x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Legenda comunei înecate în otrăvurile din Valea Şeşei. Blestemul preotului a îngropat Geamăna sub iazul de la CupruMin

0
Autor: Petru Zoltan Mircea Opris 06 Mai 2012 - 14:51
Legenda comunei înecate în otrăvurile din Valea Şeşei. Blestemul preotului a îngropat Geamăna sub iazul de la CupruMin
Vezi galeria foto


Bomba ecologica creata de compania CupruMin a sters de pe fata pamantului comuna Geamana din Valea Sesei, aflata in Muntii Apuseni. Rand pe rand, 480 de familii au fost nevoite sa isi abandoneze pamanturile, biserica si mortii, in urma cu aproape 30 de ani, pentru a face loc iazului de decantare in care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Rosia Poieni, aflata in proprietatea CupruMin. Pana si biserica Trei Ierarhi, aflata la o inaltime de peste 100 de metri de vatra satului, a fost inghitita de apele rosiatice cu miros intepator scurse din cariera. Astazi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se inalta din lacul de steril. In fata acestui prapad, ultimii supravietuitori cred ca asupra localitatii s-a abatut blestemul unui preot care slujea in localitate. In ciuda conditiilor vitrege, pe dealurile din jurul lacului isi mai duc traiul doar 19 persoane, toate trecute de 50 de ani.

Pe Niculae Ispas l-am vazut de sus, de pe drumul care inconjoara iazul, cu o sapa in mana. Lovea rar cu harletul in pamantul umed. Tocmai se oprise ploaia mocaneasca, care se abatuse asupra zonei de vreo doua zile. Insa, batranul isi ingrijea linistit peticul de pamant de pe coama unui deal, cu toate ca la o aruncatura de bat privelistea iti dadea niste fiori reci ca ploaia. Imagini desprinse din alta lume, putand fi comparate cu cele selenare facute publice de Agentia Spatiala Americana. Arbori uscati iesiti din mlastina plina cu var, inconjurati de o apa alb-galbuie, pe alocuri cenusie. "Asta-i apa cu var. Acolo unde-i galben e steril", explica Niculae Ispas, care tocmai se proptise in harlet. Cu privirea pierduta in zare, batranul isi aduce aminte cu nostalgie de comuna inghitita de steril: "Pe oameni i-a evacuat. Locuintele au fost pe mijlocul vaii. Aici pe dealuri era plin de meri, de pruni. S-au dus. Acum nici apa nu-i buna de baut. Nu a vrut sa isi paraseasca locul natal nici in ruptul capului. Ori de cate ori se umfla lacul cu steril, iar apa ii ajungea in batatura, batranul isi demonta casa de lemn si se muta mai in deal. Plini de noroi, il lasam pe batranul Niculae, nu inainte de a ne explica ca trebuie sa mergem cale de doua dealuri pentru a gasi biserica scunfundata in steril.

"Omul de necaz s-a dus"
Intr-adevar, dupa cativa kilometri se iveste un peisaj sinistru. O biserica ingropata in mal cenusiu, din care au mai ramas doar turnul si acoperisul, inconjurata de coroanele unor arbori uscati, care au fost inghititi o data cu cimitirul din localitate. In departare lacul este rosu ca sangele. Nici tipenie de om. De abia, am gasit-o pe Maria Prata care, la fel Niculae Ispas, nu a vrut sa-si paraseasca pamantul stramosesc. La cei 66 de ani ai sai, femeia traieste singura intr-o casa inchiriata de la un profesor, caruia ii plateste doar impozitul pe locuinta. Cat e ziua de lunga femeia ingrijeste de orataniile din ograda. Are trei vaci, doi porci si vreo 10 gaini. Intrebata de ce plateste chirie, batrana a spus ca a ramas fara casa de doua ori pentru ca a fost inghitita de iazul celor de la CupruMin. Prima data comunistii i-au platit pentru teren si casa doar 26 de mii de lei, dar banii s-au dus pentru ca femeia avea de crescut patru fete.

Insa, o macina faptul ca cimitirul a fost inghitit de ape, desi autoritatile au promis ca vor stramuta mormintele. "E pacat ca biserica a fost ingropata. Acolo a fost biserica mare, cu cimitir mare. De Pasti la bisericuta noua am fost 19 oameni. Dar ce sa faci daca i-au gonit pe oameni? Oamenii s-au dus de aici. De la Alba pana in Banat. Nu mai vine nimenea aici. Nu are cine. Numai pustia." In timp ce povesteste, batrana izbucneste in plans, murmurand ca pentru sine: "Asa m-am saturat aici singura, numai tot plang. E pustiu. Plang de pustie, de pustiala". Tragandu-si nasul, cu lacrimi in ochi spune ca necazul care s-a abatut asupra comunei este din cauza unui preot care a blestemat localitatea: "Spuneau mosii nostri, a fost mama mea care spunea ca a fost un popa care a blestemat satul. Parca tin minte, dar am uitat. Poate imi aduc aminte pe seara".

Povestea blestemului
Astfel am luat-o pe urmele legendei, care spune ca comuna Geamana a fost "ingropata" de blestemul preotului. Ioan Lupsa avea in jur de 35 de ani, cand regimul comunist a decis sa se construiasca iazul pentru mina Rosia Poieni peste Geamana. Atunci, batranii satului si-au adus aminte ca au fost martori cand preotul Ispas a blestemat localitatea. Astazi, Lupsa are 65 de ani si cateva vite. Intre lupta dintre doi tauri, a povestit ca in anul 1910 erau doi frati. Unul popa, altul casnic. "Si ala ce a fost popa a fost si invatator. Stateau in aceeasi casa. Era o casa mare. La un moment dat la preotesei i s-a facut rau pentru ca cei doi frati se tot certau. Nu putea sa-i impace nimeni. Atunci, preoteasa a murit. Preotul avea un copil de 6 ani. Copilul se tot ducea la mormant la mama sa, unde plangea tot timpul. Preotul se duceau dupa el si-l aduceau acasa. Si tot facand lucrul asta zilnic, s-a decis sa mearga numai seara dupa copil. Asta a durat vreo sase saptamani." Intr-un final a murit si copilul. Legenda spune ca atunci preoteasa a fost dezgropata pentru a-l ingropa pe copil alaturi de ea. "I-a desfacut sicriul si l-a pus in brate la ea cu falca pe barba ei. Oamenii nu stiau ce s-a intamplat. Primavara la inviere, popa Ispas a scos publicul din biserica afara. Sub altar, unde a fost inmormantata preoteasa si copilu, a pus cartea de blestem pe mormant si a pus oamenii in genunchi. I-a pus sa repete dupa el. El a spus ¬ sa se prapadeasca satul Geamana si sa se faca pulbere. Si oamenii repetau dupa el. De atunci a ramas vorba asta. S-ar zice ca de acolo s-a tras." Insa, Ioan Rosca (74 de ani) sustine ca popa Ispas daca ar fi fost preot cu adevarat nu ar fi trebuit sa blesteme. "Un slujitor al lui Dumnezeu nu blastama. Inseamna ca preotul care a blestemat nu a fost slujitorul lui Dumnezeu, a fost slujitorul lui dracu."

Oamenii ramasi cred in povestea blestemului, deoarece initial, iazul trebuia amenajat in zona Bucium. Dar, pentru ca buciumanii au avut un reprezentant in Comitetul Central si pentru ca ii invidiau pe cei de pe Valea Sesei pentru avutia lor, lacul a fost mutat peste Geamana.

Pamanturile de la Rosia Poieni, revendicate in instanta
Liderul de sindicat de la CupruMin, Viorel Hutuleag (foto) a declarat ca exploatarea zacamantului de la Rosia Poieni a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in anul 1983. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafata administrativa a localitatii Lupsa, in Valea Sesei. Primarul Alexandru Macaiet sustine ca, imediat dupa anul 1978, regimul comunist a inceput sa-i exproprieze treptat pe satenii din cele sapte sate care formau comuna Geamana. Majoritatea au fost recompensati in functie de suprafata terenului si a constructiei. In total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care in prezent sunt acoperite cu otrava scursa pe versanti din cariera de cupru.

O data cu aparitia Legii 10 din 2001, aproape 100 de oameni si-au cerut pamanturile inapoi. Cum locuintele nu mai puteau fi restituite in natura, oamenii au fost pasati catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Edilul Macaiet spera ca problema restituirilor sa se rezolve cumva, pentru ca primaria nu mai are pamant pentru a-i improprietari pe localnici. "Zacamantul e pe pamanturile noastre. Sunt cereri in instanta, dar le vor da actiuni sau le da ceva. Eu nu am pamant sa le dau", a precizat primarul Macaiet.

Bomba ecologica creata de compania CupruMin a sters de pe fata pamantului comuna Geamana din Valea Sesei, aflata in Muntii Apuseni. Rand pe rand, 480 de familii au fost nevoite sa isi abandoneze pamanturile, biserica si mortii, in urma cu aproape 30 de ani, pentru a face loc iazului de decantare in care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Rosia Poieni, aflata in proprietatea CupruMin. Pana si biserica Trei Ierarhi, aflata la o inaltime de peste 100 de metri de vatra satului, a fost inghitita de apele rosiatice cu miros intepator scurse din cariera. Astazi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se inalta din lacul de steril. In fata acestui prapad, ultimii supravietuitori cred ca asupra localitatii s-a abatut blestemul unui preot care slujea in localitate. In ciuda conditiilor vitrege, pe dealurile din jurul lacului isi mai duc traiul doar 19 persoane, toate trecute de 50 de ani.
Pe Niculae Ispas l-am vazut de sus, de pe drumul care inconjoara iazul, cu o sapa in mana. Lovea rar cu harletul in pamantul umed. Tocmai se oprise ploaia mocaneasca, care se abatuse asupra zonei de vreo doua zile. Insa, batranul isi ingrijea linistit peticul de pamant de pe coama unui deal, cu toate ca la o aruncatura de bat privelistea iti dadea niste fiori reci ca ploaia. Imagini desprinse din alta lume, putand fi comparate cu cele selenare facute publice de Agentia Spatiala Americana. Arbori uscati iesiti din mlastina plina cu var, inconjurati de o apa alb-galbuie, pe alocuri cenusie. "Asta-i apa cu var. Acolo unde-i galben e steril", explica Niculae Ispas, care tocmai se proptise in harlet. Cu privirea pierduta in zare, batranul isi aduce aminte cu nostalgie de comuna inghitita de steril: "Pe oameni i-a evacuat. Locuintele au fost pe mijlocul vaii. Aici pe dealuri era plin de meri, de pruni. S-au dus. Acum nici apa nu-i buna de baut. Nu a vrut sa isi paraseasca locul natal nici in ruptul capului. Ori de cate ori se umfla lacul cu steril, iar apa ii ajungea in batatura, batranul isi demonta casa de lemn si se muta mai in deal. Plini de noroi, il lasam pe batranul Niculae, nu inainte de a ne explica ca trebuie sa mergem cale de doua dealuri pentru a gasi biserica scunfundata in steril.
"Omul de necaz s-a dus"
Intr-adevar, dupa cativa kilometri se iveste un peisaj sinistru. O biserica ingropata in mal cenusiu, din care au mai ramas doar turnul si acoperisul, inconjurata de coroanele unor arbori uscati, care au fost inghititi o data cu cimitirul din localitate. In departare lacul este rosu ca sangele. Nici tipenie de om. De abia, am gasit-o pe Maria Prata care, la fel Niculae Ispas, nu a vrut sa-si paraseasca pamantul stramosesc. La cei 66 de ani ai sai, femeia traieste singura intr-o casa inchiriata de la un profesor, caruia ii plateste doar impozitul pe locuinta. Cat e ziua de lunga femeia ingrijeste de orataniile din ograda. Are trei vaci, doi porci si vreo 10 gaini. Intrebata de ce plateste chirie, batrana a spus ca a ramas fara casa de doua ori pentru ca a fost inghitita de iazul celor de la CupruMin. Prima data comunistii i-au platit pentru teren si casa doar 26 de mii de lei, dar banii s-au dus pentru ca femeia avea de crescut patru fete. Insa, o macina faptul ca cimitirul a fost inghiitit de ape, desi autoritatile au promis ca vor stramuta mormintele. "E pacat ca biserica a fost ingropata. Acolo a fost biserica mare, cu cimitir mare. De Pasti la bisericuta noua am fost 19 oameni. Dar ce sa faci daca i-au gonit pe oameni? Oamenii s-au dus de aici. De la Alba pana in Banat. Nu mai vine nimenea aici. Nu are cine. Numai pustia." In timp ce povesteste, batrana izbucneste in plans, murmurand ca pentru sine: "Asa m-am saturat aici singura, numai tot plang. E pustiu. Plang de pustie, de pustiala". Tragandu-si nasul, cu lacrimi in ochi spune ca necazul care s-a abatut asupra comunei este din cauza unui preot care a blestemat localitatea: "Spuneau mosii nostri, a fost mama mea care spunea ca a fost un popa care a blestemat satul. Parca tin minte, dar am uitat. Poate imi aduc aminte pe seara".
Povestea blestemului
Astfel am luat-o pe urmele legendei, care spune ca comuna Geamana a fost "ingropata" de blestemul preotului. Ioan Lupsa avea in jur de 35 de ani, cand regimul comunist a decis sa se construiasca iazul pentru mina Rosia Poieni peste Geamana. Atunci, batranii satului si-au adus aminte ca au fost martori cand preotul Ispas a blestemat localitatea. Astazi, Lupsa are 65 de ani si cateva vite. Intre lupta dintre doi tauri, a povestit ca in anul 1910 erau doi frati. Unul popa, altul casnic. "Si ala ce a fost popa a fost si invatator. Stateau in aceeasi casa. Era o casa mare. La un moment dat la preotesei i s-a facut rau pentru ca cei doi frati se tot certau. Nu putea sa-i impace nimeni. Atunci, preoteasa a murit. Preotul avea un copil de 6 ani. Copilul se tot ducea la mormant la mama sa, unde plangea tot timpul. Preotul se duceau dupa el si-l aduceau acasa. Si tot facand lucrul asta zilnic, s-a decis sa mearga numai seara dupa copil. Asta a durat vreo sase saptamani." Intr-un final a murit si copilul. Legenda spune ca atunci preoteasa a fost dezgropata pentru a-l ingropa pe copil alaturi de ea. "I-a desfacut sicriul si l-a pus in brate la ea cu falca pe barba ei. Oamenii nu stiau ce s-a intamplat. Primavara la inviere, popa Ispas a scos publicul din biserica afara. Sub altar, unde a fost inmormantata preoteasa si copilu, a pus cartea de blestem pe mormant si a pus oamenii in genunchi. I-a pus sa repete dupa el. El a spus ¬ sa se prapadeasca satul Geamana si sa se faca pulbere. Si oamenii repetau dupa el. De atunci a ramas vorba asta. S-ar zice ca de acolo s-a tras." Insa, Ioan Rosca (74 de ani) sustine ca popa Ispas daca ar fi fost preot cu adevarat nu ar fi trebuit sa blesteme. "Un slujitor al lui Dumnezeu nu blastama. Inseamna ca preotul care a blestemat nu a fost slujitorul lui Dumnezeu, a fost slujitorul lui dracu."
Oamenii ramasi cred in povestea blestemului, deoarece initial, iazul trebuia amenajat in zona Bucium. Dar, pentru ca buciumanii au avut un reprezentant in Comitetul Central si pentru ca ii invidiau pe cei de pe Valea Sesei pentru avutia lor, lacul a fost mutat peste Geamana.

Pamanturile de la Rosia Poieni, revendicate in instanta
Liderul de sindicat de la CupruMin, Viorel Hutuleag (foto) a declarat ca exploatarea zacamantului de la Rosia Poieni a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in anul 1983. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafata administrativa a localitatii Lupsa, in Valea Sesei. Primarul Alexandru Macaiet sustine ca, imediat dupa anul 1978, regimul comunist a inceput sa-i exproprieze treptat pe satenii din cele sapte sate care formau comuna Geamana. Majoritatea au fost recompensati in functie de suprafata terenului si a constructiei. In total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care in prezent sunt acoperite cu otrava scursa pe versanti din cariera de cupru.
O data cu aparitia Legii 10 din 2001, aproape 100 de oameni si-au cerut pamanturile inapoi. Cum locuintele nu mai puteau fi restituite in natura, oamenii au fost pasati catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Edilul Macaiet spera ca problema restituirilor sa se rezolve cumva, pentru ca primaria nu mai are pamant pentru a-i improprietari pe localnici. "Zacamantul e pe pamanturile noastre. Sunt cereri in instanta, dar le vor da actiuni sau le da ceva. Eu nu am pamant sa le dau", a precizat primarul Macaiet.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) efectuează verificări cu privire la depozitul de 200.000 de euro apărut fără nicio justificare în declarațiile de avere ale fostei judecătoare...
Serviciul de email marketing furnizat de