Macedonia, nume interzis în NATO

Mai mulţi dezamăgiţi decât fericiţi. La Bucureşti percepem mai exact logica jocului în cadrul NATO. Macedonia, protejată a României, a rămas în afara Alianţei, în urma veto-ului Greciei. Balcanii au doi câştigători: Albania şi Croaţia. Politica la Marea Neagră, cartea preşedintelui Băsescu, a suferit un eşec prin amânarea de catifea oferită Ucrainei şi Georgiei. Bush a fost pus în inferioritate la Bucureşti de aliaţii din vechea Europă. Putin vine relaxat să-şi marcheze succesul de la distanţă.
● Afganistan: România, dispusă să suplimenteze trupele
● Preşedintele Băsescu anunţă un acord de principiu privind un scut antirachetă care acoperă şi România
● Ucraina şi Georgia s-au ales cu încurajări

Lacrimi. Bucurie şi durere la summit

Unii sunt fericiţi: croaţii şi albanezii. Alţii, trişti şi ofensaţi: macedonenii, ucrainenii şi georgienii. Primele efecte ale Summit-ului NATO de la Bucureşti s-au văzut ieri, când trei state au fost dezamăgite de deciziile Alianţei: Macedonia, Ucraina şi Georgia.


Este, după cum el însuşi a declarat, la ultimul său Summit NATO. Pentru că este la final de mandat prezidenţial. Un mandat cu multe bile negre, care se încheie cu încă una, încasată taman la Bucureşti. George W. Bush, preşedintele Statelor Unite, susţinătorul aducerii fostei republici iugoslave Macedonia în NATO, dar şi al reformelor din Ucraina şi Georgia şi al primirii Membership Action Plan (MAP) de către acestea, va părăsi Bucureştiul fără să fi obţinut un rezultat pozitiv la acest capitol. Trei state, trei dezamăgiri.


MOTIVE. Dacă în ceea ce priveşte Ucraina şi Georgia chestiunile interne atârnă mai mult în balanţă şi au determinat state puternice din Alianţă, precum Franţa şi Germania, să afirme că nu este încă momentul pentru a le acorda MAP celor două, în privinţa Macedoniei am putea spune că este vorba despre o nedreptate politică. Un contencios legat de denumirea ţării, pus în contextul regulamentului intern al Alianţei, adică acela privind luarea deciziilor prin consens, dar şi regula ca fiecare nou venit să evite să aducă în Alianţă probleme nerezolvate, au făcut ca Macedonia să plece de la Bucureşti cu un refuz. Grecia i-a blocat aderarea, asupra căreia toţi ceilalţi membri ai NATO se puseseră de acord.


E OK, DAR... Într-o conferinţă de presă susţinută de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, după terminarea lucrărilor Consiliului, acesta a declarat că statele membre recunosc eforturile şi angajamentul Macedoniei, dar negocierile privind NATO sunt condiţionate de definitivarea dilemei numelui. "Recunoaştem activitatea susţinută şi angajamentul demonstrat de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei faţă de valorile europene şi operaţiunile Alianţei‘‘, a spus Scheffer, omiţând să amintească de cei aproximativ 130 de militari pe care Macedonia i-a trimis în Afganistan pentru a ajuta statele membre NATO şi coaliţia mondială antitero.

Atena avertizase că se va opune prin veto aderării Macedoniei la NATO, dacă Skopje refuză un compromis asupra denumirii oficiale a statului. Atena este în dezacord cu fosta Republică Iugoslavă pe tema denumirii sale încă de la declararea independenţei, în 1991.


REGRETELE LUI BUSH. Preşedintele american, susţinător al aderării Macedoniei, a declarat, ieri, că regretă că Skopje nu a fost invitat să adere la NATO şi că problema legată de numele său trebuie rezolvată rapid, pentru ca acest stat să se poată alătura Alianţei. "NATO îi va primi întotdeauna pe cei care sunt dispuşi să facă sacrificiile necesare pentru a ni se alătura‘‘, a declarat ieri liderul american.


"MERGEŢI LA ONU!‘‘. La rândul său, preşedintele Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy, a declarat că Macedonia va avea locul ei cuvenit în NATO în secunda următoare rezolvării problemei acestui stat. Sarkozy a susţinut, într-o conferinţă comună cu Angela Merkel, cancelarul german, că Grecia "nu este un detaliu‘‘, răspunzând astfel unei întrebări legate de obiecţiile pe care Atena le-a formulat faţă de integrarea Macedoniei în NATO.

Cancelarul Guvernului federal german, Angela Merkel, a precizat în aceeaşi cofferinţă de presă că Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei nu va trebui să aştepte următorul summit al Alianţei Nord-Atlantice pentru a adera la structurile NATO, problema numelui acestui stat putând fi rezolvată la ONU.


OFENSAŢI. Ministrul de Externe macedonean Antonio Milososki a criticat faptul că ţara sa nu a fost invitată să adere la NATO şi a anunţat că delegaţia Macedoniei va avea o scurtă întrevedere cu preşedintele SUA George W. Bush, după care va pleca din România în cursul zilei. Jurnaliştii macedoneni care se aflau la conferinţa de presă susţinută de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, au ieşit din sală în momentul în care oficialul Alianţei a anunţat că Macedonia nu a primit invitaţia de aderare.


MULŢUMIRE. Dar ziua de ieri n-a fost numai a lacrimilor de tristeţe, ci şi a celor de bucurie. Alte două state, aflate în tabăra "agreaţilor‘‘, Croaţia şi Albania, şi-au văzut visul împlinit: au primit invitaţia de a adera la NATO.

Primul-ministru al Albaniei, Sali Berisha, a exprimat ieri bucuria împărtăşită de peste 94% din populaţia ţării precum şi de toate partidele politice faţă de decizia de a deschide porţile NATO şi Albaniei. Prezent la Summit-ul Tinerilor Atlantişti, premierul albanez a ţinut un speech impresionant. "Mulţumesc pentru oportunitatea oferită ca azi, cu doar câteva ore înainte de anunţarea deciziei istorice luate de NATO de a invita ţara mea să devină membru, să împărtăşim împreună bucuria Albaniei. Sunt fericit că acest lucru se întâmplă aici, în această capitală‘‘, a spus vădit emoţionat premierul Sali Berisha. Oficialul a trecut "în revistă‘‘ anii grei de dictatură şi izolare, perioada lungă şi dificilă de aşteptare şi de transformări în vederea accederii la NATO. Şeful Executivului din Albania a subliniat că "libertatea şi viitorul sunt indivizibile‘‘ şi că "varianta cea mai bună de securitate‘‘ pentru ţara lui este în interiorul NATO. Oficialul a subliniat că Albania va contribui la asigurarea securităţii în interiorul Alianţei precizând că deja Guvernul pe care îl conduce este pregătit să trimită în Afganistan "două echipe mici‘‘.


UN SEMNAL PENTRU BALCANI. Preşedintele croat, Stipe Mesici, a declarat că invitaţia de aderare la NATO adresată ţării sale reprezintă o încurajare pentru alte state din Balcani să continue reformele, relatează AFP. "Este vorba despre o decizie importantă, nu numai pentru NATO, ci şi pentru Croaţia şi pentru regiunea Europei de Sud-Est‘‘, a declarat Mesici, prezent la Summit-ul NATO, într-un discurs oficial transmis de televiziunea croată. "În afară de impulsul pe care îl va conferi continuării reformelor în Croaţia, aceasta va reprezenta cu siguranţă o încurajare pentru alte state din regiune care au ales această cale‘‘ de apropiere de NATO, a continuat el. Premierul croat Ivo Sanader, prezent şi el la Bucureşti, a salutat decizia NATO. "De fiecare dată când NATO decide în legătură cu extinderea, se extinde zona de stabilitate şi de securitate‘‘, a declarat el, citat de agenţia croată Hina.


ÎN AŞTEPTARE. În timp ce Slovenia s-a alăturat NATO în 2004, alte trei foste republici iugoslave, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Serbia s-au alăturat în 2006 Parteneriatului NATO pentru Pace. Acest parteneriat constituie primul nivel de dialog instituţional al Alianţei Nord-Atlantice, dar nu este o garanţie pentru aderare.

Ieri, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Franţei, cancelarul german Angela Merkel a declarat că, la cina de lucru oferită de preşedintele României, liderii NATO s-au pus de acord "că acest summit întăreşte Alianţa‘‘. Merkel şi Sarkozy au sugerat astfel că Alianţa Transatlantică a decis să susţină securitatea în Balcanii de Vest, o dată cu invitaţia acordată Albaniei şi Croaţiei şi oferind posibilitatea unui dialog intensificat pentru Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru. O declaraţie oficială în acest sens din partea secretarului general al Alianţei nu a fost însă făcută. În ceea ce priveşte Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a anunţat intenţia Alianţei de iniţiere a unui dialog "susţinut‘‘ cu aceste ţări.