Situația creată la Doicești, după ce compania Soceram a făcut un foraj neautorizat pe terenul propriu, foarte aproape de cel pe care Nuclearelectrica urma să construiască prima microcentrală nucleară cu tehnologie americană, a dus, în mod inevitabil, la renunțarea din partea Nuclearelectrica la construirea acesteia. Surse din Ministerul Economiei spun că principala problemă care i-a determinat pe acționari să se abțină la vot sau să voteze împotrivă a fost situația terenului pe care ar fi urmat să fie amplasată centrala nucleară, deoarece există un mare pericol de accident, iar o explozie în acea zonă ar fi accident nuclear. În plus, exista riscul ca investiția să fie oprită ulterior semnării acordului, pentru că avizarea lucrărilor s-ar fi blocat tot din cauza aceleiași probleme, când proiectul ar fi ajuns la ultima fază de avizare.
Accidentul de anul trecut de la Doicești a demonstrat că o eventuală deschidere a pungii de gaz de sub terenul respectiv este și foarte greu de închis. A durat aproape un an până când s-a închis forajul făcut de Soceram, pentru a se putea relua circulația trenurilor în acea zonă, după ce Comisariatul pentru Situații de Urgență Dâmbovița a oprit-o, existând pericol de explozie chiar și în urma unei frâne pe șina de cale ferată.
Singurul avantaj care s-a putut menține temporar a fost listarea la bursă, dar nu se va putea merge mai departe cu investiția, din cauza zăcământului de gaz din subsol. Surse din Ministerul Economiei au declarat, pentru Jurnalul, că această situație a fost luată în considerare și de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) Nuclearelectrica (SNN), pe 3 septembrie, când s-a respins - deloc surprinzător pentru cei care cunosc situația - proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doiceşti.
Chiar dacă majoritatea covârșitoare a acționarilor s-a abținut de la vot - 250,4 milioane de voturi (peste 90% din total) au fost abţineri, 13,8 milioane de voturi au fost „pentru” şi 13,2 milioane „împotrivă” - decizia acţionarilor a blocat proiectul.
S-au mai respins și mandatarea conducerii executive a SNN să semneze acordul şi mandatarea reprezentantului SNN în AGEA Ropower Nuclear SA pentru formalităţile legate de structura acţionariatului. Se va renunța la acest proiect pentru care e imposibil să se obțină avizele necesare pentru construirea centralei nucleare, primul pas fiind Acordul Acţionarilor (SHA) care nu a fost aprobat.
S-au aprobat investiții mai importante
Documentul care ar fi făcut posibilă construirea microcentralei nucleare nu va mai fi semnat între Nuclearelectrica, Nova Power & Gas SRL şi DSPE Beta Private Equity Fund. Nuclearelectrica a aprobat, însă, alte proiecte strategice importante, precum contractarea unei finanţări de 540 de milioane de euro de la un sindicat bancar condus de J.P. Morgan pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă. Reactorul urmează să intre într-un proces complex de modernizare şi va fi oprit timp de doi ani. În urma acestei investiții, unitatea, pusă în funcţiune în 1996 va mai putea produce energie încă trei decenii, după finalizarea proiectului.
Tot pentru Cernavodă s-a aprobat şi acordarea de către SNN a unei garanţii pentru un împrumut de 80 de milioane de euro, de care va beneficia Energonuclear SA - compania de proiect a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Valoarea acțiunilor nu e în pericol
Acționarii Nuclearelectrica au aprobat și semnarea contractului de servicii cu Framatome GmbH pentru dezvoltarea proiectului IRIS - producerea de radioizotopi medicali la CNE Cernavodă. Astfel, blocajul proiectului SMR de la Doiceşti nu reprezintă un pericol real pentru capacitatea României de a produce energie ieftină, mai ales pe termen mediu și lung, iar pericolul major de a se produce un dezastru nuclear la Doicești, prin amplasarea unei centrale nucleare peste un zăcământ de gaze naturale, a fost înlăturat.
Având în vedere investițiile aprobate pentru producerea energiei nucleare la Cernavodă, pe termen lung, acest lucru face ca valoarea acțiunilor Nuclearelectrica să nu scadă semnificativ în urma renunțării la proiectul de la Doicești.


