Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult, proiectul prevede înființarea unei funcții de prim-magistrat-asistent CCR, care să fie asimilat, ca rang și salarizare, nici mai mult, mai puțin, decât judecătorilor șefi de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Iar, ca lucrurile să fie complete, introduce în lege posibilitatea numirii acestora, fără concurs, din rândul judecătorilor sau chiar al procurorilor cu 5 ani vechime în profesie. Ex-PLUS-istul Lupu vine cu acest proiect de lege la o lună după ce USR-istul Stelian Ion, ex-ministru al Justiției, a depus propriul său proiect de lege prin care să se poată ataca deciziile definitive și obligatorii ale Curții Constituționale. Și nu oricum, ci tot la CCR, prin înființarea unui complet de 5 judecători trași la sorți.
În noul proiect de lege se dorește instituirea faptului că personalul Curții Constituționale să fie constituit din magistrați-asistenți, personal auxiliar de specialitate, personal economic, personal administrativ și personal de serviciu. Iar dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă, evaluarea periodică și drepturile sau îndatoririle acestora să se aplice în mod corespunzător și magistraților-asistenți de la Curtea Constituțională.
Mai mult, magistrații-asistenți de la CCR vor putea ocupa, conform acestui proiect de lege, poziții de magistrat-asistent șef sau de prim-magistrat-asistent. Ei bine, acum vine „bomba”. Conform inițiativei legislative, magistrații-asistenți de la CCR urmează să fie asimilați, cu rang și salarizare, judecătorilor de curte de apel. În timp ce magistrații-asistenți șefi ar urma să fie asimilați judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar prim-magistratul-asistent ar urma să fie asimilat judecătorului șef de secție de la ÎCCJ. Lucrurile nu se opresc aici. Legea propune încadrarea magistraților-asistenți de la CCR în trei grade. Gradul III s-ar aloca la prima numire la CCR, gradul II după minimum trei ani, iar gradul I, după o vechime de minimum 6 ani.
Procurori angajați fără concurs, pe funcții asimilate judecătorilor de rang superior
Inițiatorul proiectului introduce și două modalități pentru numirea, de către președintele CCR, a magistraților-asistenți. Fie pe bază de concurs, fie fără concurs. Iar aici, este introdusă a doua „bombă” din lege. Fără concurs, ar putea fi numiți judecătorii sau… procurorii „cu o vechime în aceste funcții de cel puțin 5 ani”, ori „persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de magistrat-asistent care nu au fost sancționate disciplinar în ultimii 3 ani înainte de încetarea funcției, au avut numai calificativul «excelent» sau «foarte bine» la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile”.
Proiectul vrea să interzică, însă, numirea în funcțiile de prim-magistrat-asistent și de magistrat-asistent-șef a celor care au făcut parte din serviciile de informații sau care au colaborat cu acestea ori care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor legale. Candidații pentru aceste funcții vor fi obligați să dea o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu fac parte din servicii sau că nu au colaborat cu acestea, declarații care trebuie verificate de CSAT și CNSAS.
Secretarul general al CCR, pe picior de egalitate cu secretarul general al Guvernului
Mai departe, proiectul de lege mai prevede că personalul auxiliar de specialitate și personalul economic, administrativ și de serviciu ale CCR să fie conduse de un secretar general, asimilat, ca rang și salarizare, secretarilor generali ai Camerelor Parlamentului și secretarului general al Guvernului.
Deputatul ex-USR Andrei Răzvan Lupu, cel care a scris acest proiect de lege, susține, în expunerea de motive, că, în prezent, „în mod cu totul regretabil și nejustificat, există prevederi lapidare și disparate cu privire la personalul Curții Constituționale. (…) aceste norme juridice reglementează doar câteva chestiuni de ordin general, neacoperindu-se tot spectrul necesar a fi reglementat”.
Cu o lună înainte, Stelian Ion propunea o lege prin care deciziile CCR să fie atacate la… CCR
Proiectul de lege depus de Andrei Răzvan Lupu a fost depus la Camera Deputaților în data de 20 decembrie și se află în consultare publică până în data de 23 ianuarie 2023. Camera decizională este Senatul. De remarcat este că acest proiect de lege este susținut cu semnătură, de zece senatori și deputați neafiliați, toți foști membri ai USR, dar care provin din fosta formațiune PLUS, înființată înaintea alegerilor parlamentare din 2020 de către Dacian Cioloș.
Legea a fost depusă la Parlament după ce celebrul deputat USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției în timpul Guvernului Cîțu, a depus, luna trecută, împreună cu colegul său Silviu Dehelean, propriul lor proiect de lege prin care se intenționează reglementarea posibilității atacării deciziilor definitive și obligatorii ale Curții Constituționale. Și nu oricum, ci tot la CCR, prin înființarea unui complet de 5 judecători trași la sorți.
Mai mult, în proiectul de lege USR-ist se prevede obligativitatea pe care Curtea Constituțională ar urma să o aibă de a-și revizui propria jurisprudență. Asta, dacă o decizie anterioară a CCR intră în contradicție cu dreptul Uniunii Europene. Propunerea mai vizează și ciuntirea atribuțiilor președintelui Curții, în sensul ca acesta să nu mai poată desemna judecătorul raportor al unei spețe de neconstituționalitate, ci el să fie tras la sorți de un soft, așa cum se întâmplă în instanțele de drept comun.
