Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jurnalul Naţional dezvăluie o nouă filă din dosarul cel mai negru al Justiţiei romăneşti: afacerile imobiliare din spatele solicitărilor de restituire a imobilelor confiscate de regimul comunist. Vă prezintăm un caz flagrant de folosire a Legii 10/2001 pentru speculaţii cu iz penal in dauna unor oameni simpli, jucării in măna instanţelor. Mecanismul jongleriilor din Banat il are ca ax central pe avocatul Ioan Lazăr.Â
Un avocat din Timişoara cere in numele a două surori cu cetăţenie străină restituirea a două imobile pentru care femeile au fost despăgubite atăt de statul romăn, căt şi de cel german. Partea cea mai curioasă este că femeile susţin că nu l-au imputernicit pe avocatul bănăţean să deschidă acţiuni de revendicare.
Avocatul timişan Ioan Lazăr are o faimă pentru afacerile făcute pe baza legilor cu privire la restituirea proprietăţilor confiscate de statul romăn in regimul comunist. Acesta a deschis mai multe procese in numele unor persoane decedate sau care susţin că nu l-au imputernicit pe acesta să le revendice bunurile. Procesele au fost insoţite de alte acţiuni in justiţie indreptate impotriva oricui a indrăznit să-i pună la indoială avocatului calitatea procesuală sau valabilitatea documentelor prezentate in faţa judecătorilor. Dincolo insă de numeroasele acţiuni in instanţă unde avocatul Ioan Lazăr atacă prin manevre avocăţeşti abile mai multe moşteniri, acest război in justiţie se lasă cu victime printre oameni simpli şi nepregătiţi să se apere. Ei descoperă că proprietăţile le sunt peste noapte revendicate, iar in tribunale nimeni nu pare să-l poată opri pe avocat să-şi atingă scopurile.
RECHIZITORIUâ MAFIEI. Rechizitoriul unui procuror celebru, Constanţa Cărstea, cunoscută şi ca "Silvia Conti a Banatului", caracterizează manevrele imobiliare ale avocatului Ioan Lazăr ca mari escrocherii. In calitate de reprezentant a două surori cu cetăţenie germană, Lazăr revendică două imobile. Familia Ceacăru, stăpăna imobilului de pe Strada Suceava nr. 12, şi proprietarii şi chiriaşii dintr-un imobil de pe Strada Palanca nr. 1 se văd in pericol de a ajunge pe stradă, deşi surorile reprezentate de Lazăr neagă că l-ar fi imputernicit pe acesta să le reprezinte in instanţă.
In urma a două sesizări, procurorul Constanţa Cărstea a deschis o urmărire penală la adresa lui Lazăr şi a altor persoane asociate, sesizate fiind următoarele fapte: "prin folosirea unor acte false, ascunderea unor documente şi prezentarea eronată a realităţii, făptuitorii se fac vinovaţi de săvărşirea infracţiunilor de fals, uz de fals şi inşelăciune".
DESPĂGUBITE. Firul intregii afaceri imobiliare pleacă de la trista istorie recentă. Imobilul din Palanca nr. 1 a fost naţionalizat in 1956, ulterior separat in mai multe apartamente, inchiriate şi/sau văndute de "Urbis", regia locală de administrare a fondului locativ. De asemenea, imobilul din Suceava nr.12, al cărui proprietar a fost Gutekunst Petru, a fost naţionalizat in 1956, iar soţii Ceacăru au devenit proprietari printr-un contract de vănzare-cumpărare semnat cu "Urbis". In cursul anului 1999, Kuszmann Gabriela şi Procopetz Ganter Zeline Maria, din Germania, adresează o cerere Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii 112/1995, prin care solicită acordarea de despăgubiri pentru cele două imobile, in calitate de moştenitoare ale defunctului Gutekunst Petru. Primesc, cu titlu de despăgubiri, 477 milioane de lei, in martie 1999.
Potrivit probelor de la dosar, Serviciul Despăgubiri din oraşul Freiburg im Breisgau a acordat celor două moştenitoare Procopetz Ganter Zeline Maria şi Kuszmann Gabriela-Maria despăgubiri in valoare totală de aproape 60.000 de mărci. Fapt ascuns iniţial de părţi, demonstrat de poliţia germană, dar şi mărturisit de cele două femei.
Ulterior, după apariţia Legii 10/2001, Fara-Leahu Virgil, atribuindu-şi calitatea de mandatar al celor două persoane domiciliate in Germania, se adresează cu mai multe cereri Biroului executorului judecătoresc Matei Sorin-Romeo, prin care solicită "să ducă la indeplinire procedura de notificare a Primăriei Timişoara, cu privire la imobilele situate in Timişoara, Str. Palanca nr. 1 şi Str. Suceava nr. 112".
ACTE DISPĂRUTE. Numai că procurorul nu se limitează doar la a constata nişte evenimente istorice, ci şi nişte fapte care depăşesc graniţa legii. "In data de 05.12.2002, invinuitul Fara-Leahu Virgil l-a determinat pe invinuitul Pop Gheorghe (fost notar public) să redacteze in fals şi să autentifice, prin Incheierea nr. 2312 din aceeaşi zi - Declaraţia sa - inscris in care au fost atestate imprejurări necorespunzătoare adevărului cu privire la despăgubiri - ce au fost primite in realitate de Procopetz Ganter Zeline Maria şi Kuszmann Gabriela-Maria de la statul german şi, cu privire la o aşa-zisă Procură specială nr. 155 din 08.02.2002. (...) Incheierea de autentificare nr. 2312/5.12.2002 şi documentaţia ce a stat la baza redactării acestui act au dispărut din mapa actelor autentice incheiate de invinuitul Pop Gheorghe in calitatea sa de notar public. (...) Actul intitulat «Procură» nu constituie un act autentic şi nici nu avea, la acea dată, aplicată Apostila definitivă". Adică, Lazăr şi "asociaţii" săi fac nişte acte fără bază legală.
MANIPULATOR.Toată manevra are in spate un singur adevăr, constatat de procuror: in realitate, intre numitul Lazăr Gligorie-Ioan, tatăl invinuitului Lazăr Ioan, şi numitele Procopetz Ganter Zeline Maria şi Kuszmann Gabriela-Maria s-a incheiat un alt act, sub semnătură privată, intitulat «Convenţie», prin care cele două femei domiciliate in Germania, cu incălcarea legii, au stipulat, printre altele, că vănd intreaga avere (intreg patrimoniul) din Romănia - numitului Lazăr Gligorie-Ioan, domiciliat in Romănia, la preţul echivalent in euro suma de 49.000 de mărci.
Folosindu-se de inscrisuri falsificate in scopul obţinerii unor drepturi, invinuiţii Fara-Leahu Virgil şi Lazăr Ioan au indus in eroare instanţele de judecată prin redactarea celor două acţiuni civile, privind revendicarea şi restituirea integrală, in natură, a imobilelor din Timişoara, in numele celor două persoane din Germania.
"Cănd am primit citaţia, am vrut să văd cine-i avocatul. Din prima clipă a vrut să se impace cu mine, oferindu-mi o sumă de bani, dar am refuzat", povesteşte Eugenia Ceacăru, proprietara actuală a casei din Str. Suceava nr. 12. Mărturisirea femeii seamănă insă cu probele culese de procuror. In cazul celuilalt imobil, impărţit in apartamente, Ioan Lazăr a negociat cu unii dintre proprietari semnarea unor convenţii şi contracte de vănzare-cumpărare, folosind apoi documentele in instanţă pentru a dovedi reaua-credinţă a bieţilor oameni. Ce i-a răspuns Lazăr femeii cănd a văzut că nu o poate păcăli? "Atunci a zis că justiţia e la degetul lui mic şi tot imi ia casa... Mi-a cumpărat pănă şi avocaţii. Nu mai am bani nici de sicriu şi acum sunt la măna justiţiei".
Lazăr il acuză procurorul de caz
Avocatul Ioan Lazăr ne-a pus la dispoziţie un amplu punct de vedere cu privire la situaţie, in fapt, un furibund atac la adresa procurorului de caz, Constanţa Cărstea - inaintat intre timp procuror inspector la Consiliul Superior al Magistraturii. "Acuzaţiile aduse de procurorul Constanţa Cărstea sunt eronate şi nefondate. Aceste acuzaţii au la bază grave carenţe de percepţie şi de ordin profesional ale procurorului Cărstea Constanţa, căt şi subiectivismul său alimentat de duşmănia dintre noi, precum şi aderarea fără discernămănt a acestui procuror la un grup de interese care urmăreşte obstrucţionarea aplicării Legii 10/2001 şi restituirii imobilelor preluate abuziv de stat (...)
Practic, Cărstea Constanţa a intervenit grosolan in chestiuni care sunt de competenţa instanţelor civile, intr-un moment in care procesele civile privind aceste imobile nu au fost soluţionate prin hotărări irevocabile, tocmai pentru ca prin pretinsele sale cercetări penale şi acuzaţii nedrepte să producă efecte in modul de soluţionare a cauzelor civile".
Practic, Cărstea Constanţa a intervenit grosolan in chestiuni care sunt de competenţa instanţelor civile, intr-un moment in care procesele civile privind aceste imobile nu au fost soluţionate prin hotărări irevocabile, tocmai pentru ca prin pretinsele sale cercetări penale şi acuzaţii nedrepte să producă efecte in modul de soluţionare a cauzelor civile".
Surorile neagă
Procopetz Ganter Zeline Maria, intr-o declaraţie dată in faţa judecătorului din Wurzburg, aduce căteva lămuriri, cel mai important aspect fiind acela că neagă că l-ar fi imputernicit pe Lazăr să se judece in numele lor: "Sora mea şi cu mine nu am introdus acţiune civilă la Judecătoria Timişoara pentru cele două imobile sus-menţionate". "Nu l-am imputernicit pe avocatul Lazăr Ioan din Timişoara să introducă vreo acţiune civilă la Judecătoria Timişoara in vederea restituirii imobilelor", insistă Procopetz Ganter.
Citește pe Antena3.ro
