, atunci când crede de cuviință. Introducerea, printre condițiile care trebuie întrunite pentru dispunerea suspendării, a unui tip specific de infracțiune căreia să nu i se poată aplica este contrară principiilor dreptului și intervine peste independența instanței de judecată”.

Chiar și așa, proiectul de lege a trecut, cu unanimitate de voturi, de Comisia Juridică a Senatului, care a redactat un raport de admitere, precum și de votul Plenului Senatului, care, la data de 6 februarie 2023, a adoptat, cu 110 voturi la zero, forma propusă de inițiatori. În prezent, legea se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×