Minunea se întâmplă după rostirea rugăciunii

În România s-a mai auzit în trecut pe ici, pe colo, pe la mănăstiri mai ales, despre lumină adusă din Ţara Sfântă. Nici un mitropolit însă şi mai apoi nici un patriarh al BOR nu a organizat aducerea ei oficial, cu binecuvântare, până anul acesta.

"Lumina Sfântă adusă în anul acesta de la Ierusalim la Bucureşti şi la Suceava este şi trebuie să fie izvor de pace şi bucurie pentru clerici şi credincioşi, nu prilej de tulburare şi învrăjbire.

În viitor, pentru a se evita confuzii nedorite, este necesar ca acţiuni sau contacte ale clericilor şi credincioşilor ortodocşi români cu alte Patriarhii Ortodoxe să se realizeze cu binecuvântarea Patriarhiei Române, care are responsabilitatea reprezentării Bisericii Ortodoxe Române pe plan internaţional", afirmă Patriarhia Română. Lumina Sfântă este o minune a Ortodoxiei, care se petrece an de an de Paştele Ortodox la Sfântul Mormânt de la Ierusalim.

În timpul Vecerniei din Sâmbăta Mare, între orele 12:30-14:30, deasupra Mormântului se aprinde Sfânta Lumină, un foc care se coboară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an. Are o consistenţă diferită de lumina obişnuită, la început nu arde, are o altă culoare sau chiar mai multe culori. Încă din secolul al IV-lea se vorbeşte despre Biserica învierii.

"Cateodată aştept câteva minute, dar în mod obişnuit minunea se întâmplă imediat după ce am spus rugăciunile. Din mijlocul pietrei pe care a fost culcat Iisus se revarsă o lumină nedefinită, în mod normal cu o tentă albăstrie, dar culoarea se poate schimba şi lua multe nuanţe. Nu poate fi descrisă în cuvinte omeneşti. Lumina răsare din piatră ca ceaţa care se ridică deasupra unui lac, piatra pare a fi acoperită de un nor, dar este lumină", mărturisea Patriarhul Ierusalimului, Diodor I. Pelerinii care au asistat la minune povestesc cum lumânările pe care le ţineau în mâini se aprindeau instantaneu.