Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Actul normativ în discuție poartă numărul PLX 234/2024 și reprezintă o propunere legislativă pentru modificarea articolului 17 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24 din 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Inițiativa a fost înregistrată la Camera Deputaților în data de 9 aprilie 2024, aparține deputaților Grupului Minorităților Naționale Ovidiu Victor Ganț, Varujan Pambuccian și Silviu Vexler și urmează să se decidă dacă va fi dezbătută în procedură de urgență, la cererea autorilor.
Potrivit fișei proiectului, inițiativa legislativă se află în consultare publică până pe data de 14 aprilie 2024, iar Senatul este Camera decizională.
Deputații inițiatori susțin, în expunerea de motive prin care își justifică demersul legislativ, că „Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) este autoritate publică administrativă autonomă cu personalitate juridică, instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat, aflată sub controlul Parlamentului. CNSAS este condus de un Colegiu, compus în prezent, din 11 membri”.
Sub ce temei se face această propunere
Conform celor trei deputați ai Minorităților Naționale, CNSAS „deține și prelucrează un patrimoniu arhivistic remarcabil, unic în România, alcătuit atât din documente ale Securității comuniste, cât și ale fostelor organe de informații interbelice”. Astfel, arată inițiatorii acestui proiect de lege, „alături de numeroase alte fonduri, aproape toate documentele care privesc Holocaustul din România și persecuția îndreptată de regimul comunist împotriva minorităților naționale se află la CNSAS”.
În acest sens, spre exemplu, cei trei deputați citează dintr-un raport de activitate al CNSAS din anul 2022, unde se menționează că „în ansamblul tematic al temelor publice de critică a regimurilor totalitare, (…) această importanță deosebită și referențială a CNSAS în sfera politicilor memoriei de studiere a tuturor totalitarismelor care au edificat «banalitatea răului» prin anihilarea libertății persoanei, teroarea și violența împotriva unor comunități etnice și social-politice, și au dezvoltat ingineria socială a dislocării, deportării și ghetoizării populației”.
„Pe această linie, Consiliul a acceptat integrarea în sistemul Centrului Arolsen (Germania), care cuantifică documentele de război care se referă la industria și retorsiunea Holocaustului și a politicilor de exterminare forțată și mișcare de populație”, se mai precizează în această expunere de motive.
Inițiatorii vorbesc despre deportarea sașilor în URSS
Autorii proiectului de lege merg mai departe și subliniază că „în câmpul relațiilor externe ale CNSAS s-a remarcat, la nivelul anului 2022, o complementaritate cu obiectivele legale interne ale Consiliului, cu insistență pe aplicarea legilor reparatorii pentru grupurile germane deportate în URSS, demers prin care s-a constituit o bază de date temeinică legată de deportările comunității săsești la muncă forțată în Uniunea Sovietică”.
De asemenea, se mai precizează că „acordul cu Institutul pentru Studiul Istoriei Sașilor din München și aprecierea ajutorului substanțial acordat în recunoașterea acestei masive deportări în bazinul Donbasului, Serbia și Kazahstan a ilustrat prin cercetarea fișelor persoanelor deportate la inițiativa URSS de a determina mișcarea de populație forțată întreprinsă de regimul de democrație - popular postcomunist și evidențiată prin dosarul «Entnici germani trimiși la munca de reconstrucție în Uniunea Sovietică»”.
Cât câștigă un membru al Colegiului CNSAS
În temeiul acestor argumente, cei trei parlamentari ai Grupului Minorităților Naționale arată că, „având în vedere importanța asigurării participării la procesul decizional a tuturor grupurilor parlamentare, considerăm absolut necesară reprezentarea minorităților naționale în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității”.
Prin acest proiect de lege, se intenționează, astfel, modificarea articolului 17, alineat 1, din OUG 24/2008, care, în prezent, prevede că acest Colegiu al CNSAS este compus din 11 membri. Proiectul de lege în discuție vrea să suplimenteze acest număr, la 13 membri.
Apoi, mai este vizat și alineatul 2, litera „c” ale aceluiași articol, care, în forma aflată în vigoare, prevede că membrii Colegiului CNSAS sunt numiți de Parlament și că din aceștia nouă membri sunt numiți la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice a celor două Camere. Proiectul de lege vrea ca 11, în loc de 9, membri să fie numiți la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configurației politice a celor două Camere, dintre care un reprezentant al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Interesant este că venitul unui membru al Colegiului CNSAS a fost, în 2022, de 117.260 de lei pe an, adică de 9.771,7 lei pe lună, iar venitul președintelui Colegiului CNSAS a fost, tot în 2022, de 153.810 lei pe an, respectiv de 12.817,5 lei pe lună.
