Legea herniei VIP

Romania europeana a a-nului 2006 nu e-n stare sa-si opereze presedinte-le si-l trimite in crucea noptii cu avionul la Vie-na. Desi aveau posibilita-tea sa-si aprobe dotari de exceptie si servicii aferente exclusive, de la moni-torizarea permanenta si pana la echipe de chirurgi ga-ta sa intre-n operatie in maximum 20 de minute, inaltii demnitari ai statului au ignorat vreme de cinci ani un proiect medical conceput sa-i deserveasca. Totul ar fi costat maximum patru milioane de euro…

Romania anului 2006 nu e-n stare sa-si opereze presedintele. Si asta intre altele, pentru ca inaltii demnitari ai statului nu au avut bunavointa ca, vreme de cinci ani, sa citeasca un proiect care le-ar fi asigurat servicii medicale speciale de tip exclusiv.

Eugen Nicolaescu a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, la Targu-Mures, ca va elabora un ordin prin care sa stabileasca reguli si proceduri de actiune in cazul unor afectiuni medicale suferite de demnitarii romani si pe care il va inainta CSAT. Ministrul Sanatatii a adaugat ca, atunci cand a prevazut astfel de proceduri speciale pentru demnitarii romani in pachetul de legi privind reforma in Sana-tate, a fost acuzat de presa ca vrea sa instituie privilegii si, la presiunea mass-media, a renuntat la acele prevederi, iar acum se demonstreaza ca a avut dreptate.

SERVICII SI PROCEDURI INTEGRATE. Interventia fruntasului liberal este pe cat de oportunista, pe-atat de demagogica. Pe masa Consiliului Suprem de Aparare a Tarii se afla, inca din 2001, din ultimul mandat de presedinte al lui Ion Iliescu, un material amplu elaborat de echipa doctorului Oprescu, care propune, tocmai in acest sens, crearea unui sistem medical integrat de mare eficienta. Astfel, acum mai bine de cinci ani, Sorin Oprescu propunea CSAT aprobarea constituirii unei comuniuni medicale universitare academice alcatuita din doua spitale de mare prestigiu, Universitarul si Eliasul. Materialul, conceput de o echipa de mari specialisti, invoca, pentru instituirea unui tip de proceduri si servicii medicale speciale dedicate demnitarilor, cateva considerente de bun-simt: starea de sanatate a oamenilor politici si a celor implicati in structurile sigurantei medicale (si a familiilor acestora) reprezinta un fapt de mare confidentialitate; vulnerabilizarea persoanelor respective prin eventuala deconspirare a unor aspecte sensibile, fapt ce poate fi speculat si care poate genera grave implicatii; obligatia oricarui stat de a proteja si acorda o grija speciala unor astfel de personalitati.

Din ratiuni nedeclarate oficial (care pot porni de la teama ca opinia publica ar putea reactiona negativ la tentativa infiintarii unui serviciu medical exclusiv si care pot ajunge inclusiv pana la umori personale si comoditate), materialul respectiv nu a fost vreodata dezbatut si, eventual, aprobat in cea mai inalta structura de securitate nationala a Romaniei.

DOTARE EXCEPTIONALA SI PROMPTITUDINE. La putina vreme de la instalarea in functia de presedinte al Romaniei a lui Traian Basescu, aceeasi echipa - coordonata de Sorin Oprescu - a inaintat oficial catre CSAT, spre informare si eventuala dezbatere, o varianta mult imbunatatita si completata a proiectului din 2001. Astfel, din aceleasi ratiuni enumerate si anterior, s-a propus infiintarea unor servicii medicale speciale care sa asigure atat monitorizarea permanenta a starii de sanatate a inaltilor demnitari (romani sau straini aflati in vizite oficiale in tara noastra), cat si interventia prompta in cazul eventualelor urgente. Materialul propunea desemnarea Spitalului Elias ca unitate sanitara de referinta si, in functie de necesitati sau de caracterul misiunilor speciale, Universitarul ca unitate de rezerva.

MONITORIZARE SI INTERCONECTARE. Printre conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea unui act medical de exceptie destinat personalitatilor politice si academice enumeram: existenta medicilor de diverse specialitati, in serviciu de garda, apelabili in cinci minute; laborator de urgenta complet echipat si functional permanent, ca si imagistica necesara (radiologie, ecografie, RMN, angiografie etc.); sala de operatie multi-specialitate hiperbara, complet echipabila si folosibila oricand necesitatile o impun; instrumentar de rezerva pentru fiecare specialitate chirurgicala (steril ori sterilizabil in 10-12 minute); echipe chirurgicale pregatite de interventie in maxim 15-20 de minute; unitate de sterilizare functionala permanent; unitate de reanimare functionala permanent cu o linie de reanimare de rezerva exclusiva; salon rezervat sau rezervabil exclusiv demnitarilor (izolat sau izolabil la cerere) cu dotarea aferenta (masca oxigen, ventilator, EKG-defibrilator, pulsiometru, glucometru etc.), circuit separat de aer/oxigen/electric, posibilitate de monitortizare si alarmare permanenta. In plus, unitatile medicale mobile, ambulantele sau motocicletele echipajelor de urgenta ar fi fost dotate, in cazul in care propunerea ar fi primit girul CSAT, pentru acordarea primului ajutor si pentru asistenta medicala reanimare-terapie intensiva si de sustinere a functiilor vitale. Spitalul de referinta ar fi urmat sa aiba minim doua saloane rezervate demnitarilor (presedinte si premier), libere permanent, plus un avion medical dotat complet, necesar pentru asigurarea transportului si evacuarii spre unitatea medicala desemnata sa intervina in caz de urgente. Toate aceste sisteme ar fi trebuit interconectate in sistemul de transmisiuni speciale.

Tot acest proiect ar fi implicat, conform specialistilor din sistem, un efort financiar de maximum patru milioane de euro. Nici pe departe vreo mare cheltuiala, in contextul in care in Romania se dau de-a dura sume fabuloase, suma respectiva nici macar nu a fost pusa in dezbatere. De ce? Din simplul motiv ca proiectul nu a fost analizat niciodata in CSAT, in primul rand pentru ca Oprescu nu se afla in gratiile politice ale actualei coalitii guvernamentale si, in al doilea rand, pentru ca nu a fost socotit o prioritate de siguranta nationala. A fost nevoie ca Traian Basescu sa plece-n crucea noptii la Viena, dupa o disputa politica penibila in jurul patului sau de spital (situat, in ciuda afirmatiilor iresponsabile, intr-un apartament perfect utilat si steril), pentru ca un oportunist politic sa-si aduca aminte subit ca o tara aflata in pragul aderarii la UE nu e-n stare sa-si opereze propriul presedinte.

CADRU LEGISLATIV SUFICIENT PENTRU DEMNITARI

DOVADA. Protocolul care trebuia sa asigure finantarea modernizarii Elias Nicolae Spiroiu, ministru al Apararii in perioada 1991-1992, a emis ordine prin care Spitalul Elias si Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu (CMDTA) sunt mandatate sa-i trateze pe inaltii demnitari. Documentul precizeaza ca Spitalul Elias asigura asistenta medicala spitaliceasca pe tot timpul vizitei sefilor de state si de guverne. Singura conditie este solicitarea oficiala a directiilor de protocol de la Presedintie, Guvern sau Academia Romana. In anexa se precizeaza, la prima pozitie, ca Presedintia, cu intreg personalul ei, beneficiaza de serviciile de la Elias si CMDTA. In 2000, printr-un ordin comun, ministrii Frunzaverde (PD) si Hajdu (UDMR) au declarat Eliasul spital clinic de urgenta. In 2001, in urma unei decizii a CSAT, Daniela Bartos (Sanatate), Ioan Mircea Pascu (Aparare), Nicolae Cajal (Fundatia Elias) si Eugen Simion (Academie) au semnat un alt protocol in baza caruia demnitarii beneficiaza de asistenta medicala la Elias, cu sprijinul financiar si logistic al ministerelor Apararii si Sanatatii, iar Universitarul este desemnat, ca efect al comuniunii universitare dintre cele doua spitale, ca unitate medicala de rezerva. Sprijin financiar care nu a venit insa niciodata. In regulamentul de organizare a Elias, aprobat de presedintele Consiliului de Administratie, academicianul Eugen Simion scrie negru pe alb ca spitalul asigura asistenta medicala a Presedintiei, Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic si altor personalitati straine aflate in vizita oficiala. Ministerul Sanatatii a avizat (chiar in mandatul lui Nicolaescu) ca, din totalul de 880 de paturi ale Eliasului, 10 sa aiba destinatie speciala, adica pentru exact acest tip de urgente.

PORCAIALA

Ministrul Sanatatii a afirmat in repetate randuri ca, in ziua in care presedintele Basescu ar fi trebuit operat, la ora 17:30, SPP a constatat ca blocul operator pregatit nu era aseptic. Nicolaescu a spus ca, mai mult, blocul operator "nu era pentru interventii pe coloana, ci avea destinatia chirurgie toracica". El a precizat ca astfel de nereguli au fost cauzate de situatia exceptionala si ca celelalte trei blocuri operatorii din Spitalul Universitar functionau, deservind in conditii normale alti pacienti. El l-a acuzat insistent pe Sorin Oprescu ca a folosit momentul pentru a acumula capital electoral. In replica, directorul Spitalului de Urgenta Universitar Bucuresti a declarat ca nu si-ar fi permis sa puna in pericol viata presedintelui, precizand ca blocul operator unde urma sa fie operat seful statului era in perfecta stare de igiena, iar testele au confirmat acest lucru. Sorin Oprescu a precizat, de asemenea, ca in sala respectiva nu au fost facute interventii chirurgicale de aproape o saptamana, iar blocul operator este destinat afectiunilor cardio-vasculare, intrucat apartine clinicii de cardiologie. Curatenia mecanica a inceput dupa ora 16:00 si au fost utilizate antiseptice de urgenta care, actioneaza imediat. El spune ca in momentul in care a vorbit cu presedintele Traian Basescu, in prezenta ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, acesta a facut urmatoarea precizare: "Dumneata, domnule ministru, raspunzi politic de mine, iar domnul Oprescu din punct de vedere medical".