x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Malpraxis - "Cade podul, ce ne facem?"

0
25 Ian 2005 - 00:00

SPECIAL/ANCHETA
Eroarea umana in constructii poate costa vieti. In Romania, se construieste intr-un ritm demential, iar avizul inspectorilor de stat in constructii e aranjat dupa placul beneficiarului, indiferent de consecinte. In general, ne amintim de sfintele reglementari doar la verdictul final: cutremurul.


DANIELA DUMITRESCU

PROBA DE FOC. Pentru constructori, cladirile afectate de cutremur sunt obiect de studiu pentru cercetare
In vechime, inginerii constructori girau calitatea lucrarii cu propria viata. De pilda, este foarte cunoscuta scena in care, la inaugurarea unui pod, inginerul care l-a proiectat si construit era obligat sa stea pe pod in timp ce acesta era traversat de "un convoi de forte", adica de masini de mare tonaj. Daca podul pica, murea si constructorul. In prezent, calitatea unei constructii este girata de uzul unei stampile de verificator.

EDUCATIA. Totul porneste din scoala. Sunt specialisti care opineaza ca Universitatea Tehnica de Constructii si Institutul de Arhitectura ar trebui sa fie una si aceeasi institutie de invatamant. "Arhitectura este o arta inginereasca", spune Irina Jianu, inspector general de stat in Inspectoratul de Stat in Constructii. "Sunt arhitecti care au terminat umanistica si fac arte plastice. Nu au cunostinte de fizica, nu au cunostinte de rezistenta si sunt sefi de proiect. Sunt titulari de contract si iau decizii importante, responsabile." Proiectarea este un lucru foarte serios. "Daca introduci in calculator niste date si iese ce iese - asta poate sa faca oricine. Arhitectii nu mai fac in scoala rezistenta si fizica, fac desen de innebunesc, iar inginerii se arunca cu un curaj nebun in proiectare fara sa studieze prea mult. Mai nou, nici macar inginerii nu mai sunt responsabili, pentru ca pe proiect apare stampila unei firme, care poate sa existe sau nu. Si cauta firma daca mai ai de unde sa o iei. Eu nu am proiectat niciodata, pentru ca am avut in facultate profesori pentru care exemplele negative in proiectare tineau de stilul lor pedagogic. Invatam din exemple negative. Ne dadeau exemple de structuri calculate gresit. Asa ca am considerat la sfarsitul facultatii ca nu stiu destula carte ca sa proiectez", marturiseste inspectorul Irina Jianu.

OCTOGENARUL. Si vorbeste din experienta de-o viata in constructii si din cea de inspector in constructii. Spune ca inginerii trebuie sa traiasca si ei. Ca practica a aratat de nenumarate ori ca un arhitect care a conformat prost o cladire si din aceasta cauza a fost refuzat de un inginer "isi ia hartiile si se duce la unul de 80 de ani care semneaza proiectul". "Daca ai 80 de ani, iti pui si stampila de verificator pe orice proiect, nu mai ai nici o problema. Am zis ca o sa le iau stampilele de verificator celor care au depasit varsta de 70 de ani. Ei nu mai au nici o responsabilitate. Astia pur si simplu ne omoara pe toti. Isi pun stampilele pe niste proiecte ale unor tineri care nu au nici educatia si nici experienta necesare sa faca proiecte indraznete. Isi fac rost de niste programe pe calculator de nu stiu unde si asta e tot. O structura de rezistenta este dimensionata. Se dau mase si apoi se verifica pe o platforma de simulare seismica. Desenul si realitatea reprezinta doua lucruri diferite. Pe platforma pui o cladire, pe calculator pui un desen pe care-l dimensionezi cum vrei tu. E o diferenta. Depinde de datele introduse de calculator. Testarea este foarte importanta in constructii", a mai precizat inspectorul Irina Jianu.

"CADE PODUL!" Irina Jianu isi aminteste din noianul de controale facute de-a lungul timpului de un caz, care poate fi incadrat lejer in categoria prostie umana. Cu ani in urma, o firma din Brasov, SC Tunele SA, avea de executat un pod in Oradea, lucrare care fusese contractata cu bani de la bugetul de stat si care nu prezenta cine stie ce dificultate. "Era vorba de un pod cat se poate de simplu, care avea sa-l inlocuiasca pe cel vechi, construit din caramida. Asta se intampla la Episcopia Bihor si podul avea si o cale ferata", povesteste Irina Jianu. "Constructorul a inceput sa execute sapaturi la fundatia podului aflat in circulatie, fara sa-l scoata din uz. Am primit un telefon de la inspectorul din teritoriu, de la Oradea, care mi-a spus: "Doamna, cade podul si s-ar putea sa vina trenul, noi ce facem?". Va dati seama ca am inlemnit. Oricarui om de bun simt i-ar fi dat prin cap sa scoata vechiul pod din circulatie inainte de a incepe lucrarile. N-am avut necazuri, din fericire, totul s-a rezolvat in timp util. In schimb, firmei i s-au retras fondurile; i-am obligat sa construiasca un pod provizoriu din fonduri proprii; nu au mai avut voie sa participe la licitatii la bugetul de stat si le-am sistat activitatea vreme de doi ani.

ERORI IN PICIOARE. Cu mult mai grav este faptul ca exista erori in constructii care nu au fost remediate niciodata, "chiar daca institutia noastra le-a semnalat, amendat si a suspendat executia", spune inspectorul Irina Jianu. Este cazul cladirii BRD din Piata Victoriei. "La etajul trei al cladirii s-a facut o imbinare care nu este permisa in standardele romanesti de constructii. Este admisa in standardele franceze, dar ei nu sunt o tara seismica. La etajul trei, armatura este infiletata cu grinda printr-un surub, iar aceasta tehnica afecteaza structura de rezistenta a cladirii. In cazul unui nod, armatura trebuie imbinata prin petrecere lunga, se sudeaza, nu se infileteaza, pentru ca cedeaza usor", precizeaza Irina Jianu. Standardele romanesti in constructii interzic imbinarile, intreruperile in nod, pentru ca afecteaza structura de rezistenta a cladirii. "Putem sa ne jucam cu astfel de situatii intr-o tara care nu este seismica si ale carei standarde in constructii permit o astfel de solutie aproape creativa. Toti constructorii romani care mai au putina constiinta, in cazul in care ar vedea proiectul si executia, ar spune cu siguranta ca este o mare tampenie", mai spune inspectorul.

Click pentru a mari imaginea
Click pentru a mari imaginea
Click pentru a mari imaginea
INCREDIBIL. Cu ani in urma, o firma de constructii din Brasov a executat sapaturi la fundatia unui pod aflat in circulatie, fara sa-l scoata din uz. Inspectorii in constructii au inlemnit cand au aflat ca sina a ramas suspendata si ca… vine trenul

MODELE GRESITE. Franta gandeste vertical in constructii. In limbaj uman, francezii gandesc cladirile la sarcina orizontala, pentru ca tara lor nu este seismica. Noi trebuie sa gandim orizontal si vertical. Cladirile acelea asimetrice, evazate din cataloagele de arhitectura, care au o anumita deschidere si perspectiva - ele se regasesc si in tari ca Suedia, dar nu sunt potrivite pentru Romania. Specialistii in constructii spun ca forma cladirii este primul indiciu vizibil care indica gradul de rezistenta. Pana la urma, degeaba calculezi o cladire daca nu-i dai o forma adecvata. De ce este atat de importanta forma daca ea este pusa in discutie de inginerul constructor, si nu de arhitect, cel care este mult mai apropiat de zona esteticului? "O cladire raspunde cu un alt set de miscari la miscarile telurice in timpul unui cutremur. Intr-un fel se misca pamantul, iar cladirea se misca altfel, dupa cum este incarcata, dupa cum are masele. Este o problema de fizica; in constructii, trebuie sa stii fizica. Forta se desface intr-o sarcina orizontala si una verticala; pe cea orizontala se suprapune si cutremurul, deci se incarca mai mult. De aceea, cladirile din Romania trebuie sa aiba o forma regulata, bine impartita. Asta nu inseamna ca toate cladirile trebuie sa fie patrate. Pot avea diverse forme: cladirile in forma de L trebuie despartite cu un rost intre cele doua tronsoane. Putem avea si noi cladiri futuriste din punct de vedere estetic, insa din punct de vedere al constructiei, ele trebuie imbracate, astfel incat sa prezinte siguranta standardelor in constructii din Romania; pentru ca aceste standarde au fost concepute pentru a construi sigur", mai spune Irina Jianu.

IZOLATIILE TERMICE. Rezistenta la cutremur nu e singura calitate a unei cladiri. Sunt erori in constructii care dateaza de pe vremea lui Ceausescu si care se datoreaza proastelor reglementari in domeniu. Inspectorul Irina Jianu povesteste ca, prin anii ’80, normativele in constructii au redus la jumatate necesarul de materiale de constructii. Inginerii de santier spuneau ca au "foaie de usa la jumatate". Apoi, una dintre problemele generale, care apar la blocurile construite in epoca de aur, este cea a izolatiei termice. Problema izolatiilor termice tine de politica statului: de ce e mai scump, agentul termic sau izolatia. Inainte de ’89, agentul termic era ieftin, deci in planul constructiilor se punea mai putin problema izolatiilor. Dupa ’89, pretul agentului termic a crescut si majoritatea beneficiarilor, dar si a constructorilor si-au adus aminte ca exista o portita de scapare: izolatia termica. Constructorii romani se lupta si acum cu puntile termice. Daca imbinarea intre pereti sau cea aflata intre pereti si fereastra nu este izolata cum trebuie, apar acele punti termice. Problema la izolatiile termice sunt etanseizarile si eliminarea acestor punti termice. Gradul de izolatie determina de fapt consumul de caldura. Acum economisim agentul termic, pe vremea lui Ceausescu il consumam.

"Pe vremea lui Ceausescu, din cauza consumului redus de materiale de constructii, mai ales la blocurile din prefabricate, s-au folosit din plin aceste punti termice. Atunci s-a facut o mare smecherie: prin proiecte tip s-a facut o echilibrare a puntilor termice. Se lua drept etalon un perete din camera, care avea un procent mare de punti termice si iesea din normative. Normativul indica o suprafata maxima-limita de punti termice. Constructorul stia foarte clar ca acolo se afla o punte termica si se va forma condens. Dar aveam pereti unde nu existau punti termice, iar acolo coeficientul era zero. Atunci se facea o medie ponderala pe cladire. Proiectele exista si acum", spune inspectorul Irina Jianu. "Aveam un perete la bucatarie cu punte termica si aburi si un perete in dormitor fara punte termica. La echilibrarea facuta pe toata cladirea, cei doi pereti se anulau si nu mai exista scriptic nici o punte termica in plus fata de normative, deci totul era in regula. Modul de calcul s-a reluat in standarde si dupa ’89. Cladirea se incadra in normative, iar noi innebuneam cand oamenii ne chemau sa remediem condensul in perioada de garantie al cladirii. Si te uitai ca prostu’ in proiect si vedeai ca, din punct de vedere tehnic, condensul nu are ce cauta acolo. Stiai smecheria din calcule si nu stiai ce raspuns sa le dai oamenilor. O astfel de smecherie care se face si acum in normativele de calcul termic al cladirilor", precizeaza inspectorul.

HAUTE-COUTURE. Aceste reglementari sunt facute de diversi profesori universitari, care privesc problema de la catedra si nu au ajuns niciodata in santier. "E mult mai usor sa preiei o reglementare mai veche, sa o copiezi si sa-ti iei banii pe ea. Sa stiti ca si constructiile functioneaza dupa principiile modei. Hainele haute-couture reprezinta un lux. Ele se fac manual. Constructiile cu proiectul beton si toate verificarile la zi sunt un fel de cladiri "haute-couture". Ele reprezinta un lux, mai ales in Romania. Cladirile fara ruperi de punte termica sunt un lux."

DEMOLAREA. O alta problema a constructiilor din Romania sunt cladirile care trebuie demolate. Trebuie sa ne luam inima-n dinti si sa aprobam demolarea cladirilor. Si asta este o regula de regenerare in constructii. "In toata lumea asta, cladirile se demoleaza si se construiesc altele noi. Noi ne tot uitam ca are 10 etaje, ca e inscrisa in nu stiu ce patrimoniu si pe chestia aceasta nici nu o reconstituim, nici nu o daramam. Avem o multime de cladiri pe care Ministerul Culturii le-a inscris in patrimoniu si le-a lasat in paragina, astfel incat suntem tara unde cetatenilor le cade istoria in cap. Sunt niste ziduri in zona Garii de Nord, pe langa Piata Matache, a fost un cinematograf acolo, cred ca se numea Cinema Feroviar. A luat foc, acum este gol pe dinauntru, iar zidaria ramasa e acoperita cu o prelata si reprezinta patrimoniul. Si inca au inchis acolo la insistentele Inspectoratului de Stat in Constructii. M-am luptat cu doua primarii ca sa faca asta. Sa stie trecatorii ca acele caramizi care le vor cadea in cap sunt caramizi- monument. Eu de cate ori trec pe-acolo am impresia ca suntem dupa bombardament. Puteam sa-i pastram fatada, sa cosmetizam acea cladire, daca intr-adevar era de patrimoniu. Dar aceasta situatie pe care v-am prezentat-o treneaza de cel putin 10 ani. In zona rau-famata de la Gara, si mai sunt si altele in Bucuresti, acolo trebuie sa bagam buldozerul. Putem sa avem un patrimoniu decent. In Bucuresti sunt vreo patru mii si ceva de cladiri in patrimoniu. Stiti cate sunt in Paris? Vreo 800. Nu e normal. Pastram ceea ce e bun", opineaza inspectorul Irina Jianu. Dupa parerea inginerului in constructii, cladirea de patrimoniu trebuie sa reprezinte o scoala de arhitectura. Asta in primul rand. Si trebuie sa mai stea si in picioare. Acesta este lucrul cel mai important: sa reprezinte o scoala de arhitectura si sa stea in picioare. "Daca arhitectul ala nu e arhitect, e numai desenator, atunci cladirea cade." Irinia Jianu da exemplu modelul rusesc. Cu ani in urma, a restaurat cladiri de patrimoniu in Moscova. "Rusii au o alta conceptie in privinta conservarii acestor cladiri.

Darama interiorul si conserva peretii exteriori. Interiorul sustine exteriorul prin pereti dubli. Este modern si vechi in acelasi timp. Si rusii au istorie, dar nu le pica in cap ca la noi."

CONTROLUL FISCAL, LIPSA. In Italia, pentru controlul cat mai strict in domeniul constructiilor, Parlamentul numeste anual patru personalitati in domeniu, care fac parte dintr-un departament fiscal subordonat institutiei mai sus precizate si care se ocupa cu ceea ce ei numesc verificarea economica a cladirilor. Pe scurt, se ocupa de mafia in constructii. Sunt luate in vizor constructiile ale caror bugete depasesc un million de euro, iar investitia este verificata la sange, de la proiect pana la stadiul final. In Romania, nu exista asa ceva. Mai mult, Inspectoratul de Stat in Constructii are atributiuni din ce in ce mai restranse. Vrand sa reglementeze aceasta problema, institutia de control a propus la un moment dat constituirea unei asociatii profesionale a constructorilor, care in cele din urma a degenerat in intocmirea unui catalog al firmelor cu cea mai mare putere de investitie in domeniu si care voiau sa puna monopol pe piata constructiilor. Tot in Romania, singura institutie destinata controlului - Inspectoratul de Stat in Constructii - a functionat pana acum cativa ani sub aripa Ministerului Lucrarilor Publice. "Nu avea ce sa caute o institutie de control in curtea unei institutii care face investitii si care implementeaza reglementarile in constructii. Eram in curtea lupului si, in mod normal, trebuia sa fim o institutie independenta. La vremea respectiva, inspectoratul raspundea practic diverselor comenzi politice", ne-a declarat inspectorul Irina Jianu.

Mai mult, aria de control a acestei institutii este din ce in ce mai restrans. "Sunt probleme la casele particulare: P+1. La astea nu se mai duce nimeni in inspectie, mai ales daca sunt in afara orasului. Pentru ca P+1 in afara orasului nu intra sub incidenta Legii 10; sunt in extravilan. Casele de-acolo apartin mediului rural, unde noi nu avem competenta de control. Exista acolo ansambluri rezidentiale, cu case care au ferestrele pe colturi, iar deasupra lor caramida, si nu zidarie. O adevarata aiureala. Eu nu am putut sa vorbesc cand am vazut asta. Atat eram de socata. Asa o tampenie nu am vazut niciodata. Si asta se numeste lipsa de cunostinte. Acelui constructor i-am luat stampila, iar ansamblul rezidential se numeste "Fabrica de caramida"", precizeaza Irina Jianu.

Atunci cand investitiile in domeniul constructiilor vor creste ca numar, Inspectoratul de Stat in Constructii nu va mai putea face controale la fiecare lucrare, ci prin prin sondaj. Gestionarea cazurilor de malpraxis in constructii va reprezenta la vremea respectiva o chestiune de sansa.

MALPRAXIS IN ARHITECTURA. Problema erorii umane in domeniul arhitecturii este foarte greu de discutat, fiind una destul de sensibila si subiectiva. Inginerii constructori spun ca sunt la mana arhitectului, care proiecteaza si care este, in termeni vulgari, seful lucrarii, desi responsabilitatea asupra executiei cade in sarcina inginerului. In mod normal, ar trebui sa existe intre cei doi o negociere profesionala atat a proiectului, cat si a executiei. Pana la urma, orice beneficiar ar trebui sa fie interesat atat de estetica cladirii, cat si de siguranta acesteia. In Romania insa, se pare ca s-a facut o medie a conflictului intre cei doi care s-ar traduce astfel: dicteaza beneficiarul. Atat inginerii, cat si arhitectii spun ca proiecteaza si executa constructia la indicatiile beneficiarului, care, orice profesie ar avea, este putin probabil sa lucreze in domeniu. "Am intalnit oameni cu dare de mana, cunoscuti de opinia publica, dar al caror nume nu vreau sa-l precizez, care mi-au spus ca ei stiu cum se construieste o cladire si ca ei nu dau bani pe hartii", spune Zoltan Takacs, profesor in cadrul Institutului de Arhitectura si membru in Comisia directoriala a Ordinului Arhitectilor din Romania. La acuzatiile constructorilor cum ca arhitectii ar fi simpli desenatori, Zoltan Takacs raspunde ca fizica si rezistenta i-ar consuma arhitectului toata energia si viziunea. Pe de alta parte, profesorul recunoaste ca, inainte de a incepe Institutul de Arhitectura, a urmat cursurile Scolii tehnice de Constructii. "Am intalnit insa arhitecti, la mine in Ardeal, care au facut tampenii. Am vazut la Sfantu Gheorghe, de pilda, o casa de 18 camere in care se intra ca la Versailles. Adica din camera-n camera. Am ramas mut de socat ce eram. Arhitecta care a facut aceasta cladire era sefa de proiect si mi-a fost rusine ca face parte din breasla." "Tot in Ardeal am vazut biserici care aveau usile cu deschiderea inauntru, ceea ce este inadmisibil. In cazul unui incendiu de proportii, biserica aia arde cu enoriasi cu tot. Sunt cateva reguli in conceptia generala a cladirii, amplasarea acesteia si executie pe care daca arhitectul nu le respecta i se ridica dreptul de semnatura", a mai declarat Zoltan Takacs.

ACCELEROMETRE
Inainte de achizitionarea platformei seismice, Inspectoratul de Stat in Constructii a achizitionat accelerometre, niste aparate care masoara acceleratiile cladirilor in timpul cutremurului. Ele masoara modul in care se misca o cladire ca raspuns la miscarile telurice. "Pana acum am avut niste accelerometre montate pe la Universitate, care au fost aduse de catre nemti, deci erau proprietatea statului german. Am cumparat si noi vreo 30 si le-am pus in retea in orasele cu risc seismic ridicat. Cand noi am cumparat 30, Italia a cumparat vreo 400", spune Irina Jianu. Ele se monteaza pe cladire, se pun in retea prin satelit, iar Inspectoratul de Stat in Constructii centralizeaza toate diagramele si le poate citi si interpreta. Asta daca specialistii in domeniu isi dau interesul sa faca asta. "In timpul cutremurului, putem vedea pe calculator cum se misca toate cladirile. Am dat diagramele de la cutremurul din toamna trecuta Institutului de Cercetari in Constructii si nici pana acum nu ne-au trimis interpretarile. Am doua diagrame de pe doua cladiri alaturate, care s-au comportat absolut diferit la cutremur si cu acceleratii mult mai mari una fata de cealalta. Am observat ca o cladire care are mai multe niveluri in pamant, care este mai bine incastrata in pamant, are acceleratii mult mai mici. Cu ajutorul acestor accelerometre, noi putem studia cladirile si putem dezvolta cercetarea pentru a face o cladire mai sigura in parametrii de siguranta", spune Irina Jianu.

PLATFORMA SEISMICA
Testarea cladirilor pentru rezistenta la cutremur se face pe platforme seismice, capitol la care Romania este evident in stadiul de utilare. Prima platforma seismica performanta a fost achizitionata de curand si transportata la Iasi, pentru ca Institutul de Constructii de acolo a avut o astfel de platforma pe vremea lui Ceausescu. Vechea platforma este uzata fizic si moral de mai bine de 40 de ani. Putem spune, deci, ca de mai bine de 40 de ani tara noastra nu a avut o platforma seismica de testare a cladirilor si a materialelor de constructii la seism. "O sa utilam si Bucurestiul, si Timisoara, pentru ca aceste doua orase prezinta cel mai mare risc seismic. O astfel de platforma costa aproape un milion de euro. Portugalia are opt platforme seismice, iar noi nu avem nici una. Cand am aflat asta, m-am infuriat. Cei care voiau sa faca testari mergeau pe o platforma la Atena sau in Turcia. Turcii si-au luat si ei platforma dupa cutremurul lor", ne-a declarat inspectorul Irina Jianu.

ETAJUL TREI
Cele mai solicitate etaje la cladirile din Romania, din zona seismica a Vrancei, sunt etajele trei si patru. Acolo se suprapun sarcinile gravitationale cu cele din cutremure. "In punctul respectiv nu ai voie sa faci articulatii plastice, sau sa schimbi rigiditatea cladirii. Aici sunt zonele cele mai periculoase, in care cladirea poate sa cedeze. Majoritatea erorilor in constructii in Romania provin din proiectare. La BRD, schimbarea a fost facuta pe executie, nu pe proiect."

NU RATATI!
In numarul de maine puteti citi despre malpraxis in asigurari
Citeşte mai multe despre:   special,   romania,   stat,   irina,   constructii,   clădiri,   proiect,   putem,   seismică,   problema,   rezistenta,   patrimoniu,   termice,   jianu,   cladire,   cladirile,   inspectorul,   platforma,   cladirii,   arhitectura,   inginerii,   inspectoratul,   cade,   irina jianu,   stat constructii,   inspectoratul stat

 



Mai multe titluri din categorie

Exclusiv: Spirala generalilor de Ziua Națională

Exclusiv: Spirala generalilor de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”

 „Acei copii n-ar fi avut mari șanse să trăiască fără ajutorul nostru”
Galerie Foto Se pregătea să emigreze în Elveția sau în Germania și a ajuns în Irak. Așa începe povestea lui George Vlajie, un tânăr român care, în 2013, a hotărât să se realizeze profesional în vestul Europei....

Peste 1,8 miliarde de lei pe lună, pentru testarea angajaților care nu se pot vaccina

Peste 1,8 miliarde de lei pe lună, pentru testarea angajaților care nu se pot vaccina
Galerie Foto Dincolo de problema sanitară reală care a condus la folosirea „certificatului verde” pentru a îngrădi accesul în locuri publice unor categorii de populație, mai este și una legată strict...

ANRP își retro-digitalizează arhiva dosarelor cu sprijinul companiei unui fost lider UDMR

ANRP își retro-digitalizează arhiva dosarelor cu sprijinul companiei unui fost lider UDMR
Trei firme, printre care una controlată de fostul lider UDMR Zoltan Robert Abraham, dar și de omul de afaceri Bogdan Ivanov, ex-membru al boardului director al „defunctei” companii de asigurări City Insurance, au ...

Nadia, șase decenii de viață și trei mituri nemuritoare

Nadia, șase decenii de viață și trei mituri nemuritoare
Galerie Foto Pare că s-a scris, s-a spus și s-a bârfit totul despre fetița-argint viu născută pe 12 noiembrie 1961 la Onești, despre adolescenta cu codițe care lăsa o întreagă planetă cu gura căscată la Olimpiada din...

Preocupările aleșilor în 2021: Delațiunea video în trafic, mașini mai scumpe pentru stat și digitalizarea pescuitului

Preocupările aleșilor în 2021: Delațiunea video în trafic, mașini mai scumpe pentru stat și digitalizarea pescuitului
De la începutul acestui an, pe rolul Camerei Deputaților au fost înregistrate nu mai puțin de 560 de proiecte de lege, inițiative legislative sau propuneri legislative, avându-i ca inițiatori pe senatori și...
Serviciul de email marketing furnizat de