Marea confruntare - Coruptia fara corupti

15 Noi 2006 • 00:00

Confruntarea electorala dintre Iliescu si Constantinescu din noiembrie 1996 a atins si o problema la fel de actuala ca si acum: coruptia. O multime de dosare au fost inmormantate, acuza Constantinescu. Exista in practica juridica si prezumtia de nevinovatie, raspundea Iliescu.

1996. Emil Constantinescu era cat de cat relaxat. CDR obtinuse cele mai multe voturi dupa alegerile parlamentare de la 3 noiembrie - 30%, dar nu putea sa faca singura Guvernul

Confruntarea electorala dintre Ion Iliescu si Emil Constantinescu, gazduita de Antena 1 la 11 noiembrie 1996, a avut ca tema o problema la fel de actuala ca si acum: coruptia.

Octavian Andronic:
Sunteti de acord sa trecem la urmatoarea tema? Si va revine dumneavoastra prioritatea de a raspunde, domnule Constantinescu. In peisajul actual al raporturilor stat-societate, care considerati ca sunt verigile slabe si domeniile prioritare in care se cere interventia institutiei prezindentiale, a presedintelui? El este, conform Constitutiei, mediatorul acestui tip de relatie.

Emil Constantinescu:
Iarasi va propun sa trecem de la discutiile teoretice la exemple foarte concrete. Pentru ca, vedeti dumneavoastra, noi nu ducem aici o discutie intre juristi, nu ducem o discutie teoretica, fiindca nu suntem la un simpozion. Suntem chemati aici sa rezolvam, sa dam un raspuns la marile probleme ale Romaniei. Am discutat aceasta mare problema creata in mediul taranesc de aplicarea Legii 18. Iata acum ce a insemnat pentru Romania ca ministrii sa nu raspunda pentru ceea ce fac. Aceasta a dus la toata incompetenta cunoscuta a guvernului si la tot dezastrul economic. Hai sa trecem acum la un alt exemplu, la alta problema cumplita a Romaniei de astazi: coruptia, in care presedintele avea ce sa faca, si presedintele Iliescu n-a facut aproape nimic. Deci a dat declaratii ca acum, a anuntat ca lupta impotriva coruptiei, ca va face... Dar acum sa discutam care erau verigile care-i permiteau sa actioneze. Au existat comisii parlamentare pentru clarificarea cazurilor de coruptie anuntate de presa si cunoscute de toata lumea. Acestea sunt dosare imense, care s-au inmormantat sau care au fost trimise la Procuratura, si Procuratura le-a blocat. Deci exista o institutie in momentul de fata in Romania. Aceasta se numeste Parchetul General. Aceasta institutie blocheaza toate marile cazuri de coruptie. Nu ma refer la un caz mic, al unui mic portar sau cum s-a spus. Ma refer la adevarata coruptie: a ministrilor, a parlamentarilor, a celor din anturajul oamenilor presedintelui, a celor care sunt aproape de presedinte. Exista acuzatii foarte multe. Eu nu spun ca ele sunt vinovatii. Trebuie sa fie foarte clar: sunt acuzatii, nu sunt vinovatii. Aceasta problema insa trebuia sa fie in justitie prin Procuratura. Or, presedintele l-a schimbat acum, spre sfarsitul anului, pe procurorul general. Exista un mecanism care in Constitutie nu este in atributiile presedintelui, un mecanism binecunoscut si care priveste eficientizarea si cresterea rolului ministerului public. Deci putea sa ceara primului-ministru si, prin acesta, ministrului Justitiei sa analizeze activitatea ministerului public si, la cererea Ministerului Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii poate propune inlocuirea din functie a procurorului general ca si numirea de procurori si juristi. Si aici presedintele putea sa intervina cu un mandat imperativ, pentru ca anume dosare binecunoscute de coruptie si foarte clare sa fie rezolvate. In aceasta situatie, presedintele s-a ascuns in spatele atributiilor din Constitutie, a anuntat ca... Sigur, si-a facut afise in care spune: "Votati! Este un garant al cinstei" s.a.m.d. A anuntat ce va face cu PDSR-ul, ca ii va taia de pe lista, va anunta... Rezultatul este nul, oricata bunavointa am avea; oricat de deschisi am fi, rezultatul este acesta: nici un mare caz de coruptie nu a fost anchetat pana la capat in Romania. Desi presedintele a recunoscut ca exista coruptie, primul-ministru a recunoscut ca exista coruptie, presedintii Camerei Deputatilor si Senatului, care sunt si presedinti PDSR, au recunoscut ca exista coruptie, si ne aflam, asa cum spunea cineva cunoscut: Romania - o tara cu coruptie, dar fara corupti. Aceasta este o problema vitala, in care presedintele trebuia sa actioneze si trebuie sa o spun cu toata durerea: nu a actionat.

Ion Iliescu:
Din nou dl Emil Constantinescu face propaganda...

E.C.:
Asta facem, propaganda. Este ceva serios.

I.I.:
Nu, dar informatiile dumneavoastra sunt nebazate pe fapte. V-as reaminti ca am fost primul care am ridicat problema coruptiei ca flagel, si am ridicat-o inca din 1990. Dupa alegerile din â90, cand, in virtutea prevederilor cu caracter constitutional, trebuia sa ma retrag din functii de partid - am fost membru fondator si presedintele FSN-ului de atunci - in ultima mea intalnire cu reprezentantii partidului am ridicat aceasta problema: pericolul care paste orice partid care ajunge la putere de a fi bantuit de un asemenea flagel, si am si lansat ideea "partidului incoruptibil". Pe parcursul vremii, nu o data din aceasta problema am facut una de importanta majora si am atras atentia asupra ei. Am aici si o declaratie, pentru ca am fost convins ca va fi ridicata: declaratia din 1993, in care am pus cu toata acuitatea aceasta problema. M-am referit inclusiv la cazurile relatate in presa si am cerut tuturor instantelor sa actioneze. Am avut analize, nu una, cu Ministerul de Interne si cu Politia, cu Parchetul, cu reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii pentru actionarea in toate aceste probleme. Deci nu numai ca nu am stat pasiv in aceasta problema, dar am actionat totdeauna. Se vantura o asemenea formulare, pe care vad ca si dl Emil Constantinescu... "oamenii presedintelui". Eu as dori ca in aceste chestiuni sa se manifeste o anumita responsabilitate, sa mi se nominalizeze exact oamenii asupra carora presedintele are autoritate. Eu am un staff la Presedintie, singurul pe care il numesc eu. Restul - exista anumite proceduri de numire a institutiilor statului. Chiar procurorul general. S-au schimbat trei procurori. Eu il numesc pe baza propunerilor care vin de la magistratura si am determinat trei schimbari ale procurorului general. Dar asta nu este suficient. Fenomenul este intr-adevar de mari dimensiuni, politizarea lui nu ajuta la rezolvarea problemei. Exista in practica juridica si prezumtia de nevinovatie. A lansa aprecieri si acuze generale fara fapte, date, documente, in care justitia sa se pronunte, nu se rezolva problemele. Una este campania de presa - si un gazetar isi poate permite orice fel de aprecieri, desi eu cred ca si gazetarul ar trebui sa verifice veridicitatea unor aprecieri pe care le face, pentru ca face o calomnie, o jignire si oamenii au dreptul la apararea propriei imagini - or, in acelasi timp, apropiindu-se aceste alegeri, am facut apel la partidul de guvernamant, pentru ca s-au exprimat acuze la adresa unor oameni, ca sa analizeze, chiar daca nu sunt finalizate actele de cercetare si nu exista elemente de ordin juridic ca sa poata fi omul incriminat, dar pentru a inlatura tot felul de suspiciuni, sa opereze aceasta innoire a propriilor candidati. Si eu cred ca a fost o receptivitate remarcabila, pe care nu cred ca a avut-o nici un alt partid. 70% a fost innoirea candidatilor PDSR la aceste alegeri si, mai ales, au fost si la nivelul organizatiilor judetene, ca si al organismului central. Au fost inlaturate de regula persoanele asupra carora planau macar anumite lucruri. Deci, eu cred ca trebuie sa existe si o anumita responsabilitate cand se lanseaza acuze, pentru ca ele pot sa se transforme in acte incorecte la adresa unora. Prezumtia de nevinovatie trebuie sa fie un principiu al statului de drept. Altminteri revenim la practici trecute, cand, din simple acuzatii, din simple suspiciuni erau trimisi oamenii la inchisoare. Ne aflam intr-o alta faza a relatiilor stat-societate si cred ca trebuie sa pornim de la acest lucru.

Citește pe Antena3.ro

Comuna din România unde cresc pietrele, la propriu: Ce sunt trovanții și cum arată locul spectaculos vizitat anual de mii de turiști

E.C.:
Stiti, innoirea aceasta s-a realizat mai degraba prin aceea ca oamenii PDSR-ului nu au mai fost alesi de oameni, tocmai pentru ca au fost perceputi ca un partid legat de coruptie. In ceea ce priveste partea teoretica, n-am negat ca stati foarte bine, domnule Iliescu. Cu teoria si cu declaratiile...

I.I.:
Nu numai cu teoria, domnule Emil Constantinescu.

E.C.:
Absolut numai cu teoria. Cu teoria si cu declaratiile stati minunat. Cu faptele...

I.I.:
Eu sunt garant numai prin ceea ce fac eu.

E.C.:
Cu faptele nu ati facut nimic, pentru ca, daca luam rezultatele, avand in vedere ca in Romania, in sapte ani - ceea ce noi numim sintagma "regimul Iliescu" si este acceptata - nici o persoana importanta, cu functie in Guvern... asta inseamna coruptie; inseamna cel de la putere, care isi foloseste puterea pentru interes personal. Nici o persoana de la guvern, din fruntea Parlamentului, din anturajul Presedintiei nu a fost condamnata. Deci, in acest moment, coruptia nu exista in Romania, domnule Iliescu. Ori exista, ori nu exista.

I.I.:
In momentul in care vorbiti de anturajul Presedintiei, ar trebui sa nominalizati, pentru ca altfel riscati sa cadeti intr-o capcana.

E.C.:
Nu este vorba de o capcana.

I.I.:
Ba da. Lansati acuzatii la adresa unor oameni fara sa aveti temei.

E.C.:
Eu va spun un singur lucru si va rog sa-mi raspundeti la aceasta intrebare daca puteti. De ce in sapte ani un singur caz de coruptie nu a fost finalizat? Logic este noi sa spunem: Romania este unica tara din lume in care nu exista coruptie, atat timp cat nimeni nu a fost pedepsit.

I.I.:
Finalizat de cine? Precizati.

E.C.:
De Justitie. Pentru ca Justitia nu trebuie sa aiba conotatie politica.

I.I.:
Deci, Justitia se afla sub controlul presedintelui?

E.C.:
Nu. Parchetul General si Ministerul de Interne. Dumneavoastra spuneti ca ati avut discutii. Dumneavoastra ati avut sedinte. Eu imi amintesc foarte bine. Si eu am fost membru de partid. La sedintele de la partid se faceau niste dezvaluiri nemaipomenite, se inchidea sedinta si nu se intampla nimic. Cam sedintele astea le tineti dumneavoastra cu ceilalti. Pentru ca dumneavoastra tineti o sedina cu ministrul de Interne, si lucrurile merg la fel. Dosarele de coruptie nu merg mai departe. O sedinta cu procurorul general - si lucrurile merg la fel. Schimbati procurorul general si se comporta ca si celalalt procuror general. Rezultatul este acesta - noi plecam de la rezultat. Eu va spun: atat timp cat n-a existat un singur caz de coruptie condamnat, noi trebuie sa terminam cu ... Trebuie sa veniti dumneavoastra ca presedinte si sa spuneti: "Popor roman, noi suntem singura tara din lume in care nu exista coruptie!". Iata, in sfarsit, ca exista si un loc in care ne aflam pe locul intai: suntem in coada Europei la toate clasamentele economice, sociale, in schimb, in materie de cinste si coruptie suntem pe primul loc. Noi n-avem coruptie. Nu exista coruptie fara politica. Nu exista nici un corupt, nu exista politica. Asta este intrebarea la care trebuie sa raspundeti dumneavoastra.

I.I.:
In primul rand, trebuie sa va spun ca nu este chiar asa. In toti acesti ani s-au desfasurat numeroase cercetari de proces, cu infractori de tot felul si inclusiv cu corelatii diverse. Apoi, sunt masuri juridice si sunt masuri administrative. Daca masurile juridice nu s-au finalizat - si poate sunt motivatii pentru care justitia nu a putut sa finalizeze cazul pe care il astepta toata lumea sau ca n-are argumente suficiente, nu are fapte suficiente, sau, ma rog, nu are operativitatea necesara - dar masuri administrative s-au luat tot timpul, de inlaturare a unor oameni asupra carora planau diverse...

E.C.:
Care?

I.I.:
Si ministri, si prefecti...

E.C.:
Ati dat dumneavoastra un ministru... ati suspendat vreun ministru pentru coruptie?

I.I.:
Ministrul Comertului - pentru coruptie si pentru ca era amestecat in...

E.C.:
Dl Crisan?

I.I.:
Da.

E.C.:
Va atrag atentia ca si directorul SRI si toata lumea v-au prevenit, si presa a facut-o. Desi stiati, l-ati numit. Nu, dumneavoastra ati fost silit. Este cel mai nefericit caz pe care l-ati adus in discutie, pentru ca nu l-ati trecut prin Parlament, ati luat aceasta masura si l-ati numit. Dvs. cand numiti un ministru - o sa fiu si eu in situatia asta, deci, vreau sa stiu, fiindca spuneti mereu ca aveti experienta - nu va informati? Nu stiati ca are 17 firme? Dvs. l-ati numit. Nu stiati ca are 17 firme? A trebuit sa vina Adevarul sa va spuna: iata, dle Iliescu, care este situatia dlui Crisan, iata, dle Iliescu, ce se intampla cu dl Crisan. Si, in sfarsit, la presiunea opiniei publice, asa, sa luati o masura. Nu puteati sa o luati de la inceput? Dvs. l-ati numit. Nu va informati cand numiti un ministru, il luati asa, la intamplare? Asta este problema. Deci, dvs. ati promovat un... Recunoasteti ca mi-ati dat, in sfarsit, un exemplu de coruptie. Dvs. l-ati selectionat si l-ati numit si, in fata presiunilor opiniei publice, l-ati demis. A fost mai departe trimis in judecata?

I.I.:
Deci, vreau sa va spun...

E.C.:
Deci, recunoasteti ca este corupt. A fost trimis in judecata?

I.I.:
In primul rand, Guvernul, cand s-a constituit prima data, a fost trecut prin Parlament. Remanierea...

E.C.:
Spuneam de dl Crisan.

I.I.:
Remanierile se fac fara sa mai treaca prin Parlament.

E.C:
Constitutia este construita prost.

I.I.:
Remanierile se fac la propunerea primului-ministru. Dl Crisan nici astazi nu a fost acuzat de coruptie.

E.C:
Dvs. l-ati dat exemplu.

I.I.:
Nu, dati-mi voie, eu am spus "oameni asupra carora planau orice fel de suspiciuni". Ce s-a pus in discutie era un alt principiu, pe care eu am cerut sa il respectam in general: demnitarii sa nu aiba participari la diverse forme de afaceri, ca membri in consilii de administratie, conducatori de firme s.a.m.d. Eu nu cunosteam situatia concreta a dlui Crisan, nici nu l-am cunoscut pe dl Crisan inainte de a fi numit.

E.C:
Foarte rau, domnule.

I.I.:
Nu mai exista serviciu de cadre, dle Constantinescu, la Presedintie.

E.C:
E foarte rau. Exista oriunde in lume departamente de resurse umane.

I.I.:
Poate dvs. o sa faceti un serviciu de cadre la Presedintie. Deci, eu cer ca cei care ii propun - eu am numit, spre exemplu, procurori si judecatori, la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii - asta nu inseamna ca eu stau sa il verific pe fiecare in parte. Sunt mii de persoane care sunt numite prin decizii...

E.C:
I-ati demis pe cei care nu v-au dat informatii?

I.I.:
Da.

E. C:
Pe cei care aveau un serviciu si nu v-au dat...

I.I.:
Sigur.

E.C:
Cine? Puteti sa ne dati un nume de om pe care l-ati demis pentru ca nu v-a informat?

I.I.:
Sunt doua lucruri distincte: coruptia sau fapte incompatibile cu calitatea de...

E.C:
Nu. Dvs. l-ati citat la coruptie; v-am cerut un exemplu de coruptie si l-ati dat pe dl Crisan.

I.I.:
Nu la coruptie, ci la fapte incompatibile. Vreau sa va spun ca la dvs. in partid, la dvs. in Conventie sunt oameni care sunt parlamentari, care au afaceri si vad ca vreti sa ii propuneti si in Guvern.

E.C:
Eu va asigur ca am sa-i verific la sange.

I.I.:
Bun, nu stiu cum o sa-i verificati dvs.

E. C:
Va spun eu: o sa-i verific asa, la cadre.

I.I.:
Aveti un numar foarte mare de oameni cu afaceri, care s-au imbogatit in aceasta perioada. Problema nu are o conotatie unilaterala.

E.C:
Coruptia incepe cand esti la putere.

I.I.:
Puterea este relativa; putere este si administratia locala, administratia locala in Bucuresti a fost a dumneavoastra.

E. C:
Absolut. Sunt de acord.

I.I.:
Si cazuri de coruptie au fost, nu unul, si i-ati repropus in continuare.