Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform unui proiect de lege inițiat de Tănase și semnat de toți parlamentarii care, astăzi, sunt membri ai Forței Dreptei, partidele ar trebui să-și poată deconta de la stat doar cheltuielile făcute în timpul campaniilor electorale. Asta, în condițiile în care inițiatorul însuși deține o firmă de contabilitate care a făcut bani frumoși, în anul 2019, în calitate de mandatar al PNL în relația cu Autoritatea Electorală Permanentă și cu banii publici încasați de acest partid. Legea a picat la Senat, unde chiar unul dintre semnatarii ei, ex-ministrul Adrian Oros, s-a abținut de la vot. Proiectul se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
Antonel Tănase vrea abrogarea articolului 3, alineat 1 din legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, care prevede că „sursele de finanțare ale unui partid politic sunt cotizațiile membrilor de partid, donațiile, veniturile privenite din activități proprii și subvențiile de la bugetul de stat”.
De asemenea, inițiatorul dorește abrogarea, în bloc, a articolelor 18-25 din legea în vigoare. Acestea prevăd, spre exemplu, vă partidele politice primesc annual subvenție de la bugetul de stat, iar suma alocată anual partidelor de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din PIB. Subvențiile se acordă fie în funcție de numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, fie în funcție de voturile primite la alegerile locale. 75 la sută din bugetul anual acordat partidelor politice sunt împărțite partidelor, proporțional cu numărul de voturi primite, dacă au realizat pragul electoral, iar 25 la sută sunt împărțite proporțional cu numărul de voturi primite la alegerile locale.
Același „lot” de articole care se dorește a fi abrogate mai reglementează faptul că subvenția se varsă lunar, de la AEP, în conturile partidelor, plata având statutul de afectațiune specială, nefiind supuse executării silite prin poprire. Iar veniturile obținute din aceste subvenții pot fi folosite pentru întreținerea sediilor, plata personalului, cheltuieli pentru presă și propagandă etc.
Supărat pe cheltuielile cu presa și propaganda
Conform expunerii de motive, deși scopul inițial al legii a fost acela de a fi finanțată diversitatea politică, „în practică, partidele parlamentare sunt singurele beneficiare ale acestui sistem de finanțare. S-a ajuns în situația în care partidele politice beneficiare funcționează aproape exclusiv în baza subvenției de la bugetul de stat”.
„Astfel, întreaga activitate a unui partid politic, indiferent dacă vorbim de campanii electorale sau de activitatea curentă, este suportată, de fapt, din banii contribuabililor, de la bugetul de stat”, mai scrie Antonel Tănase. Acesta mai acuză că „cea mai gravă utilizare a resurselor bugetului de stat prin intermediul acestui mecanism, este, de fapt, controlul exercitat asupra mass-media, prin contracte de «cheltuieli pentru presă și propagandă»”.
Potrivit aceluiași deputat, se impune eliminarea posibilității de a fi asigurată plata tuturor cheltuielilor din subvenții de la bugetul de stat, „urmând ca activitatea partidelor politice să fie făcută exclusiv din resurse proprii sau private”. Tănase este de părere că „această soluție este sustenabilă și rezonabilă, atât timp cât există în continuare mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale, în măsura în care sunt respectate condițiile legale.
Mandatarul PNL, la vreme de campanie electorală
Proiectul de lege inițiat de Antonel Tănase este susținut de alți zece deputați neafiliați, dar și de senatorul Adrian Oros, fost ministru în Guvernul Cîțu, toți membri ai partidului condus de Ludovic Orban.
Inițiatorul Antonel Tănase este nimeni altul decât fostul secretar general al Guvernului Orban. Ex-membru al PNL, Tănase a fost chiar trezorierul Partidului Național Liberal, în mandatul lui Ludovic Orban, iar, prin intermediul propriei sale firme, SC Cont Consult & Serbices SRL, a ținut contabilitatea formațiunii, redactând inclusiv fișele financiare transmise Autorității Electorale Permanente. Spre exemplu, firma lui Antonel Tănase a fost mandatarul financiar al PNL la alegerile europarlamentare din anul 2019, întocmind raportul conform căruia, numai la acele alegeri, PNL, condus de Orban, a realizat venituri de 23.816.434 de lei, a cheltuit 23.324.805,17 lei, din care 4.840.139,78 de lei reprezintă cheltuieli care includ inclusiv plata serviciilor prestate de firma lui Antonel Tănase.
În Senat, nici măcar unul dintre coinițiatori nu a votat proiectul, ci s-a abținut
Antonel Tănase, dar și ceilalți cosemnatari ai proiectului de lege sunt, în prezent, așa cum arătam mai sus, membri ai noii formațiuni fondate de Ludovic Orban – Forța Dreptei. Partidul fostului lider PNL nu este formațiune parlamentară iar, conform cercetărilor sociologice, nu are prea multe șanse ca, în anul 2024, să devină una. În această situație, partidul nu încasează, în prezent, astfel de subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea activității curente.
În data de 26 septembrie, legea a intrat în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Una dintre comisiile avizatoare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, a transmis un aviz negativ. Ulterior, la lucrările Comisiei Juridice, care a adoptat raportul pe fond, a participat, din partea Ministerului Justiției, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, Vaida Zsombor, care nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative.
La data de 22 noiembrie, Comisia Juridică a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere, motivând că în ultimii ani, s-a observant creșterea gradului de independență a partidelor politice, creșterea gradului de transparență cu privire la veniturile și cheltuielile realizate, precum și scăderea faptelor de corupție asociate domeniului, motiv pentru care eliminarea sumelor acordate partidelor de la bugetul de stat ar putea avea un efect negativ asupra acestor indicatori”.
La 28 noiembrie, legea a intrat la vot, în Plenul Senatului, unde, din cei 77 de parlamentari prezenți, 77 au votat pentru respingerea ei, iar 23 s-au abținut. 20 dintre aceștia au fost de la USR. Inclusiv Adrian Oroș, semnatar al proiectului, s-a abținut de la vot. Singurii care au votat pentru adoptarea legii au fost 8 senatori de la AUR și neafliata Evdochia Aelenei.
Cu acest deznodământ, la data de 5 decembrie, legea a ajuns la Camera Deputaților, for decizional, unde Comisia Juridică are termen să redacteze raportul final până în data de 19 decembrie.
