Luciano Pavarotti, tenorul nepereche

STUART RAMSON/

Toată lumea l-a iubit. Era cel mai mare tenor. De ce? Pentru că Luciano Pavarotti cănta aşa cum respira. A făcut din operă un gen popular. O dată cu el dispare un mod de a inţelege arta lirică. "Au existat tenori şi a existat Pavarotti", a spus regizorul Franco Zeffirelli.

Toată lumea l-a iubit. Era cel mai mare tenor. De ce? Pentru că Luciano Pavarotti cănta aşa cum respira. A făcut din operă un gen popular. O dată cu el dispare un mod de a inţelege arta lirică. "Au existat tenori şi a existat Pavarotti", a spus regizorul Franco Zeffirelli.

Dincolo de s-a născut şi a murit de cancer la pancreas, Luciano Pavarotti a fost. A fost cel mai mare. Cel mai mare dintre tenori. Pur şi simplu Big Luciano. Am simţit cum ne dăruia bucurie. Numai el ştia cum o face. Dar reuşea de fiecare dată.


DRUMUL INIMII. Cu fiecare concert pe marile scene lirice sau pe stadioane. Un om cald şi un profesionist desăvărşit. Nu-şi permitea să fie decăt cel mai bun. A fost, ca nimeni altul, Rodolfo, din Boema, nu avea rival in interpretarea repertoriului de belcanto, pentru care era născut, nici in canţoneta napoletană. A ajuns la public pe drumul cel mai greu de străbătut: cel al inimii. Era la fel de bun interpretănd Verdi, Massenet, Bellini, Donizetti… Fundamentaliştii să spună ce-or vrea… Cu el dispare un mod de a inţelege arta lirică.


MĂRTURISIRE. In volumul "Pavarotti - Lumea mea", scrisă de el insuşi şi de William Wright, apărut in 1999 la Editura Erc Press, Big Luciano mărturiseşte că dintre toate rolurile interpretate, trei sunt cele care-i sunt cel mai aproape de suflet: cele din Boema, din Bal mascat şi din Elixirul dragostei: "Boema este opera mea de suflet. Cu ea am debutat… Bal mascat e o operă strălucită. Am spus mereu că, dacă mi s-ar permite să cănt o singură operă pentru tot restul vieţii, aceasta ar fi cea din Bal mascat. Iubesc Elixirul dragostei, fiindcă mă văd pe mine in rolul personajului tenor, Nemorino. E un băiat simplu, de la ţară, la fel ca mine, dar are multă inteligenţă nativă."


FUNERALII NAŢIONALE. Pentru că a fost un artist foarte iubit, Luciano Pavarotti a "avut parte" de funeralii naţionale. Pe ultimul drum, maestrul i-a avut alături pe cei mai dragi prieteni, muzica sa a fost ascultată de oameni din lumea intreagă, iar aplauzele nu au contenit. Tenorissimo şi-a regizat el insuşi cel din urmă spectacol, cerănd prin testament să fie imbrăcat in costumul de scenă. A plecat să le cănte ingerilor, aşa cum a făcut-o şi pentru pămănteni: in frac, cu eşarfă, şi cu batista albă in mănă.Sufletul omului Pavarotti? Mare căt vocea sa. Ce conta cu adevărat pentru el? Sigur, celebritatea, banii, conştiinţa de a fi The Best au foarte mare importanţă. Big Luciano avea vocaţia prieteniei, a modestiei, a carităţii. Pavarotti & Friends va rămăne o sintagmă săpată cu litere de aur in sufletele tuturor. Acum şi pururea.

The Golden Voice, vocea de aur

Vă oferim impreună cu această ediţie de colecţie o mostră din arta lui Luciano Pavarotti: un CD cu zece inregistrări de acum 40 de ani din memorabilele sale concerte. Intămplător sau nu, prima piesă este "Una furtiva lacrima", despre care spunea că e una dintre cele mai frumoase arii pentru un tenor. Urmează arii celebre din opere compuse de Puccini, Donizetti, Massenet, Verdi, Bellini etc.: O soave fanciulla, Lucia Perdona, A dispar vision, Oh, fede negar potessi agli, Occhi miei!, Quando le sere al placido, La mia letizia infondere, Come potea un angelo, Crediasa misera. O lacrimă in colţul ochilor, ascultănd Luciano Pavarotti - The Golden Voice...