Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Transporturile UE de deșeuri periculoase către țări non-OCDE (care nu fac parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) ar fi, de asemenea, interzise. În această situație se află și România, care nu este membră OCDE, iar intrarea în vigoare a schimbărilor gândite va lovi în afacerile de milioane de euro făcute la noi de mafia europeană a deșeurilor. Prin votul lor, eurodeputaţii au deschis negocierile cu guvernele UE în vederea protejării mai eficiente a mediului şi sănătăţii. Ultima modificare a directivei-cadru privind deșeurile a avut loc în 2018, iar atunci au fost înăsprite regulile privind trasabilitatea deșeurilor, de la generare până la eliminare. Cu toate acestea, în practică este foarte greu de făcut asta, iar România a devenit una din țările care s-a transformat în tomberonul Europei din cauza legislației sale permisive.
Transporturile de deşeuri nepericuloase în vederea reciclării ar fi permise doar către ţările non-OCDE care îşi dau acordul şi îşi demonstrează capacitatea de a trata deşeurile într-un mod durabil. Totodată, deputaţii europeni vor să interzică transportul deşeurilor din plastic către ţările non-OCDE şi să-l elimine treptat către ţările OCDE în termen de patru ani. De asemenea, Parlamentul European a solicitat crearea unui mecanism UE pentru a ghida statele membre care efectuează inspecţii pentru prevenirea şi detectarea transporturilor ilegale de deşeuri. Măsura vine după ce Comisia Europeană a depus în noiembrie 2021 o propunere de reformare a normelor UE privind transportul deşeurilor.
În 2020, exporturile de deșeuri ale UE către țările din afara blocului comunitar au atins 32,7 milioane de tone, reprezentând aproximativ 16% din comerțul global cu deșeuri. Aproximativ 67 de milioane de tone de deșeuri sunt transportate anual între țările UE.
Se pregătește pașaportul digital
În martie 2022, Comisia Europeană a propus modificarea directivei privind proiectarea ecologică astfel încât agenții economici să fie obligați să furnizeze operatorilor care dețin instalații de tratare a deșeurilor informații cu privire la prezența în produsele lor a unor substanțe periculoase și despre cum ar putea fi acestea reciclate sau eliminate. Aceste informații ar urma să se regăsească într-un pașaport digital al produselor care se dorește să fie introdus începând cu 2024. Comisia consideră că acest lucru va constitui un stimulent pentru consumatori ca ei să facă alegeri mai bune, iar operatorii economici vor trebui să se alinieze noilor standarde de proiectare a produselor.
O afacere de miliarde de euro
Într-o analiză publicată săptămâna aceasta, Curtea de Conturi Europeană atrăgea atenția asupra modului în care sunt gestionate deșeurile periculoase și propunea adoptarea unor măsuri care să asigure un control strict al acestor deșeuri, inclusiv în ceea ce privește neutralizarea lor. Potrivit analizei, traficul și aruncarea ilegală de deșeuri periculoase continuă să fie o afacere profitabilă: veniturile obținute anual din aceasta sunt estimate la o valoare cuprinsă între 1,5 miliarde de euro și 1,8 miliarde de euro numai pentru traficul de deșeuri periculoase. Detectarea, anchetele și urmăririle penale sunt rare, iar sancțiunile sunt mici. Procesele de fabricație (în special cele din industria metalurgică), tratarea apei și a deșeurilor, sectorul construcțiilor și mineritul produc împreună 75% din deșeurile periculoase generate în UE, dar ele pot fi produse însă și în gospodării (de exemplu: anumite medicamente, baterii uzate, produse de curățare, aparate electronice).
Pe fondul creșterii urbanizării, a creșterii consumului și accelerarea schimbărilor tehnologice, este de așteptat ca producția sectoarelor industriale să crească, ceea ce ar putea duce la creșterea cantităților de deșeuri periculoase.
3.000 de tone de deșeuri, oprite la graniță
Din cauza legislației sale deficitare, România a devenit în ultimii ani o destinație finală a exporturilor de deșeuri provenite din UE și nu numai. În încercarea de a limita acest fenomen, autoritățile de la București au decis limitarea la 19 a punctelor de frontieră pe unde deșeurile pot fi introduse în România în vederea tratării, reciclării și eliminării. De asemenea, de la 1 iulie 2022 a intrat în vigoare și sistemul de trasabilitate a deşeurilor - SIATD extins pentru traficul de deşeuri transfrontalier. Autorităţile au oprit anul trecut peste 3.000 de tone de deşeuri care urmau să intre în ţară ilegal şi au întocmit nouă dosare penale pentru transferuri ilegale de deşeuri, după ce în 2021 această cantitate fusese de 15.000 de tone.
În acte haine second-hand, în saci doar cârpe
Multe din transporturile făcute au trecute în documentele de însoțire textile second-hand. În realitate, aceste sunt doar cârpe care de multe ori nici nu au mai ajuns să fie tratate și eliminate, ci pur și simplu au fost abandonate pe câmp. Deși în cantități mai mici, același lucru se întâmplă și cu electrocasnicele și electronicele, care de fapt sunt doar deșeuri periculoase. Ministerul Mediului vrea acum să elaboreze acum noi reglementări în ceea ce privește importurile de produse second-hand, concomitent cu înăsprirea controalelor vamale. Cea mai mare poartă de intrare a acestor deșeuri este Portul Constanța.
