Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea propusă nu prevede, însă, nicio obligație pentru autoritățile publice centrale și locale, ci doar unele recomandări cu privire la organizarea unor manifestări dedicate „Anului Iuliu Maniu”. Guvernul României a atras atenția inițiatorilor că există o lege în vigoare, votată tot anul acesta, care reglementează că 2023 este „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”. Chiar și așa, proiectul a fost votat, în 18 aprilie, la Senat, legea aflându-se, în prezent, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Cei doi inițiatori ai acestui proiect de lege, deputații Adrian Felician Cozma și Robert Ionatan Sighiartău, doresc, prin acest act normativ, să se instituie, în 2023, „Anul Iuliu Maniu”, „pentru celebrarea vieții, personalității și martiriului marelui om politic Iuliu Maniu, luptător împotriva instaurării comunismului în România”.
Astfel, cu prilejul sărbătoririi „Anului Iuliu Maniu”, ar urma să se organizeze evenimente educaționale, politice, diplomatice sau culturale dedicate contribuției fostului prim-ministru la unitatea, modernizarea și democratizarea României. Inițiativa prevede că Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile aflate în subordinea sau în coordonarea acestora, Societatea Română de Televiziune sau Societatea Română de Radiodifuziune pot aloca fonduri din bugetele proprii pentru a organiza sau sprijini logistic sau financiar manifestările respective, în limitele alocării bugetare aprobate.
Cum justifică inițiatorii acest demers
În expunerea de motive, cei doi parlamentari arată că Iuliu maniu s-a născut la data de 8 ianuarie 1873 și a avut o carieră politică ce s-a întins pe parcursul a 56 de ani. „Maniu s-a remarcat printre marii oameni de stat ai țării noastre. A fost unul dintre cei mai importanți «părinți» ai realizării unității naționale, implicându-se activ în realizarea României Mari, la 1 decembrie 1918, iar, din funcția de președinte al Consiliului Dirigent, a reușit integrarea rapidă a administrației din Transilvania în cea a României Întregite”, subliniază inițiatorii.
Potrivit documentului citat, „Iuliu Maniu a refuzat să semneze declarația cerută de guvernul de la Budapesta, prin care se solicita intrarea României în război alături de Austro-Ungaria. A participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu Vechiul Regat și a fost principalul organizator al Marii Adunări de la Alba iulia, în 1 decembrie 1918, unde s-a decis unirea Transilvaniei cu Regatul României, iar la 2 decembrie 1918 a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcție echivalentă cu cea de guvernator”.
Oponent al instaurării comunismului în România
Iuliu Maniu a ocupat de trei ori funcția de prim-ministru al României, între anii 1928 și 1933. „După eșecul politicii lui Carol al II-lea și pierderea teritoriilor din anul 1940, Iuliu Maniu a refuzat colaborarea cu regimurile instalate după 6 septembrie 1940, fiind un oponent al regimului lui Ion Antonescu. A fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944, iar, din ziua de după, a luptat împotriva preluării țării de către comuniști”, mai scriu cei doi liberali.
Aceștia adaugă că Iuliu Maniu „s-a opus instalării Guvernului Groza, la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației”. „Iuliu Maniu a fost unul dintre martirii închisorii de la Sighetu Marmației, alături de Ion Mihalache, fiind încarcerat, umilit și condamnat la moarte, ca urmare a înscenării de la Tămădău. În data de 5 februarie 1923, s-au împlinit 70 de ani de la moartea marelui om politic. Pentru o viață întreagă dedicată unității și modernizării României, consolidării democrației și pluralismului politic din țara noastră, Iuliu Maniu merită respectul și recunoștința noastră, a tuturor”, se mai arată în acest document.
Deputații inițiatori conchid prin faptul că „am avea, anul acesta, 150 de ani de la naștere și 70 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu”.
Guvernul Ciucă atrage atenția că există o altă lege, în vigoare, cu privire la dedicarea anului 2023
Ei bine, legea propusă de Cozma și Sighiartău a ajuns, la vot, în Senat, ca și primă cameră sesizată, în data de 18 aprilie 2023. La dosar există avizul favorabil remis de către Consiliul Economic și Social (CES), dar și avizul pozitiv, dar cu observații, al Consiliului Legislativ. Această din urmă instituție atrage atenția că sintagma din lege „pot aloca fonduri din bugetele proprii” nu are un caracter imperativ, nu instituie obligații, ci este redactată sub forma unor recomandări, rămânând la aprecierea entităților menționate în ce măsură vor pune în aplicare dispozițiile preconizate. „Or, este de esența unei legi, ca efect juridic, însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, fiind lipsit de efecte juridice”, subliniază Consiliul Legislativ.
Guvernul României face, la rândul său, o observație similară în punctul de vedere transmis Parlamentului. Executivul atrage, însă, atenția și asupra unei alte situații de fapt. „Există în vigoare Legea 38/2023, privind instituirea anului 2023 ca «Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu». Motiv pentru care Guvernul a lăsat la latitudinea Parlamentului dacă adoptă sau nu acest nou proiect de lege.
Ceea ce Parlamentul a și făcut. La Senat, în 18 aprilie 2023, legea a trecut cu 84 de voturi „pentru”, la niciunul „împotrivă” și trei abțineri. Proiectul s-a mutat la Camera Deputaților, care este for decizional. Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Amenajarea Teritoriului au termen să depună raportul comun final până în data de 16 mai 2023.
