Mihai Viteazul, aniversat

LA PALAT  •  NU TOŢI MORŢII SUNT MORŢI
Printre atâţia aniversaţi ai zilei de 8 noiembrie, Gabrieli sau Mihaele, membrii Fundaţiei Mihai Viteazul-Călugăreni l-au sărbătorit şi anul acesta pe voievodul primei uniri a Românilor.

8 noiembrie. Sfinţii Mihail şi Gavril. Telefoane, SMS-uri, cadouri, petreceri... Cap de listă, Găbitzu, că vine de la Gabriela. Urmează câţiva "Mihai" şi "Mihaele" – foşti şi actuali colegi, amici, cunoştinţi şi cunoştinţe. Mai apropiaţi sau mai de departe. La mulţi ani, dragilor, să vă fie bine. Nu mi-ar fi trecut prin minte să mai includ pe lista aniversaţilor zilei un Mihai în plus. Credeam că i-am bifat pe toţi. Hmmm, Mihai, Mihai şi mai cum? Mihai... Viteazul.

L-am cunoscut accidental. În şcoala generală. Ceva mai vag la liceu. Nu începuse era manualelor alternative, dar gloria de-odinioară a voievodului ce ocupa file întregi în cărţile de istorie era spre zenit. În facultate, ne-am răcit şi mai şi. "Iar cu Mihai Viteazul?", ne întrebam pe şoptite, încercând a ne face cât mai mici şi mai nevăzuţi în băncile amfiteatrului Iorga. Mihai Viteazul. Călugăreni. Şelimbăr. Intrarea triumfală în Alba-Iulia. Mirălsău. Guruslău. Rudolf al II-lea. Sigismund Bathory. Generalul Gheorghe Basta. Ocupat cu-atâtea bătălii, intrigi şi treburi măreţe, am pierdut din vedere că, înainte de-a fi voievod, Mihai Viteazul a fost un om ca toţi ceilalţi. Şi că l-a chemat cumva, a avut o mamă, un tată – cam incert, ce-i drept, slăbiciuni şi scăpări omeneşti.

PRIETENI PESTE VEAC. De 15 ani, Emilian Nicolae, iniţiatorul Fundaţiei Mihai Viteazul-Călugăreni, ajuns la o vârstă venerabilă, face legătura între sfinţii prăznuiţi de Biserica ortodoxă la 8 noiembrie şi voievodul făcător al primei uniri. La Palatul Şuţu, sediul Muzeului de Istorie al municipiului Bucureşti, ieri a fost aniversat, de ziua numelui, Mihai Viteazul. De la academicianul Ştefan Ştefănescu, specialist în istorie medievală românească, bun cunoscător al epocii în care a trăit aniversatul, cei prezenţi au aflat că de-a lungul vremii multe manifestări legate de sărbătorirea primului voievod al tuturor românilor s-au petrecut la 8 noiembrie. Bunăoară, statuia ecvestră a domnitorului din faţa Universităţii, simbol al oraşului Bucureşti, a fost dezvelită 8 noiembrie 1874, în prezenţa Principelui Carol.

ÎN EXIL. În timpul primului război mondial, capul Viteazului a fost evacuat la Iaşi împreună cu alte bunuri din patrimoniul naţional. La 8 noiembrie 1918, într-o Românie învinsă, redusă la o bucăţică de Moldovă, poate nimeni nu mai credea că norocu-i schimbător şi că învinsul de azi poate fi învingătorul de mâine. Chiar şi în acele condiţii vitrege, timp pentru celebrarea lui Mihai Viteazul la 8 noiembrie s-a găsit. În prezenţa Regelui Ferdinand, Nicolae Iorga evoca în alese cuvinte personalitatea şi pilda voievodului. La 8 noiembrie 2008, politicienii ocupaţi să împânzească oraşul cu afişe electorale şi să debiteze aiureli au uitat cu desăvârşire de confratele lor din secolul al XVI-lea. Alături de Emilian Nicolae, academicianul Ştefan Ştefănescu, profesorii universitari Constantin Rezachievici şi Aurel Pentelescu şi-au amintit în schimb de Mihai Viteazul elevii Şcolii nr. 124 "Voievodul Mihai" din Sectorul 5 şi cei ai Colegiului Tehnic Energetic. Au recitat, au cântat, au depus flori la statuia voievodului de la Universitate. "Am venit pentru că ne-a spus domnul diriginte, dar şi noi am vrut, ne-a spus Marius Burcheci, elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic Energetic. Acasă ce făceam? Stăteam pe net sau cine ştie cum mai pierdeam vremea."