Cetatile dacice din Muntii Orastiei sunt lasate in voia sortii si a jefuitorilor de tezaure. Desi unic in Europa si in lume, complexul de fortarete din aceasta zona nu este ingrijit si nici macar protejat de catre statul roman.
Zidurile stravechi ale cetatilor sunt brazdate de inscriptii obscene si se darama pe zi ce trece. Mai mult, sanctuarele dacilor sunt rascolite si profanate zi si noapte de catre oameni manati de distrugatoarea febra a aurului. Indiferenta autoritatilor si prezenta in zona a mai multor grupuri cu intentii criminale a dus, in ultimii ani, la crearea unei situatii deosebit de grave. Cetatile dacilor sunt in pericol.Ceausescu impotriva romanilor
"Prin anii â70, Ceausescu a hotarat sa restaureze Sarmizegetusa Regia. Urma sa fie o lucrare foarte mare, care urmarea reabilitarea acestei cetati. Trebuia sa fie facute consolidari si alte lucrari de anvergura. In acest scop, a fost trimis in zona Ilie Ceausescu si acesta, la o inspectie, si-a dat seama ca unele dintre zidurile din cetate sunt construite de catre romani, dupa cucerirea Daciei. Acest lucru i-a fost comunicat si lui Nicolae Ceausescu, care din acel moment nu a mai vrut sa auda despre reabilitarea Sarmizegetusei Regia. Lucrarile au fost abandonate, deoarece nu trebuia sa se stie ca asupritorii, cotropitorii romani au construit si ei la Sarmizegetusa Regia. Asta era pe atunci doctrina de partid. La Sarmizegetusa, capitala Daciei, nu trebuia sa fie romani !", ne-a declarat reputatul arheolog prof. Vasile Boroneant.
Iata, asadar, modul absurd in care unul dintre cele mai de seama monumente de pe teritoriul Romaniei a cazut in dizgratie si a ramas in voia sortii. Din pacate, si in ziua de astazi, chiar daca romanii nu mai sunt considerati cotropitori, cetatile dacice au ramas in aceeasi stare deplorabila. Numai arheologii si jefuitorii de comori se aventureaza prin zona.
Oferte pe Internet
"Membrii echipei Global au scos din pamant mii de monede romane, grecesti si dacice din aur, argint si bronz, dar si inele de aur si argint. Am gasit si statuete ce-l infatiseaza pe Hercule." Acest text este cules de pe unul dintre site-urile de Internet care promoveaza jefuirea cetatilor dacice din Muntii Orastiei. In schimbul sumei de 3.500 de dolari, compania americana "Global Discovery Network" organizeaza expeditii la cetatile dacice din Transilvania. Aceeasi companie mai afirma pe pagini de pe site ca amatorii de chilipiruri dacice "vor fi ghidati si asistati de catre profesori si lucratori de la muzee, vor fi adusi la cele mai productive mine, pesteri, locuri din Romania si vor putea sa duca acasa majoritatea, daca nu chiar toate, obiectele pe care le descopera".
Organizatia "Global Discovery Network (GDN)" activeaza de multi ani si in Romania. Ea s-a aflat, de altfel, si in atentia Serviciului Roman de Informatii, in urma sesizarilor facute, in urma cu cativa ani, de catre arheologi romani. GDN nu si-a incetat insa activitatea, si-a modificat doar adresa de Internet si, conform informatiilor de care dispunem, incearca in prezent sa racoleze colaboratori romani pentru noi expeditii la fortaretele dacice. GDN mai organizeaza expeditii si in Peru, Mongolia sau alte locuri de mare interes din lume.
Cinci paznici la 10.000 de hectare
Grupurile foarte bine organizate de hoti ai aurului dacic nu intalnesc aproape nici o opreliste in calea lor. Adriana Pescaru, directoarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, a facut multe demersuri pe langa autoritati pentru a se asigura paza zonei. "Am cerut sa fie infiintata un fel de politie montana care sa pazeasca siturile. Deocamdata, avem doar cinci paznici, doi la Sarmizegetusa Regia si cate unul la Costesti, Blidaru si Piatra Rosie. Acestia trebuie sa acopere o arie de aproximativ 10.000 de hectare si se ocupa si de intretinerea siturilor. Ei cosesc iarba si fac si alte munci de intretinere. Mai exista si un serviciu in cadrul politiei judetene, doi ofiteri tineri care se ocupa de problemele de patrimoniu. Am inteles ca au primit acum un ARO si astfel se vor putea deplasa prin zona", ne-a spus Adriana Pescaru.
Aceste "forte" se confrunta cu retele foarte bine organizate care se intind din Romania pana in Europa de Vest sau chiar peste Ocean. Aceste retele dispun de bani foarte multi, de masini performante de teren si de tehnologii de ultima ora, permitandu-si astfel sa le rada in nas putinilor oameni care se intereseaza de soarta tezaurelor dacice.
Cu detectorul la "cumparaturi"
Cautatorii de comori dacice nu se ghideaza dupa focuri umblatoare pentru a gasi comori, ci, pragmatici, folosesc detectoare de metale performante. Exista o piata destul de dezvoltata in Romania pentru aceste detectoare de metale, ce se vand, prin mica publicitate, la preturi cuprinse intre 900 si cateva zeci de mii de dolari. Mai mult, in zona Orastiei, aceste detectoare se si inchiriaza cu ziua, la preturi negociabile. "Cautatul aurului cu detectorul este un sport local. Detectoare dintre cele mai performante, care patrund la adancimi apreciabile si indica si tipul de metal, sunt aduse din Vest si cumparate sau inchiriate pe bani grei in zona. Este o investitie sigura", ne-a declarat un localnic din Costesti.
Si el, dar si multi alti oameni din zona spun ca in filierele de traficanti sunt implicati atat localnici, care nu pot rezista tentatiei, cat si politisti si vamesi. Poate asa se explica si faptul ca, de prin 2000, nu a mai fost prins nici un cautator de aur in zona. "De prin 2000-2001 nu a mai fost prins nimeni. Nu mai stiu de nici o captura. Cu toate acestea, in zona, am vazut sapaturi imense", ne-a spus si Adriana Pescaru. Aceasta situatie, precum si faptul ca pe pietele internationale apar tot mai multe monede ce provin din Muntii Orastiei arata ca jaful continua.
Inceputurile goanei dupa aur
Semnalul de inceput al goanei moderne dupa aurul dacic a fost dat in 1996. Spicuim in continuare cateva randuri din prima nota oficiala, semnata de catre directoarea Muzeului din Deva. "La inceputul lunii august 1996, la Muzeul din Deva s-a prezentat dna primar de la comuna Beriu, sotia maiorului Mota de la Politia Municipiului Orastie, pentru a se interesa de valoarea unor monede din aur, vechi, de pe vremea dacilor. Contactul l-a avut cu specialistul muzeului, doamna Olivia Palamarin. Discutia s-a facut pe baza unei monede pe care o avea asupra ei. Doamna Mota dorea sa vanda cateva, si anume sase bucati, cu care a venit ulterior, impreuna cu varul sau, Liviu Pricajan, din Orastie, sotia acestuia si copilul. Dupa ce au fost vazute si li s-a spus ca valoreaza circa un milion bucata, au declarat ca au 41 de bucati si vor sa le vanda. Intrebati de unde le au, dl Pricajan a spus ca le are de la socrul sau de la Luncani, care decedase ". Mai apoi, conform aceleiasi note, Adriana Pescaru s-a intalnit chiar si cu maiorul Mota care i-a spus ca stie pe cineva care a vandut deja doua kilograme de aur Bancii Nationale si ca, acel cineva, ar dori sa vanda si Muzeului. In realitate, BNR achizitionase doar 200 de monede. "Dupa aceste aparitii de moneda, au inceput sa fie prezenti tot mai multi cautatori de comori in zona cetatilor dacice. Nota dnei Pescaru mentioneaza intre acesti cautatori si un politist si chiar si un lucrator al SRI. Ulterior, alte informari facute de catre muzeele din zona sau de catre lucratorii Ocolului Silvic, vorbesc si despre prezenta unor cetateni rusi si moldoveni care, inarmati cu detectoare si imbarcati in masini de teren puternice, cauta aurul Daciei. ( PAUL CRISTIAN RADU)
Saparea comorilor (II)
Si macedo-romanii cred ca cel ce vrea sa sape o comoara sa mearga singur, caci altfel facand, "Stihiul va sâmanca parasli", adica Stafia va manca paralele si saparea se va face degeaba.
Dimpotriva, prin Bucovina aflam credinta ca la sapatul unei comori trebuie sa fie mai multi insi: "Cel ce a vazut banii arzand si si-a insemnat locul, rar cand poate singur sa-i sape. De aceea trebue sa mearga mai multi insi ca sa-i sape, insa sa nu fie cu sot, ci fara sot, adica trei, ori cinci, si sa fie toti intrâun gand, sa nu gandeasca unul una si altul alta, caci atunci nâau noroc.
Incercandu-se unul care nâare noroc, ca sa desgroape banii aceia, il pedepseste Dumnezeu, schimbandu-l in tot felul".
Mai pretutindeni se crede ca inainte de a incepe sa sape comoara, trebuie sa se indeplineasca legamantul pus de cel de la care a ramas comora. In aceasta privinta iata cateva credinti sucevene: "Cand te duci sa sapi o comoara, sa-ti iei sapa, harlet, cazma si inca urmatoarele lucruri: lumanare din ziua de Pasti, smirna din cadelnita popii si usturoi. De ai lumanare de paroiu, nu-ti mai trebuie alt nimic: poti sa te duci cu pieptul deschis; nâai de ce sa te temi.
Cu usturoiu se unge in crucis pe fata, cand se apropie de comoara, si zice niste cuvinte (cari nu se pot sti decat de acei ce sapa).
In timpul cand sapi comoara, Stima banilor, - Dracul, - iesa si mereu umbla in jurul omului, prefacandu-se in iepure, vulpe, lup, urs. La urma se face om si se apropie de acel care sapa comoara, ca de trei pasi si zice: - Ce cauti aici? - Vau sa sap si sa ieau banii! - Ce ai sa faci cu banii? - Am sa dau milostenie pe la manastiri, - dupa cum trebuie. Daca banii au fost pusi in pamant cu conditiunile aceste, atunci Stima zice: - Fie dupa cum ai zis; numai sa te tii de cuvant!
Daca cel ce a pus banii in pamant a zis "cum i-am luat eu, asa sa-i iea cel ce i-a gasit", atunci Stima zice: - Sa-mi dai cap de om si ti-oiu da banii!
Daca cel ce sapa e lacom de bani, ii da Stimei pe unul din familia lui.
Dar vai de sufletul care-i dat Stimei pentru asa fel de lucru!...