Strategia represiunii din Bucuresti, de la mitingul din 21 decembrie, pana la fuga lui Ceausescu

Intre 21 decembrie 1989, ora 12:00, si 22 decembrie 1989, ora 14:00, toate fortele militare din Capitala, organizate intr-un brutal mecanism al terorii, au intervenit in toate punctele "fierbinti", in conformitate cu "Planul Unic de Actiune". Jurnalul National va prezinta, in premiera, o radiografie succinta a modului in care a functionat aceasta "masinarie" ucigasa.

Mecanismul terorii: MI, Armata si Securitatea

21 decembrie 1989, ora 12 - 22 decebrie 1989, ora 14: 26 de ore dramatice, in care toate fortele militare amplasate pe teritoriul Capitalei, organizate intr-un imens mecanism al terorii, au dus un razboi necrutator impotriva catorva mii de bucuresteni neinarmati. Jurnalul National va prezinta, in premiera, o radiografie succinta a modului in care a functionat aceasta „masinarie" ucigasa. Reprimarea manifestantilor bucuresteni in perioada 21/22 decembrie 1989 a fost coordonata de fortele Ministerului de Interne, prin majoritatea componentelor care i se subordonau pe atunci. Rolul de conducator al „operatiunilor", acordat acestui minister, este confirmat si prin faptul ca MI era emitentul unor ordine speciale, si a instructiunilor de punere a lor in aplicare. Cel mai important dintre acestea, Ordinul nr. 02600/1 iulie 1988, a stat la baza „Planului Unic de Actiune", aplicat in perioada 17-22 decembrie.

Ordinea de bataie

Conform planurilor de lupta in vigoare la acea data, primele forte ce trebuiau sa se implice in reprimarea demonstrantilor, pe 21 decembrie, erau masinile pompierilor care urmau sa intervina cu tunurile de apa. Dupa acestia urmau 3-4 TAB-uri ale Fortelor de Ordine si Interventie (FOI), urmate, in ordine, de scutierii aceleiasi formatii, elevii Scolii de Ofiteri de la Baneasa si restul fortelor participante (cadrele Scolii de perfectionare a ofiterilor de Militie si ai Academiei Militare, Trupele de Securitate si efectivele MApN).

Un rol deosebit in aceasta „ecuatie" l-au avut si luptatorii USLA. Efectuate in aceasta ordine, primele interventii, din dupa-amiaza de 21 decembrie, au fost total ineficiente. Pompierii nu au avut succes, la fel ca si TAB-urile (dintre care unul a si fost incendiat). Au urmat restul fortelor care nu au reusit sa impinga demonstrantii decat aproximativ 10 metri. In aceste conditii, in jurul orei 21:00-21:30, in strada au coborat reprezentantii conducerii superioare: Ion Radu, Vasile Milea, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Ion Dinca, Vasile Barbulescu, Nicolae A. Ceausescu si gen Hortopan. Cu acea ocazie, Milea era echipat in tinuta de razboi, inclusiv cu casca metalica. La iesirea din sediul CC, Ion Radu s-a adresat celorlalti spunand: „Trebuie sa facem totul, la nevoie sa murim, pentru o cauza sfanta, pentru comandantul suprem".

Distribuirea munitiei de razboi

Intr-o declaratie data in fata procurorilor militari, in anul 1990, gen. (r) Dumitru Dumitrache, fostul inspector sef al Inspectoratului de Militie Bucuresti, descrie cateva dintre fazele care au premers declansarii evenimentelor din 21/22 decembrie 1989. Astfel, el afirma ca pe 18 decembrie a dispus distribuirea munitiei de razboi la toate efectivele din subordinea sa. Si asta din cauza ca, preluand modelul Timisoarei, in perioada 18-20 decembrie, si in Capitala s-au distribuit manifeste anticeausiste si anticomuniste, iar pe cladiri au aparut inscriptii cu acelasi caracter. Pe 20 decembrie, Ceausescu s-a intors din Iran. Dumitrescu sustine ca, in seara de 21 decembrie, iesit din sediul CC, generalul Gianu Bucurescu le-am comunicat ca, la nivelul conducerii superioare de partid, s-a dispus reprimarea demonstrantilor. In acest scop s-a dispus infiintarea unei grupe operative al carei sef a fost numit ofiterul MApN Amariucai. In subordinea acestuia se gaseau col. Marin Barbulescu, seful Militiei Capitalei, col. Dominic Mitca, col. Dumitru Pavelescu si col Robacel.

Executantii represiunii

A) Fortele de Ordine si Interventii (FOI).

Unul dintre cele mai importante roluri in reprimarea demonstrantilor din zilele de 21/22 decembrie ’89 a fost rezervat Fortelor de Ordine si Interventie (FOI). Conform schemei de organizare, aceasta formatiune din subordinea MI era compusa din 250 de angajati: 9 ofiteri, 234 subofiteri, un maistru militar si sase angajati civili. Dintr-o adresa a MI inregistrata sub nr. 0558738/1990 rezulta ca jumatate din efectivele FOI venisera in unitate in luna noiembrie, adusi de la diverse inspectorate judetene de Militie. Subordonata direct si nemijlocit col. Marin Barbulescu, FOI se afla sub comanda mr. Popa Vasile. Detasamentele componente erau conduse de alti sapte ofiteri: lt. col. Vasile Tonciu, cpt. Gheorghe Nedelcu, mr. Lucian Mocanu, mr. Dragomirescu, lt. maj. Stancici, lt. maj. Petrus si lt. maj. Petrache. Pentru sprijinul actiunilor de lupta, FOI mai era dotata si cu doua TAB-uri si doua TABC-uri pe care erau amplasate doua tipuri de arme de foc, de calibru 7,62 mm si 14,5 mm. In plus, existau si cateva microbuze, un ARO, autobuze, si autocamioane SR tip „transport penitenciar".

Armamentul FOI

In mod normal, tinand cont de specificul activitatii pentru care erau constituite, aceste trupe ar fi trebuit sa fie dotate doar cu mijloace de lupta menite sa descurajeze miscarile de strada: scuturi si bastoane de cauciuc, grenade lacrimogene, armament cu munitie de cauciuc care produce durere, dar nu au un efect letal. Si, intr-adevar, luptatorii FOI aveau in dotare 18 arme de vanatoare cu doua tevi, adaptate pentru a lansa gloante de cauciuc (cu un stoc de 900 de bucati) sau incarcaturi tranchilizante (300 de bucati). Mai existau si 10 pistoale pentru cartuse lacrimogene (cu 1.000 de proiectile) si sase pistoale pentru cartuse cu substante imobilizatoare (pentru care erau alocate 360 de incarcaturi). Folosite eficient, aceste arme ar fi trebuit sa fie suficiente pentru a imprastia mainfestantii neinarmati din 21 decembrie si a restabili ordinea in Capitala, fara ca operatiunea sa duca la moartea si ranirea grava a multora dintre ei.

„Lunetistii"

Cu toate acestea, inzestrarea cu tehnica de lupta a FOI era cu mult mai complexa. Detaliat situatie se prezenta astfel: cele 250 de cadre ale unitatii aveau in dotare, 257 de pistoale, cu un total de 1.285 de cartuse, la care se adaugau 196 de pistoale mitraliera, cu 1.960 de cartuse de lupta, 25 de pusti mitraliera, cu 250 de cartuse, doua mitraliere terestre, cu 20 de cartuse. Daca dotarea cu acest tip de mitraliera (folosita pentru apararea sediului) poate fi inteleasa, este mai greu de priceput la ce foloseau sase aruncatoare de grenade antitanc (AG-7) si 6 aruncatoare de grenade calibru 40 mm incluse in planul de inzestrare. Dar cele mai neasteptate arme pe care FOI le avea in dotare au fost 6 pistoale cu amortizor de zgomot, pentru care erau alocate 600 de cartuse, si sase pusti cu luneta, calibru 7,62 mm, ai caror utilizatori dispuneau de 60 de cartuse. Un calcul simplu arata ca fiecare utilizator al pistoalelor cu amortizor a avut asupra sa cite 15 cartuse pe care, mascate sub haine, putea sa le foloseasca fara sa fie auzit de nimeni. Iar cei sase lunetisti, tragatori de mare precizie, ascunsi prin cladirile din zona, puteau sa impuste linistiti 60 de oameni.

Misiunile FOI

Pe 21 decembrie FOI a fost alarmata din ordinul lui Marin Barbulescu, care nu a precizat insa si specificul misiunii. Initial formatiunea s-a deplasat in centrul Capitalei pentru a „proteja" mitingul popular ordonat de Ceausescu. In acest scop, mr. Popa a ordonat amplasarea unor efective ale FOI in urmatoarele zone: pe Bdul Balcescu, intre Societe Generale si Str. 13 Septembrie, pe Str. Batistei, la intrarea Inter-Continentalului, pe Bdul Magheru, la intersectia cu Bdul Cosmonautilor, in Piata Romana, pe Str. Al. Sahia, pe Bdul Republicii in ambele sensuri, la sediul MI. Conform documentelor operative, misiunile vizau imprastierea demonstrantilor, blocarea arterelor de circulatie spre a nu se permite patrunderea in zona CC, limitarea perimetrului in care se aflau manifestantii si retinerea de persoane (denumite codificat „colete"), precum si transportarea acestora la sectiile de Militie pentru verificari. Intre orele 13 si 23, angajatii FOI au avut o atitudine relativ pasnica. Comandantii formatiunii nu au recunoscut niciodata ca subordonatii lor ar fi folosit grenade fumigen-lacrimogene la Societe Generale, ori pe Bdul Balcescu, insa aruncarea acestora spre manifestanti este confirmata de cativa martori, precum si de lipsa din gestiune a acestei categorii de munitie.

Alte misiuni

In cursul audierilor, efectuate pentru elucidarea evenimentelor din 21/22 decembrie 1989, Florea Pavel, unul dintre martori, a relatat ca, in jurul orei 24, militienii de la FOI au avansat catre Pasajul Universitatii, de unde i-au scos pe manifestantii care se refugiasera acolo dupa „spargerea" baricadei. Cu acea ocazie, ei s-au comportat deosebit de violent: victimele au fost imbarcate in masini ARO, autodube, masini de posta si in duba „tip penitenciar". La ancheta, mr. Popa si comandantii de detasamente nu au recunoscut aceste fapte, dar angajatii statiei metrou Universitate au aratat ca luptatorii FOI, identificati dupa descrierea echipamentului, au actionat violent asupra manifestantilor, lovindu-i cu bastoanele, cu picioarele si scuturile. Trupe FOI au mai fost semnalate si in vecinatatea Universitatii, pe Bdul Republicii, unde au retinut demonstranti, precum si in zona statuilor, de unde au incarcat „coletele" (arestatii) pe care le-au transportat la Circa 17 Militie si la Militia Capitalei. La dispozitivul de pe Bdul Magheru, din zona restaurantului Gradinita, militienii de la FOI au fost ajutati de TAB-urile MApN, iar la interventie au participat si alte trupe MI. Pe 22 decembrie, dupa ora 6, Fortele de Ordine si Interventie au fost retrase la sediu si nu au mai actionat contra manifestantilor.

Alarma de lupta

B) Comandamentul Trupelor de Securitate (CTS)

Printr-un ordin semnat, la data de 17 decembrie 1989, de gen. col. Iulian Vlad, ministru secretar de stat si sef al Departamentului Securitatii Statului, din acea zi, toate unitatile militare ale Comandamentului Trupelor de Securitate au intrat in „Alarma de lupta". O zi mai tarziu, in conformitate cu Ordinul CTS nr. T/07091, incepand cu data de 18 decembrie, pentru Trupele de Securitate s-a instituit „Starea de necesitate". In Capitala, intre 21 decembrie 1989, ora 13, si 22 decembrie, ora 11, sarcina indeplinirii acestor ordine a revenit Brigazii 11 de Securitate, aflata sub comanda lt. col. Tudor Cearapin. In Planul de Operatii al Brigazii se arata ca „pentru intarirea cordoanelor de ordine, pe strazile care converg spre Piata Palatului au plecat in misiune 130 de militari in termen, coordonati de sapte ofiteri si patru subofiteri care urmau sa coopereze cu efectivele UM 0829 si 0396.

Dispozitivele de lupta ale CTS

Prin Nota T/07121 din 21 decembrie 1989, generalul Ghita Grigorie, comandatul Trupelor de Securitate, i-a transmis comandantului Brigazii 11 de Securitate Bucuresti urmatorul ordin: „Pentru asigurarea conditiilor de desfasurare in deplina siguranta si ordine a adunarii la care va participa tov. Nicolae Ceausescu, Brigada 11 Securitate va coopera cu Directia a V-a, cu Securitatea Bucuresti, USLA si IGM. pentru aceasta va pune la dispozitie opt rezerve mobile de interventie, precum si patru rezerve de interventie (de valoarea unei companii) pentru protejarea cazarmilor trupelor de securitate din zona Capitalei". Concret, rezervele mobile de interventie au fost amplasate dupa cum urmeaza:

R1 - La garda Consiliului de Stat, sub conducerea mr. Octavian Chitu, comandantul Unitatii 1 Securitate Bucuresti.

R2 - Str. Franklin, condusa de cpt. Eugen Voiculescu, de la Brigada 11 Securitate, si cpt. Constantin Eftimie, de la CTS.

R3 - Str. Boteanu, condusa de cpt. Marinel David, de la Batalionul (Bat) 23 Securitate, si lt. col. Ion Dragnea, de la CTS.

R4 - Sala Palatului, condusa de lt. Dumitru Soare, de la Bat. 23 Securitate, si cpt. Dorel Sofineti, de la CTS.

R5 - Sediul ARCOM, condusa de cpt. Dumitru Contescu.

R6 - Langa magazinul Adam, condusa de lt. maj. Adrian Dicu, din Bat. 23 Securitate, si cpt. Stefan Maiorescu, de la CTS.

R7 - In parculetul din fata restaurantului Cina, condusa de cpt. Gica Bobolan, din partea CTS.

R8 - La Biblioteca Universitara, condusa de mr. Neculai Rotariu, de la CTS.

Dupa „spargerea" mitingului lui Ceausescu, Piata Palatului a fost evacuata de organele de ordine aflate sub comanda generalului Giani Bucurescu. In jurul orei 14, dispozitivul aflat in „grija" Trupelor de Securitate a fost intarit prin participarea unor unitati ale MApN (soldati si TAB-uri), precum si cu forte USLA si Garzi Patriotice. In toata aceasta perioada, gen. Iulian Vlad a ordonat sa nu se deschida focul, nici macar cel de avertisment. Pe 22 decembrie, in jurul orei 10, vazand amploarea coloanelor care veneau in centrul Capitalei, col. Dumitru Pavelescu ar fi ordonat retragerea trupelor de Securitate in cazarmi.

Directia a VI-a a Securitatii

In cazul in care nu erau dusi la sectii, unde trebuiau sa treaca prin „culoarele" formate militieni care se inghesuiau sa-i loveasca pe unde apucau, manifestantii ajungeau la Jilava, unde erau anchetati de ofiterii Directiei a VI-a de Securitate. Printre acestia s-au numarat cpt. (r) Ion Guresoaie si cpt. (r) Gheorghe Stefan, despre care mai multi martori au afirmat ulterior ca, in timp ce ii „audiau" pe cei intrati pe mana lor, ii loveau, ii injurau si-i amenintau ca o sa le putrezeasca oasele in puscarie.

Alti lunetisti: Serviciul 8 Garzi

Formatiune mai putin cunoscuta din componenta Securitatii Bucuresti, Serviciul 8 Garzi avea, de obicei, sarcina de a amplasa tragatori de elita, dotati cu pusti semiautomate cu luneta, care sa asigure punctele strategice de pe traseele parcurse de Ceausescu. Fiecare tragator avea in arma un incarcator cu zece cartuse si alte 100, aflate in saculeti de panza, sigilati cu plumb. Pe 21 decembrie, in cateva dintre posturile de lunetisti au fost „plantati" lt. Dan Pintilie, lt. maj. Nicu Vaduva, lt. Viorel Acatrinei si lt. Marcel Paraschiv. O „Nota" a unui serviciu de informatii mentioneaza ca la Serviciul 8 Garda existau trei pusti cu luneta, iar posturile „observatorilor-lunetisti" erau amplasate pe blocul „Generala", blocul turn si pe blocul de pe Strada Boteanu nr. 3.

In Blocul „Generala" exista chiar si un apartament „conspirativ" in care erau „plasati", de obicei, „lunetistii".

Aceeasi „Nota" arata ca, pe 21 decembrie 1989, lt. Dumitru Safta a fost amplasat in acest bloc, la etajul 4, in apartamentul 23, apartament care oficial apartinea familiei Piciu. Ofiterul avea asupra lui un pistolet „Makarov", cu 12 cartuse, un pistol mitraliera, cu 120 de cartuse, o pusca cu luneta, binoclu si statie radio. El a fost „introdus" in post de cpt. Ciungu, iar la iesire a predat pusca cu luneta, binoclul si statia radio locotenentului Paraschiv. In cadrul unitatii, de organizarea acestor posturi se ocupa cpt. Virgil Matei. Anchetatorii nu au prea reusit sa afle cu ce s-au ocupat, concret, in perioada 21/22 decembrie 1989, lunetistii de la Serviciul 8 Garda si nici angajatii FOI care aveau in dotare astfel de arme de mare precizie. Cert este un singur lucru: in timp ce toate capeteniile militare care au avut putere de decizie in acea perioada afirma ca subalternii lor nu au facut uz de arma, in acea noapte, in Bucuresti au fost ucisi 48 de oameni. Iar multi dintre ei au murit ca in filmele politiste: impuscati cu gloante care au tintit cu o precizie remarcabila, in inima sau in cap, exact intre ochi.

„Planul Unic de Actiune"

In conformitate cu acest „Plan Unic", in perioada 21/22 decembrie 1989, in Bucuresti au fost angrenate urmatoarele forte militare:

Formatiunea de Ordine si Interventii (FOI)

Comandamentul Fortelor de Securitate (CTS). In 1990, a fost rebotezat Comandamentul Trupelor de Paza si Ordine

Luptatorii USLA

Lucratori de Militie de la Sectoare si din cadrul Militiei Capitalei

Pompierii

Efective ale Scolii Militare de Ofiteri Activi a MI (Baneasa)

Efective ale Scolii de Perfectionare a Ofiterilor de Militie - Bucuresti

Efective ale Garzilor Patriotice

Singurele forte de interventie neincluse in acest plan, care totusi au participat in mod activ la „operatiunile" din 21/22 decembrie 1989, au fost cele ale Ministerului Apararii Nationale. Cu toate ca Romania nu era nicidecum in stare de razboi, asa cum a facut si in restul tarii, Armata si-a scos tancurile si pe strazile Capitalei, iar militarii sai, inarmati pina in dinti, au intervenit contra civililor care aveau o singura „arma": lozincile anticomuniste si anticeausiste. Intr-un numar anterior al ziarului nostru, am prezentat structura fortelor MApN, care s-au implicat in acele evenimente. In continuare va prezentam ceilalti „actori" principali care au participat la acele evenimente.

Dotarea militara a Trupelor de Securitate

Soldatii trimisi in dispozitive erau dotati cu pistoale mitraliera, cu doua incarcatoare de cate 30 de cartuse fiecare, bastoane de cauciuc, casti si scuturi de plastic. Ofiterii si subofiterii care ii comandau erau inarmati cu pistolete „Carpati", calibru 7,65 mm, cu doua incarcatoare a cate sase cartuse fiecare.