x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Legenda comunei înecate în otrăvurile din Valea Şeşei. Blestemul preotului a îngropat Geamăna sub iazul de la CupruMin

0
Autor: Petru Zoltan Mircea Opris 06 Mai 2012 - 14:51
Legenda comunei înecate în otrăvurile din Valea Şeşei. Blestemul preotului a îngropat Geamăna sub iazul de la CupruMin
Vezi galeria foto


Bomba ecologica creata de compania CupruMin a sters de pe fata pamantului comuna Geamana din Valea Sesei, aflata in Muntii Apuseni. Rand pe rand, 480 de familii au fost nevoite sa isi abandoneze pamanturile, biserica si mortii, in urma cu aproape 30 de ani, pentru a face loc iazului de decantare in care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Rosia Poieni, aflata in proprietatea CupruMin. Pana si biserica Trei Ierarhi, aflata la o inaltime de peste 100 de metri de vatra satului, a fost inghitita de apele rosiatice cu miros intepator scurse din cariera. Astazi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se inalta din lacul de steril. In fata acestui prapad, ultimii supravietuitori cred ca asupra localitatii s-a abatut blestemul unui preot care slujea in localitate. In ciuda conditiilor vitrege, pe dealurile din jurul lacului isi mai duc traiul doar 19 persoane, toate trecute de 50 de ani.

Pe Niculae Ispas l-am vazut de sus, de pe drumul care inconjoara iazul, cu o sapa in mana. Lovea rar cu harletul in pamantul umed. Tocmai se oprise ploaia mocaneasca, care se abatuse asupra zonei de vreo doua zile. Insa, batranul isi ingrijea linistit peticul de pamant de pe coama unui deal, cu toate ca la o aruncatura de bat privelistea iti dadea niste fiori reci ca ploaia. Imagini desprinse din alta lume, putand fi comparate cu cele selenare facute publice de Agentia Spatiala Americana. Arbori uscati iesiti din mlastina plina cu var, inconjurati de o apa alb-galbuie, pe alocuri cenusie. "Asta-i apa cu var. Acolo unde-i galben e steril", explica Niculae Ispas, care tocmai se proptise in harlet. Cu privirea pierduta in zare, batranul isi aduce aminte cu nostalgie de comuna inghitita de steril: "Pe oameni i-a evacuat. Locuintele au fost pe mijlocul vaii. Aici pe dealuri era plin de meri, de pruni. S-au dus. Acum nici apa nu-i buna de baut. Nu a vrut sa isi paraseasca locul natal nici in ruptul capului. Ori de cate ori se umfla lacul cu steril, iar apa ii ajungea in batatura, batranul isi demonta casa de lemn si se muta mai in deal. Plini de noroi, il lasam pe batranul Niculae, nu inainte de a ne explica ca trebuie sa mergem cale de doua dealuri pentru a gasi biserica scunfundata in steril.

"Omul de necaz s-a dus"
Intr-adevar, dupa cativa kilometri se iveste un peisaj sinistru. O biserica ingropata in mal cenusiu, din care au mai ramas doar turnul si acoperisul, inconjurata de coroanele unor arbori uscati, care au fost inghititi o data cu cimitirul din localitate. In departare lacul este rosu ca sangele. Nici tipenie de om. De abia, am gasit-o pe Maria Prata care, la fel Niculae Ispas, nu a vrut sa-si paraseasca pamantul stramosesc. La cei 66 de ani ai sai, femeia traieste singura intr-o casa inchiriata de la un profesor, caruia ii plateste doar impozitul pe locuinta. Cat e ziua de lunga femeia ingrijeste de orataniile din ograda. Are trei vaci, doi porci si vreo 10 gaini. Intrebata de ce plateste chirie, batrana a spus ca a ramas fara casa de doua ori pentru ca a fost inghitita de iazul celor de la CupruMin. Prima data comunistii i-au platit pentru teren si casa doar 26 de mii de lei, dar banii s-au dus pentru ca femeia avea de crescut patru fete.

Insa, o macina faptul ca cimitirul a fost inghitit de ape, desi autoritatile au promis ca vor stramuta mormintele. "E pacat ca biserica a fost ingropata. Acolo a fost biserica mare, cu cimitir mare. De Pasti la bisericuta noua am fost 19 oameni. Dar ce sa faci daca i-au gonit pe oameni? Oamenii s-au dus de aici. De la Alba pana in Banat. Nu mai vine nimenea aici. Nu are cine. Numai pustia." In timp ce povesteste, batrana izbucneste in plans, murmurand ca pentru sine: "Asa m-am saturat aici singura, numai tot plang. E pustiu. Plang de pustie, de pustiala". Tragandu-si nasul, cu lacrimi in ochi spune ca necazul care s-a abatut asupra comunei este din cauza unui preot care a blestemat localitatea: "Spuneau mosii nostri, a fost mama mea care spunea ca a fost un popa care a blestemat satul. Parca tin minte, dar am uitat. Poate imi aduc aminte pe seara".

Povestea blestemului
Astfel am luat-o pe urmele legendei, care spune ca comuna Geamana a fost "ingropata" de blestemul preotului. Ioan Lupsa avea in jur de 35 de ani, cand regimul comunist a decis sa se construiasca iazul pentru mina Rosia Poieni peste Geamana. Atunci, batranii satului si-au adus aminte ca au fost martori cand preotul Ispas a blestemat localitatea. Astazi, Lupsa are 65 de ani si cateva vite. Intre lupta dintre doi tauri, a povestit ca in anul 1910 erau doi frati. Unul popa, altul casnic. "Si ala ce a fost popa a fost si invatator. Stateau in aceeasi casa. Era o casa mare. La un moment dat la preotesei i s-a facut rau pentru ca cei doi frati se tot certau. Nu putea sa-i impace nimeni. Atunci, preoteasa a murit. Preotul avea un copil de 6 ani. Copilul se tot ducea la mormant la mama sa, unde plangea tot timpul. Preotul se duceau dupa el si-l aduceau acasa. Si tot facand lucrul asta zilnic, s-a decis sa mearga numai seara dupa copil. Asta a durat vreo sase saptamani." Intr-un final a murit si copilul. Legenda spune ca atunci preoteasa a fost dezgropata pentru a-l ingropa pe copil alaturi de ea. "I-a desfacut sicriul si l-a pus in brate la ea cu falca pe barba ei. Oamenii nu stiau ce s-a intamplat. Primavara la inviere, popa Ispas a scos publicul din biserica afara. Sub altar, unde a fost inmormantata preoteasa si copilu, a pus cartea de blestem pe mormant si a pus oamenii in genunchi. I-a pus sa repete dupa el. El a spus ¬ sa se prapadeasca satul Geamana si sa se faca pulbere. Si oamenii repetau dupa el. De atunci a ramas vorba asta. S-ar zice ca de acolo s-a tras." Insa, Ioan Rosca (74 de ani) sustine ca popa Ispas daca ar fi fost preot cu adevarat nu ar fi trebuit sa blesteme. "Un slujitor al lui Dumnezeu nu blastama. Inseamna ca preotul care a blestemat nu a fost slujitorul lui Dumnezeu, a fost slujitorul lui dracu."

Oamenii ramasi cred in povestea blestemului, deoarece initial, iazul trebuia amenajat in zona Bucium. Dar, pentru ca buciumanii au avut un reprezentant in Comitetul Central si pentru ca ii invidiau pe cei de pe Valea Sesei pentru avutia lor, lacul a fost mutat peste Geamana.

Pamanturile de la Rosia Poieni, revendicate in instanta
Liderul de sindicat de la CupruMin, Viorel Hutuleag (foto) a declarat ca exploatarea zacamantului de la Rosia Poieni a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in anul 1983. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafata administrativa a localitatii Lupsa, in Valea Sesei. Primarul Alexandru Macaiet sustine ca, imediat dupa anul 1978, regimul comunist a inceput sa-i exproprieze treptat pe satenii din cele sapte sate care formau comuna Geamana. Majoritatea au fost recompensati in functie de suprafata terenului si a constructiei. In total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care in prezent sunt acoperite cu otrava scursa pe versanti din cariera de cupru.

O data cu aparitia Legii 10 din 2001, aproape 100 de oameni si-au cerut pamanturile inapoi. Cum locuintele nu mai puteau fi restituite in natura, oamenii au fost pasati catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Edilul Macaiet spera ca problema restituirilor sa se rezolve cumva, pentru ca primaria nu mai are pamant pentru a-i improprietari pe localnici. "Zacamantul e pe pamanturile noastre. Sunt cereri in instanta, dar le vor da actiuni sau le da ceva. Eu nu am pamant sa le dau", a precizat primarul Macaiet.

Bomba ecologica creata de compania CupruMin a sters de pe fata pamantului comuna Geamana din Valea Sesei, aflata in Muntii Apuseni. Rand pe rand, 480 de familii au fost nevoite sa isi abandoneze pamanturile, biserica si mortii, in urma cu aproape 30 de ani, pentru a face loc iazului de decantare in care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Rosia Poieni, aflata in proprietatea CupruMin. Pana si biserica Trei Ierarhi, aflata la o inaltime de peste 100 de metri de vatra satului, a fost inghitita de apele rosiatice cu miros intepator scurse din cariera. Astazi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se inalta din lacul de steril. In fata acestui prapad, ultimii supravietuitori cred ca asupra localitatii s-a abatut blestemul unui preot care slujea in localitate. In ciuda conditiilor vitrege, pe dealurile din jurul lacului isi mai duc traiul doar 19 persoane, toate trecute de 50 de ani.
Pe Niculae Ispas l-am vazut de sus, de pe drumul care inconjoara iazul, cu o sapa in mana. Lovea rar cu harletul in pamantul umed. Tocmai se oprise ploaia mocaneasca, care se abatuse asupra zonei de vreo doua zile. Insa, batranul isi ingrijea linistit peticul de pamant de pe coama unui deal, cu toate ca la o aruncatura de bat privelistea iti dadea niste fiori reci ca ploaia. Imagini desprinse din alta lume, putand fi comparate cu cele selenare facute publice de Agentia Spatiala Americana. Arbori uscati iesiti din mlastina plina cu var, inconjurati de o apa alb-galbuie, pe alocuri cenusie. "Asta-i apa cu var. Acolo unde-i galben e steril", explica Niculae Ispas, care tocmai se proptise in harlet. Cu privirea pierduta in zare, batranul isi aduce aminte cu nostalgie de comuna inghitita de steril: "Pe oameni i-a evacuat. Locuintele au fost pe mijlocul vaii. Aici pe dealuri era plin de meri, de pruni. S-au dus. Acum nici apa nu-i buna de baut. Nu a vrut sa isi paraseasca locul natal nici in ruptul capului. Ori de cate ori se umfla lacul cu steril, iar apa ii ajungea in batatura, batranul isi demonta casa de lemn si se muta mai in deal. Plini de noroi, il lasam pe batranul Niculae, nu inainte de a ne explica ca trebuie sa mergem cale de doua dealuri pentru a gasi biserica scunfundata in steril.
"Omul de necaz s-a dus"
Intr-adevar, dupa cativa kilometri se iveste un peisaj sinistru. O biserica ingropata in mal cenusiu, din care au mai ramas doar turnul si acoperisul, inconjurata de coroanele unor arbori uscati, care au fost inghititi o data cu cimitirul din localitate. In departare lacul este rosu ca sangele. Nici tipenie de om. De abia, am gasit-o pe Maria Prata care, la fel Niculae Ispas, nu a vrut sa-si paraseasca pamantul stramosesc. La cei 66 de ani ai sai, femeia traieste singura intr-o casa inchiriata de la un profesor, caruia ii plateste doar impozitul pe locuinta. Cat e ziua de lunga femeia ingrijeste de orataniile din ograda. Are trei vaci, doi porci si vreo 10 gaini. Intrebata de ce plateste chirie, batrana a spus ca a ramas fara casa de doua ori pentru ca a fost inghitita de iazul celor de la CupruMin. Prima data comunistii i-au platit pentru teren si casa doar 26 de mii de lei, dar banii s-au dus pentru ca femeia avea de crescut patru fete. Insa, o macina faptul ca cimitirul a fost inghiitit de ape, desi autoritatile au promis ca vor stramuta mormintele. "E pacat ca biserica a fost ingropata. Acolo a fost biserica mare, cu cimitir mare. De Pasti la bisericuta noua am fost 19 oameni. Dar ce sa faci daca i-au gonit pe oameni? Oamenii s-au dus de aici. De la Alba pana in Banat. Nu mai vine nimenea aici. Nu are cine. Numai pustia." In timp ce povesteste, batrana izbucneste in plans, murmurand ca pentru sine: "Asa m-am saturat aici singura, numai tot plang. E pustiu. Plang de pustie, de pustiala". Tragandu-si nasul, cu lacrimi in ochi spune ca necazul care s-a abatut asupra comunei este din cauza unui preot care a blestemat localitatea: "Spuneau mosii nostri, a fost mama mea care spunea ca a fost un popa care a blestemat satul. Parca tin minte, dar am uitat. Poate imi aduc aminte pe seara".
Povestea blestemului
Astfel am luat-o pe urmele legendei, care spune ca comuna Geamana a fost "ingropata" de blestemul preotului. Ioan Lupsa avea in jur de 35 de ani, cand regimul comunist a decis sa se construiasca iazul pentru mina Rosia Poieni peste Geamana. Atunci, batranii satului si-au adus aminte ca au fost martori cand preotul Ispas a blestemat localitatea. Astazi, Lupsa are 65 de ani si cateva vite. Intre lupta dintre doi tauri, a povestit ca in anul 1910 erau doi frati. Unul popa, altul casnic. "Si ala ce a fost popa a fost si invatator. Stateau in aceeasi casa. Era o casa mare. La un moment dat la preotesei i s-a facut rau pentru ca cei doi frati se tot certau. Nu putea sa-i impace nimeni. Atunci, preoteasa a murit. Preotul avea un copil de 6 ani. Copilul se tot ducea la mormant la mama sa, unde plangea tot timpul. Preotul se duceau dupa el si-l aduceau acasa. Si tot facand lucrul asta zilnic, s-a decis sa mearga numai seara dupa copil. Asta a durat vreo sase saptamani." Intr-un final a murit si copilul. Legenda spune ca atunci preoteasa a fost dezgropata pentru a-l ingropa pe copil alaturi de ea. "I-a desfacut sicriul si l-a pus in brate la ea cu falca pe barba ei. Oamenii nu stiau ce s-a intamplat. Primavara la inviere, popa Ispas a scos publicul din biserica afara. Sub altar, unde a fost inmormantata preoteasa si copilu, a pus cartea de blestem pe mormant si a pus oamenii in genunchi. I-a pus sa repete dupa el. El a spus ¬ sa se prapadeasca satul Geamana si sa se faca pulbere. Si oamenii repetau dupa el. De atunci a ramas vorba asta. S-ar zice ca de acolo s-a tras." Insa, Ioan Rosca (74 de ani) sustine ca popa Ispas daca ar fi fost preot cu adevarat nu ar fi trebuit sa blesteme. "Un slujitor al lui Dumnezeu nu blastama. Inseamna ca preotul care a blestemat nu a fost slujitorul lui Dumnezeu, a fost slujitorul lui dracu."
Oamenii ramasi cred in povestea blestemului, deoarece initial, iazul trebuia amenajat in zona Bucium. Dar, pentru ca buciumanii au avut un reprezentant in Comitetul Central si pentru ca ii invidiau pe cei de pe Valea Sesei pentru avutia lor, lacul a fost mutat peste Geamana.

Pamanturile de la Rosia Poieni, revendicate in instanta
Liderul de sindicat de la CupruMin, Viorel Hutuleag (foto) a declarat ca exploatarea zacamantului de la Rosia Poieni a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in anul 1983. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafata administrativa a localitatii Lupsa, in Valea Sesei. Primarul Alexandru Macaiet sustine ca, imediat dupa anul 1978, regimul comunist a inceput sa-i exproprieze treptat pe satenii din cele sapte sate care formau comuna Geamana. Majoritatea au fost recompensati in functie de suprafata terenului si a constructiei. In total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care in prezent sunt acoperite cu otrava scursa pe versanti din cariera de cupru.
O data cu aparitia Legii 10 din 2001, aproape 100 de oameni si-au cerut pamanturile inapoi. Cum locuintele nu mai puteau fi restituite in natura, oamenii au fost pasati catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Edilul Macaiet spera ca problema restituirilor sa se rezolve cumva, pentru ca primaria nu mai are pamant pentru a-i improprietari pe localnici. "Zacamantul e pe pamanturile noastre. Sunt cereri in instanta, dar le vor da actiuni sau le da ceva. Eu nu am pamant sa le dau", a precizat primarul Macaiet.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de