x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Legenda comunei înecate în otrăvurile din Valea Şeşei. Blestemul preotului a îngropat Geamăna sub iazul de la CupruMin

0
Autor: Petru Zoltan Mircea Opris 06 Mai 2012 - 14:51
Legenda comunei înecate în otrăvurile din Valea Şeşei. Blestemul preotului a îngropat Geamăna sub iazul de la CupruMin
Vezi galeria foto


Bomba ecologica creata de compania CupruMin a sters de pe fata pamantului comuna Geamana din Valea Sesei, aflata in Muntii Apuseni. Rand pe rand, 480 de familii au fost nevoite sa isi abandoneze pamanturile, biserica si mortii, in urma cu aproape 30 de ani, pentru a face loc iazului de decantare in care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Rosia Poieni, aflata in proprietatea CupruMin. Pana si biserica Trei Ierarhi, aflata la o inaltime de peste 100 de metri de vatra satului, a fost inghitita de apele rosiatice cu miros intepator scurse din cariera. Astazi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se inalta din lacul de steril. In fata acestui prapad, ultimii supravietuitori cred ca asupra localitatii s-a abatut blestemul unui preot care slujea in localitate. In ciuda conditiilor vitrege, pe dealurile din jurul lacului isi mai duc traiul doar 19 persoane, toate trecute de 50 de ani.

Pe Niculae Ispas l-am vazut de sus, de pe drumul care inconjoara iazul, cu o sapa in mana. Lovea rar cu harletul in pamantul umed. Tocmai se oprise ploaia mocaneasca, care se abatuse asupra zonei de vreo doua zile. Insa, batranul isi ingrijea linistit peticul de pamant de pe coama unui deal, cu toate ca la o aruncatura de bat privelistea iti dadea niste fiori reci ca ploaia. Imagini desprinse din alta lume, putand fi comparate cu cele selenare facute publice de Agentia Spatiala Americana. Arbori uscati iesiti din mlastina plina cu var, inconjurati de o apa alb-galbuie, pe alocuri cenusie. "Asta-i apa cu var. Acolo unde-i galben e steril", explica Niculae Ispas, care tocmai se proptise in harlet. Cu privirea pierduta in zare, batranul isi aduce aminte cu nostalgie de comuna inghitita de steril: "Pe oameni i-a evacuat. Locuintele au fost pe mijlocul vaii. Aici pe dealuri era plin de meri, de pruni. S-au dus. Acum nici apa nu-i buna de baut. Nu a vrut sa isi paraseasca locul natal nici in ruptul capului. Ori de cate ori se umfla lacul cu steril, iar apa ii ajungea in batatura, batranul isi demonta casa de lemn si se muta mai in deal. Plini de noroi, il lasam pe batranul Niculae, nu inainte de a ne explica ca trebuie sa mergem cale de doua dealuri pentru a gasi biserica scunfundata in steril.

"Omul de necaz s-a dus"
Intr-adevar, dupa cativa kilometri se iveste un peisaj sinistru. O biserica ingropata in mal cenusiu, din care au mai ramas doar turnul si acoperisul, inconjurata de coroanele unor arbori uscati, care au fost inghititi o data cu cimitirul din localitate. In departare lacul este rosu ca sangele. Nici tipenie de om. De abia, am gasit-o pe Maria Prata care, la fel Niculae Ispas, nu a vrut sa-si paraseasca pamantul stramosesc. La cei 66 de ani ai sai, femeia traieste singura intr-o casa inchiriata de la un profesor, caruia ii plateste doar impozitul pe locuinta. Cat e ziua de lunga femeia ingrijeste de orataniile din ograda. Are trei vaci, doi porci si vreo 10 gaini. Intrebata de ce plateste chirie, batrana a spus ca a ramas fara casa de doua ori pentru ca a fost inghitita de iazul celor de la CupruMin. Prima data comunistii i-au platit pentru teren si casa doar 26 de mii de lei, dar banii s-au dus pentru ca femeia avea de crescut patru fete.

Insa, o macina faptul ca cimitirul a fost inghitit de ape, desi autoritatile au promis ca vor stramuta mormintele. "E pacat ca biserica a fost ingropata. Acolo a fost biserica mare, cu cimitir mare. De Pasti la bisericuta noua am fost 19 oameni. Dar ce sa faci daca i-au gonit pe oameni? Oamenii s-au dus de aici. De la Alba pana in Banat. Nu mai vine nimenea aici. Nu are cine. Numai pustia." In timp ce povesteste, batrana izbucneste in plans, murmurand ca pentru sine: "Asa m-am saturat aici singura, numai tot plang. E pustiu. Plang de pustie, de pustiala". Tragandu-si nasul, cu lacrimi in ochi spune ca necazul care s-a abatut asupra comunei este din cauza unui preot care a blestemat localitatea: "Spuneau mosii nostri, a fost mama mea care spunea ca a fost un popa care a blestemat satul. Parca tin minte, dar am uitat. Poate imi aduc aminte pe seara".

Povestea blestemului
Astfel am luat-o pe urmele legendei, care spune ca comuna Geamana a fost "ingropata" de blestemul preotului. Ioan Lupsa avea in jur de 35 de ani, cand regimul comunist a decis sa se construiasca iazul pentru mina Rosia Poieni peste Geamana. Atunci, batranii satului si-au adus aminte ca au fost martori cand preotul Ispas a blestemat localitatea. Astazi, Lupsa are 65 de ani si cateva vite. Intre lupta dintre doi tauri, a povestit ca in anul 1910 erau doi frati. Unul popa, altul casnic. "Si ala ce a fost popa a fost si invatator. Stateau in aceeasi casa. Era o casa mare. La un moment dat la preotesei i s-a facut rau pentru ca cei doi frati se tot certau. Nu putea sa-i impace nimeni. Atunci, preoteasa a murit. Preotul avea un copil de 6 ani. Copilul se tot ducea la mormant la mama sa, unde plangea tot timpul. Preotul se duceau dupa el si-l aduceau acasa. Si tot facand lucrul asta zilnic, s-a decis sa mearga numai seara dupa copil. Asta a durat vreo sase saptamani." Intr-un final a murit si copilul. Legenda spune ca atunci preoteasa a fost dezgropata pentru a-l ingropa pe copil alaturi de ea. "I-a desfacut sicriul si l-a pus in brate la ea cu falca pe barba ei. Oamenii nu stiau ce s-a intamplat. Primavara la inviere, popa Ispas a scos publicul din biserica afara. Sub altar, unde a fost inmormantata preoteasa si copilu, a pus cartea de blestem pe mormant si a pus oamenii in genunchi. I-a pus sa repete dupa el. El a spus ¬ sa se prapadeasca satul Geamana si sa se faca pulbere. Si oamenii repetau dupa el. De atunci a ramas vorba asta. S-ar zice ca de acolo s-a tras." Insa, Ioan Rosca (74 de ani) sustine ca popa Ispas daca ar fi fost preot cu adevarat nu ar fi trebuit sa blesteme. "Un slujitor al lui Dumnezeu nu blastama. Inseamna ca preotul care a blestemat nu a fost slujitorul lui Dumnezeu, a fost slujitorul lui dracu."

Oamenii ramasi cred in povestea blestemului, deoarece initial, iazul trebuia amenajat in zona Bucium. Dar, pentru ca buciumanii au avut un reprezentant in Comitetul Central si pentru ca ii invidiau pe cei de pe Valea Sesei pentru avutia lor, lacul a fost mutat peste Geamana.

Pamanturile de la Rosia Poieni, revendicate in instanta
Liderul de sindicat de la CupruMin, Viorel Hutuleag (foto) a declarat ca exploatarea zacamantului de la Rosia Poieni a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in anul 1983. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafata administrativa a localitatii Lupsa, in Valea Sesei. Primarul Alexandru Macaiet sustine ca, imediat dupa anul 1978, regimul comunist a inceput sa-i exproprieze treptat pe satenii din cele sapte sate care formau comuna Geamana. Majoritatea au fost recompensati in functie de suprafata terenului si a constructiei. In total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care in prezent sunt acoperite cu otrava scursa pe versanti din cariera de cupru.

O data cu aparitia Legii 10 din 2001, aproape 100 de oameni si-au cerut pamanturile inapoi. Cum locuintele nu mai puteau fi restituite in natura, oamenii au fost pasati catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Edilul Macaiet spera ca problema restituirilor sa se rezolve cumva, pentru ca primaria nu mai are pamant pentru a-i improprietari pe localnici. "Zacamantul e pe pamanturile noastre. Sunt cereri in instanta, dar le vor da actiuni sau le da ceva. Eu nu am pamant sa le dau", a precizat primarul Macaiet.

Bomba ecologica creata de compania CupruMin a sters de pe fata pamantului comuna Geamana din Valea Sesei, aflata in Muntii Apuseni. Rand pe rand, 480 de familii au fost nevoite sa isi abandoneze pamanturile, biserica si mortii, in urma cu aproape 30 de ani, pentru a face loc iazului de decantare in care erau deversate reziduurile toxice de la cariera Rosia Poieni, aflata in proprietatea CupruMin. Pana si biserica Trei Ierarhi, aflata la o inaltime de peste 100 de metri de vatra satului, a fost inghitita de apele rosiatice cu miros intepator scurse din cariera. Astazi, se mai poate vedea doar turnul bisericii, care se inalta din lacul de steril. In fata acestui prapad, ultimii supravietuitori cred ca asupra localitatii s-a abatut blestemul unui preot care slujea in localitate. In ciuda conditiilor vitrege, pe dealurile din jurul lacului isi mai duc traiul doar 19 persoane, toate trecute de 50 de ani.
Pe Niculae Ispas l-am vazut de sus, de pe drumul care inconjoara iazul, cu o sapa in mana. Lovea rar cu harletul in pamantul umed. Tocmai se oprise ploaia mocaneasca, care se abatuse asupra zonei de vreo doua zile. Insa, batranul isi ingrijea linistit peticul de pamant de pe coama unui deal, cu toate ca la o aruncatura de bat privelistea iti dadea niste fiori reci ca ploaia. Imagini desprinse din alta lume, putand fi comparate cu cele selenare facute publice de Agentia Spatiala Americana. Arbori uscati iesiti din mlastina plina cu var, inconjurati de o apa alb-galbuie, pe alocuri cenusie. "Asta-i apa cu var. Acolo unde-i galben e steril", explica Niculae Ispas, care tocmai se proptise in harlet. Cu privirea pierduta in zare, batranul isi aduce aminte cu nostalgie de comuna inghitita de steril: "Pe oameni i-a evacuat. Locuintele au fost pe mijlocul vaii. Aici pe dealuri era plin de meri, de pruni. S-au dus. Acum nici apa nu-i buna de baut. Nu a vrut sa isi paraseasca locul natal nici in ruptul capului. Ori de cate ori se umfla lacul cu steril, iar apa ii ajungea in batatura, batranul isi demonta casa de lemn si se muta mai in deal. Plini de noroi, il lasam pe batranul Niculae, nu inainte de a ne explica ca trebuie sa mergem cale de doua dealuri pentru a gasi biserica scunfundata in steril.
"Omul de necaz s-a dus"
Intr-adevar, dupa cativa kilometri se iveste un peisaj sinistru. O biserica ingropata in mal cenusiu, din care au mai ramas doar turnul si acoperisul, inconjurata de coroanele unor arbori uscati, care au fost inghititi o data cu cimitirul din localitate. In departare lacul este rosu ca sangele. Nici tipenie de om. De abia, am gasit-o pe Maria Prata care, la fel Niculae Ispas, nu a vrut sa-si paraseasca pamantul stramosesc. La cei 66 de ani ai sai, femeia traieste singura intr-o casa inchiriata de la un profesor, caruia ii plateste doar impozitul pe locuinta. Cat e ziua de lunga femeia ingrijeste de orataniile din ograda. Are trei vaci, doi porci si vreo 10 gaini. Intrebata de ce plateste chirie, batrana a spus ca a ramas fara casa de doua ori pentru ca a fost inghitita de iazul celor de la CupruMin. Prima data comunistii i-au platit pentru teren si casa doar 26 de mii de lei, dar banii s-au dus pentru ca femeia avea de crescut patru fete. Insa, o macina faptul ca cimitirul a fost inghiitit de ape, desi autoritatile au promis ca vor stramuta mormintele. "E pacat ca biserica a fost ingropata. Acolo a fost biserica mare, cu cimitir mare. De Pasti la bisericuta noua am fost 19 oameni. Dar ce sa faci daca i-au gonit pe oameni? Oamenii s-au dus de aici. De la Alba pana in Banat. Nu mai vine nimenea aici. Nu are cine. Numai pustia." In timp ce povesteste, batrana izbucneste in plans, murmurand ca pentru sine: "Asa m-am saturat aici singura, numai tot plang. E pustiu. Plang de pustie, de pustiala". Tragandu-si nasul, cu lacrimi in ochi spune ca necazul care s-a abatut asupra comunei este din cauza unui preot care a blestemat localitatea: "Spuneau mosii nostri, a fost mama mea care spunea ca a fost un popa care a blestemat satul. Parca tin minte, dar am uitat. Poate imi aduc aminte pe seara".
Povestea blestemului
Astfel am luat-o pe urmele legendei, care spune ca comuna Geamana a fost "ingropata" de blestemul preotului. Ioan Lupsa avea in jur de 35 de ani, cand regimul comunist a decis sa se construiasca iazul pentru mina Rosia Poieni peste Geamana. Atunci, batranii satului si-au adus aminte ca au fost martori cand preotul Ispas a blestemat localitatea. Astazi, Lupsa are 65 de ani si cateva vite. Intre lupta dintre doi tauri, a povestit ca in anul 1910 erau doi frati. Unul popa, altul casnic. "Si ala ce a fost popa a fost si invatator. Stateau in aceeasi casa. Era o casa mare. La un moment dat la preotesei i s-a facut rau pentru ca cei doi frati se tot certau. Nu putea sa-i impace nimeni. Atunci, preoteasa a murit. Preotul avea un copil de 6 ani. Copilul se tot ducea la mormant la mama sa, unde plangea tot timpul. Preotul se duceau dupa el si-l aduceau acasa. Si tot facand lucrul asta zilnic, s-a decis sa mearga numai seara dupa copil. Asta a durat vreo sase saptamani." Intr-un final a murit si copilul. Legenda spune ca atunci preoteasa a fost dezgropata pentru a-l ingropa pe copil alaturi de ea. "I-a desfacut sicriul si l-a pus in brate la ea cu falca pe barba ei. Oamenii nu stiau ce s-a intamplat. Primavara la inviere, popa Ispas a scos publicul din biserica afara. Sub altar, unde a fost inmormantata preoteasa si copilu, a pus cartea de blestem pe mormant si a pus oamenii in genunchi. I-a pus sa repete dupa el. El a spus ¬ sa se prapadeasca satul Geamana si sa se faca pulbere. Si oamenii repetau dupa el. De atunci a ramas vorba asta. S-ar zice ca de acolo s-a tras." Insa, Ioan Rosca (74 de ani) sustine ca popa Ispas daca ar fi fost preot cu adevarat nu ar fi trebuit sa blesteme. "Un slujitor al lui Dumnezeu nu blastama. Inseamna ca preotul care a blestemat nu a fost slujitorul lui Dumnezeu, a fost slujitorul lui dracu."
Oamenii ramasi cred in povestea blestemului, deoarece initial, iazul trebuia amenajat in zona Bucium. Dar, pentru ca buciumanii au avut un reprezentant in Comitetul Central si pentru ca ii invidiau pe cei de pe Valea Sesei pentru avutia lor, lacul a fost mutat peste Geamana.

Pamanturile de la Rosia Poieni, revendicate in instanta
Liderul de sindicat de la CupruMin, Viorel Hutuleag (foto) a declarat ca exploatarea zacamantului de la Rosia Poieni a inceput in anul 1978, iar productia de cupru in anul 1983. Iazul principal de decantare este amplasat pe suprafata administrativa a localitatii Lupsa, in Valea Sesei. Primarul Alexandru Macaiet sustine ca, imediat dupa anul 1978, regimul comunist a inceput sa-i exproprieze treptat pe satenii din cele sapte sate care formau comuna Geamana. Majoritatea au fost recompensati in functie de suprafata terenului si a constructiei. In total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care in prezent sunt acoperite cu otrava scursa pe versanti din cariera de cupru.
O data cu aparitia Legii 10 din 2001, aproape 100 de oameni si-au cerut pamanturile inapoi. Cum locuintele nu mai puteau fi restituite in natura, oamenii au fost pasati catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Edilul Macaiet spera ca problema restituirilor sa se rezolve cumva, pentru ca primaria nu mai are pamant pentru a-i improprietari pe localnici. "Zacamantul e pe pamanturile noastre. Sunt cereri in instanta, dar le vor da actiuni sau le da ceva. Eu nu am pamant sa le dau", a precizat primarul Macaiet.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii
Galerie Foto Alegerile din 27 septembrie au însemnat, pentru unii dintre cei mai importanți ocupanți de fotolii în administrația publică locală, o lovitură neașteptată, carierele lor fiind întrerupte după mulți ani de...

Înmatriculările de mașini noi frânează brusc

Înmatriculările de mașini noi frânează brusc
Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a scăzut în România cu 31,8%, în primele nouă luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior. În același timp, pe segmentul de second hand...

„Serviciile secrete nu pot fi nici mai bune, dar nici mai rele decât regimul politic care le-a creat“

„Serviciile secrete nu pot fi nici mai bune, dar nici mai rele decât regimul politic care le-a creat“
Jurnalul vă oferă începând de astăzi, în fiecare luni, câte un volum cu dezvăluiri din interiorul serviciilor secrete române, de la Cuza la Ceaușescu. Prima carte este dedicată lui Mihail Moruzov, un...
Serviciul de email marketing furnizat de