Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, miercuri, că nu se va mai construi nimic pe plajă, acolo unde nu există PUZ actualizat, referindu-se explicit la terase și „beach-baruri”. Reprezentanții primăriilor vizate și cei ai mediului de afaceri o contrazic, pentru că situația legată de PUZ-uri se referă doar la construcțiile care au fundație și necesită autorizații de construire, în timp ce construcțiile provizorii de pe plajă - „beach-baruri” și terase - pot fi făcute fără fundație, doar din lemn sau alte materiale ușoare care nu sunt incluse pe lista construcțiilor permanente, în legislație. În altă ordine de idei, angajații Apelor Române au fost la primăriile de pe litoral, cu două săptămâni înainte de a da aceste declarații ministrul, cerându-le primarilor acordul verbal pentru a întocmi documentele care stau la baza viitoarelor PUZ-uri, pentru că PUZ-urile sunt schimbate chiar de instituția din subordinea Ministerului Mediului - ceea ce Diana Buzoianu a omis să precizeze. Agenții economici care au câștigat licitațiile pentru plaje, dar și agențiile de turism se revoltă pentru situația creată de ministrul Mediului, spunând că se distruge turismul pe litoral.
Ministrul Diana Buzoianu lovește din nou în turismul de la malul mării, prezentându-și acțiunile ca și cum ar fi benefice României. De data aceasta a declarat că va interzice construcțiile de pe plaje, acolo unde primăriile nu au reînnoit PUZ-ul. S-a referit inclusiv la terase și „beach-baruri”, pe care câștigătorii licitațiilor pentru sectoarele de plajă scoase la licitație de Apele Române nu le vor putea construi, pentru sezonul estival din acest an.
Plajele libere, unde se poate sta doar pe nisip, sunt visul multor nostalgici iubitori de natură virgină, doar că turismul aduce bani la bugetul de stat dacă oferă condiții „ca afară” - șezlonguri și umbrele incluse în prețul cazării, „beach-baruri” și alte servicii pe care atât românii, cât și străinii pe care vrem să-i atragem în România, le vor căuta în Bulgaria, Grecia, Turcia, Egipt și alte țări cu ieșire la mare, cu plaje bune și condiții de secol XXI.
Diana Buzoianu a explicat că operatorii economici care nu deţin Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru un sector de plajă pentru care au licitat nu vor putea construi terase sau „beach-baruri” și că toți cei care au participat la licitații cunoșteau situația acelor sectoare de plajă, iar primăriile se fac vinovate de această problemă.
„Pentru sectoarele de plajă care nu au PUZ, singura diferenţă este că acolo nu se vor putea construi terase. Adică operatorul economic care a licitat, a dorit să se înregistreze şi să obţină această plajă, ştie de la momentul în care a închiriat acea plajă că nu va putea să construiască terase, pentru că nu a existat un PUZ. Altfel, activitatea economică se va putea desfăşura, dar fără construcţii pe acea terasă, pe acel sector. De altfel, această situaţie a existat şi anul anterior, iar anul acesta ca să ne asigurăm foarte clar că operatorii economici ştiu de la bun început unde se pot construi beach baruri şi unde nu se pot construi beach baruri, unde există PUZ-uri şi unde nu există PUZ-uri, am trecut de la bun început în licitaţie. Este perfect în regulă că au licitat şi că vor să închirieze acea plajă, dar ştiu de la bun început că nu pot construi beach baruri pe acele zone”, a declarat Buzoianu, adăugând că primăriile se fac vinovate și pentru lipsa grupurilor sanitare și a utilităților - în special apă și canalizare - pe care trebuie să le asigure primăriile.
„În ceea ce priveşte utilităţile, am mai spus-o şi o repet: există deja de 20 de ani de zile obligaţia primăriilor de a facilita utilităţile în zona plajelor. Suntem 20 de ani mai târziu şi pe anumite sectoare există utilităţi şi acolo unde există utilităţi operatorii economici nu mai au motiv să nu se conecteze la utilităţile respective şi să îşi creeze propriile sisteme îngropate nisip. Deci, asta nu mai poate să fie o soluţie pentru plajele din România, pentru că, de fapt, în realitate, nu este o soluţie, ci este un risc de sănătate publică pentru cetăţeni. Operatorii nu vor putea să asigure utilităţi acolo unde nu există utilităţi date de către primării. Tocmai asta este ideea: să nu mai întoarcem ochii şi să cerem primăriilor să livreze acele utilităţi în toate sectoarele”, a mai precizat Buzoianu.
În timp ce ministrul consideră că plajele ar trebui să fie concesionate cu mult mai mulți bani decât până acum și că suntem ca „în vestul sălbatic”, iar acțiunile ei sunt de erou civilizator, reprezentanții primăriilor și ai mediului de afaceri au cu totul alte opinii și argumente.
PUZ-ul poate fi făcut de primărie sau de Apele Române
În primul rând, PUZ-ul îl poate propune atât primăria, cât și Apele Române, nicidecum operatorul de plajă care a câștigat licitația, pentru că acesta din urmă are un contract de concesiune cu Apele Române, deci nu este proprietarul terenului. Se vorbește, tot de 20 de ani, de un sistem de șpăgi care a fost întreținut de primării și de Apele Române, pentru că operatorii de plaje au fost forțați să funcționeze în afara cadrului legal, fiind tolerate construcții ilegale pe plaje, în loc să se rezolve problema PUZ-urilor și a autorizațiilor, conform cadrului legislativ în vigoare.
În mare măsură, acest sistem de șpăgi există și funcționează exact așa, cu agenți economici care sunt forțați să-și desfășoare o parte din activitate în afara sau la limita legalității, acceptă să plătească anual amenzile date exact de instituțiile care ar fi trebuit să le avizeze activitatea economică, merg în instanță, să conteste amenzile, apoi sunt tolerați până la finalul sezonului estival. Așa funcționează sistemul de șpăgi pe litoral, de peste două decenii.
Cu toate acestea, problema legalității putea fi rezolvată chiar de instituția din subordinea Ministerului Mediului, cea care concesionează plajele - Apele Române. Diana Buzoianu a declarat că nu se va mai construi nimic acolo unde PUZ-ul nu e actualizat, la două săptămâni după ce Apele Române au început să facă demersurile necesare pentru actualizarea PUZ-urilor.
„Nu avem PUZ, dar au venit cei de a Apele Române, acum două săptămâni, să-mi ceară acordul verbal, de principiu, pentru a demara PUZ-urile. Există PUZ-uri vechi, pe baza cărora cei de la Apele Române le dădeau voie operatorilor de plajă să construiască, atunci când închiriau suprafețele. Apele Române sau primăriile pot face propunerile pentru PUZ, nu cei care le concesionează. La noi nu e cazul, pentru că nu se știe nici dacă se face procedura de licitație anul acesta, în toate stațiunile de la Mangalia până la Olimp. În legătură cu terasele și barurile de pe plajă, depinde ce înțelege doamna ministru prin construcție, pentru că un „beach bar” nu e construcție permanentă, ci provizorie pentru care se face cu un aviz de amplasare, nu e nevoie de autorizație de construire, dacă nu are fundație, deci nu e nevoie de PUZ”, a declarat, pentru Jurnalul, primarul interimar al Mangaliei, Paul Foleanu.
Operatorii economici se tem că sezonul estival va fi compromis
Mangalia are în subordine cea mai mare parte din plajele aflate în sudul litoralului, până la Olimp, iar operatorii economici care au afaceri aici au cerut Guvernului să urgenteze scoaterea la licitație a sectoarelor de plajă care au contracte expirate sau nu au fost scoase la licitație după lucrările de extindere a suprafeței de nisip. Mulți se tem că sezonul estival va fi compromis, anul acesta, fie pentru că nu vor exista contracte deloc, fie pentru că nu se va putea construi, iar fără terase și beach-baruri, litoralul românesc e mai puțin atractiv decât cele din destinațiile turistice externe.
Cele mai noi licitații s-au făcut pentru plajele din Năvodari, Diana Buzoianu fiind foarte încântată de numărul mare de doritori - peste 300 de oferte pentru mai puțin de 60 de sectoare de plajă (58). Asociaţia Operatorilor de Plajă Năvodari (AOPN) a atacat în instanţă procedura de licitaţie pentru plajele litoralului din zona Năvodari şi solicită suspendarea procedurii până la soluționarea problemelor structurale ale acestora, pe care trebuie să o rezolve Apele Române. Dar ministrul USR Diana Buzoianu crede că statul are de câștigat mulți bani din închirierea mai scumpă a sectoarelor de plajă și „civilizarea” acestora, prin interzicerea construcțiilor de orice fel, în timp ce multe sectoare rămân neoperabile, pentru că mai au de parcurs câteva etape legale până se vor scoate la licitație. Pe aceste sectoare nu va merge nimeni să adune gunoaiele, pentru că operațiunile de curățenie ar trebui să fie făcute de angajații Apelor Române, dar instituția nu poate asigura nici măcar personalul necesar pentru adunarea algelor care ajung la mal de trei-patru ori pe sezon.
Un mesaj disperat vine și din partea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de „declarațiile și deciziile iresponsabile” ale Dianei Buzoianu care „riscă să blocheze sezonul estival 2026 pe litoralul românesc”. ANAT cere încetarea a ceea ce numește „campania publică” declanșată de ministrul Mediului „care a ales să transforme o problemă veche și cunoscută într-un spectacol politic de moment”.
Ultimatum pentru salvarea litoralului de ministrul Mediului
Nu doar hotelierii de pe litoral, proprietarii de terase și restaurante sau operatorii de plaje au de pierdut din actuala situație, ci și agențiile de turism care deja au contracte cu hotelierii și vând pachete turistice, dar își pierd clienții, din cauza incertitudinii create de aceste declarații politice și exerciții de imagine.
„Nu contestăm realitatea semnalată. Da, există soluții improvizate pe litoral. Dar ceea ce omite doamna ministru este esențial: aceste soluții sunt consecința directă a unui eșec sistemic al statului român, care, timp de peste 20 de ani, nu a fost capabil să asigure infrastructura minimă de canalizare. Este ușor să descoperi „probleme” și să arăți cu degetul. Este mult mai greu să îți asumi faptul că instituțiile statului au tolerat, ani la rând, această situație, fără să ofere alternative. Se pare că turismul, în loc să fie sprijinit, este ținta tuturor. Mai bine închidem tot și ne declarăm țara non-turistică”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.
Acesta mai spune că „fiecare operator se descurcă cum poate, pentru a-și putea desfășura activitatea, nu pentru că își dorește să funcționeze la limită, ci pentru că nu are altă opțiune”. Conform președintelui ANAT, operatorii de plajă nu sunt cauza problemei, ci efectul ei, pentru că au investit și au dezvoltat servicii, au ținut litoralul în viață și au atras turiști, în timp ce statul, prin instituții precum Apele Române, s-a limitat în principal la a încasa redevențe, fără să livreze infrastructura necesară.
ANAT amintește și de primele „declarații iresponsabile” ale ministrului Diana Buzoianu, din toamna anului trecut, potrivit cărora chiria unei plaje ar fi echivalentă cu încasările dintr-o singură zi, menționând că aceste declarații „au contribuit direct la o distorsionare gravă a percepției și la decizii administrative care au dus la triplarea costurilor pentru sezonul 2026”. Aceste costuri nu dispar, ci se transferă, în mod inevitabil, în prețurile plătite de turiști și în competitivitatea litoralului românesc, mai precizează ANAT.
„Dacă obiectivul era desființarea plajelor amenajate, atunci ar fi fost mai onest să nu mai fie scoase la închiriere. În schimb, asistăm la o combinație de declarații populiste și măsuri incoerente, care duc exact în aceeași direcție, dar fără asumare. Asta nu este politică publică. Este ipocrizie. Astăzi, aceiași operatori sunt transformați în țapi ispășitori într-o campanie de imagine. Eliminarea peste noapte a soluțiilor existente, fără a pune nimic în loc, nu este reformă. Este blocaj. Am cerut în mod repetat investiții, termene și soluții. Nu am primit decât promisiuni și, acum, acuzații”, mai atrage atenția ANAT, cerând măsuri urgente pentru punerea la dispoziție a infrastructurii sau, cel puțin, pentru reglementarea temporară a situației existente, pentru a se salva turismul pe litoralul românesc.
Nu avem nevoie de o «ministră TikTok», ci de politici publice serioase, investiții reale și asumare. În lipsa acestora, sezonul estival 2026 nu este doar în pericol. Este pus direct sub semnul întrebării.
Dr. Alin Burcea, președinte ANAT
Citește pe Antena3.ro
