Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Terenul a fost donat de un afacerist argeșean. Monahii trec acum, însă, prin încercările lumești: avize, autorizații, hârtii, dosare cu șină sau fără. Cei care se ocupă ne-au povestit cam ce înseamnă să construiești o biserică în România.
Deși e vorba de o mănăstire din Argeș, nu zidurile sunt problema, ci hârtiile! Am aflat și noi după o discuție cu fețele bisericești care se ocupă de ridicarea ansamblului bisericesc. Până la ziduri, călugării s-au lovit de un lucru ce îndeamnă pe toată lumea la răbdare: termenele de lucru pentru autorizații și avize.
În august anul trecut, un teren cu o suprafață de 27 de mii de metri a fost transferat din bunurile unui afacerist în cele ale Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Acolo a fost o fermă și lucrurile s-au dovedit a nu fi atât de simple, mai ales că preoții vor să facă totul ca la carte.
Întâi au dărâmat clădirile fostei fermei și a rămas terenul curat, ceea ce înseamnă o altă hârtie: actualizarea cărții funciare. Acum sunt la faza de așteptare. „Oamenii au fost binevoitori cu noi, dar legea e lege pentru toată lumea. Așteptăm de la OCPI, dar termenele sunt termene. Unele sunt de 30 de zile, altele de 60 de zile. După ce va fi actualizată cartea funciară, vom face un dosar pentru obținerea certificatului de urbanism, avem nevoie de acorduri de la Mediu, ISU, Electrica și apoi depunem pentru autorizația de construire. Nădăjduim să începem lucrările în toamnă” a povestit pentru Jurnalul preotul Cosmin Miloiu.
„Sfântul Neagoe vrea să se facă lucrarea și nu vom da înapoi”
Pe 1 mai va fi pusă piatra de temelie pentru tot ansamblul monahal, iar pentru construire încă se discută cu mai multe firme. Au fost întâlniri inclusiv cu cea care s-a ocupat de Catedrala Episcopală de la Curtea de Argeș pentru că, spun preoții, „dacă nu te pricepi, nu iese”. În România nu sunt multe societăți care să se ocupe de construcții bisericești. Clădirile administrative vor fi ridicate de o altă firmă, una pentru construcții mai lumești.
„Au fost lucruri care au durat, de unele nu am știut că trebuie să le facem. Ne-am lovit de situații în care aveam nevoie de o anumită hârtie și nu știam. Ca orice cetățean, am plătit taxe, unele mai mici, altele mai mari. Sfântul Neagoe vrea să se facă lucrarea și nu vom da înapoi. Tot ansamblul va avea forma unui patrulater, în mijloc va fi biserica. Este vorba de o suprafață de 10 mii de metri pătrați, iar lăcașul de cult va avea dimensiunea unei catedrale medii. Cât despre accesul femeilor, va fi o zonă în care nu va avea voie decât personalul monahal, dar și multe altele în care le va fi permis. La acest moment, avem chiar și o doamnă printre arhitecți și lucrăm foarte bine”, spune preotul Cosmin Miloiu.
Călugări formați pe Muntele Athos
Mănăstirea va fi închinată Sfântului Neagoe Vodă Basarab și va avea două incinte: una principală, unde vor fi Biserica centrală, sala de mese, bucătăria, biblioteca, magazinul etc, cu acces pentru toți închinătorii, și o a doua (avaton), care va fi destinată exclusiv monahilor. Prin aceasta, spun fondatorii mănăstirii, vor încerca să găsească un echilibru între liniștea și programul personal de rugăciune al monahilor și primirea credincioșilor care vizitează mănăstirea. O altă notă distinctă a viitoarei mănăstirii va fi primirea și formarea duhovnicească a novicilor (candidații la călugărie), care vor face un stadiu de pregătire de câteva luni la Sfântul Munte Athos și cu regularitate vor merge la Athos pentru a ține legătura cu tradiția și rânduiala mănăstirilor athonite.
Nu poate fi anticipat, la acest moment, numărul călugărilor de la Vlădești. „Depinde în primul rând de Harul lui Dumnezeu care va mișca inima unor tineri care își doresc din tot sufletul să-și închine viața slujirii lui Dumnezeu. În general, noi, românii, avem vocație monahală mai mult ca alte neamuri creștine. Sperăm să reușim ca această rânduială athonită să se încetățenească la Mănăstirea ,,Sfântul Neagoe Vodă Basarab” și apoi în timp, prin Harul lui Dumnezeu să avem și călugări cu vocație. Dar acum nu putem anticipa. Așa cum nu putem anticipa cum va influența mănăstirea noastră comunitatea locală sau pe cea județeană. Însă, vedem din istorie și din viața cotidiană că, în general, mănăstirile generează în jurul lor o anumită ,,atmosferă” și atrag mulți închinători, pelerini și turiști, iar când vorbim de un flux continuu de lume, putem vorbi și despre alte lucruri care au implicații materiale, sociale ce influențează comunitatea locală. Noi vom încerca să ne facem datoria de monahi, iar Dumnezeu va lucra mai departe precum știe El. La pateric se zice că atunci când monahii și-au sfințit viața au transformat pustiul în cetăți, iar atunci când se împuținează asceza și virtutea monahilor pustiul recâștigă terenul. Mănăstirea își propune să aibă, pe cât posibil, și o activitate misionară prin înființarea unei edituri, traducerea de cărți, înființarea unei școli de muzică psaltică bizantină, atelier de croitorie, de pictură etc. Planuri avem multe, însă se va vedea în ce măsură vom putea să le punem și în practică” a spus pentru Jurnalul părintele Cosma.
Mănăstirea va fi construită din donații. Monahii spun că au promisiuni de la mai mulți creștini că vor sprijini proiectul.
„Așteptăm de la OCPI, dar termenele sunt termene. Unele sunt de 30 de zile, altele de 60 de zile” preotul Cosmin Miloiu
„Vedem din istorie și din viața cotidiană că, în general, mănăstirile generează în jurul lor o anumită «atmosferă» și atrag mulți închinători, pelerini și turiști, iar când vorbim de un flux continuu de lume, putem vorbi și despre alte lucruri care au implicații materiale, sociale ce influențează comunitatea locală” – părintele Cosma.
