Masa bogata si voie buna

Fie ca este nunta taraneasca traditionala, fie ca este nunta oraseneasca contemporana, meniul de la „masa mare" trebuie sa fie imbelsugat. Oamenii din satul de altadata pregateau totul in gospodarie, in timp ce acum se prefera meniul de la restaurant sau fineturi occidentale.

Se pregateau bucate din belsug In satul romanesc de odinioara, realizarea preparativelor pentru nunta era apanajul femeilor din comunitate. Ele se sfatuiau cu mult timp inainte asupra proviziilor. De la logodna pana la nunta se procurau animalele ce trebuiau sacrificate (porci, vitei) si bauturile. Pentru celelalte produse necesare exista obiceiul intrajutorarii care functiona pe sistemul reciprocitatii: „Azi la mine, maine la tine". Vecinii si neamurile contribuiau cu cate o gaina, oua sau alte merinde; porcii sau viteii reprezentau obligatia cuscrilor.

Preparativele nuntii incepeau de joi, pentru ca totul se realiza la nivelul gospodariei, iar produsele trebuiau sa fie proaspete. Mancarurile se pregateau conform gastronomiei locale, respectandu-se intocmai retetarul traditional al sortimentelor din carne si aluaturile rituale din care se faceau painea, colacii si cozonacii. Bauturile traditionale erau, bineinteles, tuica si vinul, care faceau parte dintr-o serie de ritualuri.

COLACII DE NUNTA. Acestia aveau functii simbolice, de reprezentare, nu erau simpla hrana. Colacul miresei era cel care se rupea deasupra capului acesteia, bucatile fiind impartite nuntasilor. Exista un colac pentru impodobirea bradului si un altul oval numit „tipau", pe care vornicul il purta pe mana in cursul nuntii. Se mai faceau doi colaci mici care se asezau in fata mirilor la „masa mare". Datina cerea ca si mirii sa ofere o „cinste" nuntasilor, care era insotita de un colac.

OSPAT. Vineri se sacrificau animalele mari, se transa carnea, se pregateau produse din carne aperitive (lebar, sangerete - in Transilvania, toba, sunca) si alte sortimente din gastronomia traditionala. Iarna se serveau la masa piftii sau racituri, dupa care urmau galustele sau perisoarele, adica sarmalele, si ultima - fripturile de vitel sau de porc. In Transilvania, imediat dupa aperitive, era servita o supa cu taitei. In Oltenia, masa se incepea cu vin, muraturi si paine; urmau sarmalele si fripturile. Retetarele traditionale de gastronomie mai prevedeau pentru „masa mare" si ciorba cu bors din miel sau oaie. Dupa adunatul darului se aduceau prajiturile, care in acea vreme insemnau colaci cu branza dulce, cu mac sau cu nuca. In nordul Moldovei, gospodinele preparau pana la 30 de sortimente de prajituri. Mai nou, in ultimii 30 de ani au aparut si torturile, ca element de prestigiu al gazdelor. Luni se servea numai ciorba de potroace sau „zama acra", care se prepara din toate maruntaiele de la pasari. In ziua nuntii se serveau dulciuri, iar a doua zi, acrituri, deoarece se spunea ca nunta este dulce, iar casnicia, acra.

NUNTA LA RESTAURANT. Majoritatea celor care vor sa organizeze o nunta in zilele noastre prefera sa mearga la restaurant. Daca ii tin buzunarele, pentru ca un meniu costa in jur de 700.000-1.000.000 de lei de persoana, nuntasii servesc, in general, o gustare rece, peste pane cu cartofi nature, sarmalute cu mamaliguta si ardei iute, friptura de porc si de pui cu cartofi prajiti si salata asortata de sezon. La final se aduce tortul miresei, care este un moment fastuos, avand in vedere lumanarile si artificiile ce il insotesc. Romanii prefera sa acompanieze preparatele culinare cu tuica, votca, vin alb de soi bun, apa minerala si bauturi racoritoare. De asemenea, nuntasii sunt intampinati cu sampanie si piscoturi. Gazdele care isi permit pun la dispozitia invitatilor un bar unde pot servi bauturi la discretie. Cafeaua este nelipsita, pentru ca oamenii sa poata rezista pana dimineata, cand se termina petrecerea. La solicitarea clientilor, in meniul de nunta pot fi incluse si preparate speciale, precum salata de cruditati, diverse rulori din carne, piept de pui in aspic, oua cu maioneza, ardei umpluti cu pasta de branza, rosii umplute cu vinete, dobos din unt, cascaval, salam de Sibiu si sunca etc. Mesele sunt decorate cu fructe, flori, lumanari, iar salile sunt impodobite cu baloane colorate si dotate cu aer conditionat.

Meniul de la nunta Romanitei Ciolcan-Iovan

La nuntile cu pretentii, meniul este compus din fineturi exotice, combinate conform gastronomiei occidentale. La nunta Romanitei Ciolcan cu Adrian Iovan, care a avut loc la Palatul Snagov, invitatii au servit urmatoarele preparate:

Bufet cu aperitive

Halibut afumat, somon Bellvue, caracatita, Salate Telyaki, Sushi, asortate cu sosuri traditionale

Prosciutto si pepene galben cu miere

Caviar de somon si tevruga servit pe clatite

Platou cu branzeturi servite cu biscuiti si struguri

Felurile principale

Mille-feuille de peste (somon, calcan si limba de mare) pe rizotto aromat cu lamaie, sos de caviar, sampanie si ierburi aromate

Piept de fazan cu nuci, sparanghel, cartofi Sear Williams

Serbet de lamaie

Tournedos Rossini servit cu foie gras si flan de spanac, ciuperci la gratar, sos cu cimbru si cartofi Alumete

Barbeque

Desert

Tortul miresei - martipan, imbracat in trandafiri naturali

Prajituri

Meniul a costat 120 euro/persoana (Roxana I. Ancuta)

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Nunta la romani

Cum a zburat puiul de cuc din Casa Regala

Petreceri domnesti

Sarbatoare in tot satul

Idila se nastea la sezatoare

1944: „Se desfac cu viteza inimaginabila..."

Voie buna cu secera si ciocanul in spate

Dumnezeu a cerut oamenilor sa fie perechi

La "Nunta Zamfirei" astazi se joaca altfel

Nunta cu protocol, in Marginimea Sibiului

Pirostriile se pun in Cimitirul Vesel

Nunta in Frumusita

„Sa imbatraniti pe aceeasi perna!"

Masa bogata si voie buna

Mireasa de ieri, mireasa de astazi

A fost mai intai sot si apoi a devenit print

Ceremonii cu fite

Virginitatea e o floare pe cale de disparitie

Afacerea "Nunta"