Mitrovica sub asediu

Duminica a fost prima zi cumsecade a jandarmilor romani de la Peci. Mai-marii fortelor aliantei i-au „iertat". I-am parasit si noi, in acea amiaza preafrumoasa, dorindu-le ca urmatoarele noua luni pe care le vor petrece acolo sa le fie un concediu.

Ne indreptam spre Mitrovita, unde in acea zi urma sa aiba loc inmormantarea celor doi copii. Americanii au permis funeraliile, dar cortegiul a fost insotit de blindate si survolat de elicoptere. Nimanui nu i-a ars sa-si faca de cap.

Din nou prieteni

Dupa numai 20 de kilometri de la Peci, coloana fara sfarsit de masini, oprite la punctul de control spaniol. Cunosteam deja meticulozitatea militarilor KFOR. Am socotit un sfert de ora de fiecare masina, am adunat, am tras linie si ne-a iesit ca trecem de ceck-point pe la 6, a doua zi. Inacceptabil. Cu tupeu, intram pe contrasens, pas-pas, pana ne trezim cu puscoacele spaniolilor sub nas. Ei, daca nu ne-au impuscat din prima, avem sanse sa-i convingem. Norocul nostru: era aceeasi echipa care ne-a controlat la venire, ne-au recunoscut si chiar mai mult: ne-au zambit, performanta notabila pentru niste spanioli asa suparati. Trecem, priviti cu pizma de kosovarii pe care-i pastea noaptea pe camp.

Intram in Mitrovita, orasel cu 100.000 de locuitori, dintre care 70.000 de albanezi, restul sarbi si bosniaci. Pasim cu grija printre doagele butoiului cu pulbere al provinciei Kosovo. Aici, intre sarbi si albanezi s-au dus lupte crancene. Scanteia, care a adus in pragul nebuniei zeci de mii de oameni, a pornit de la moartea a doi copii albanezi inecati in raul Ibar. Sarbi si albanezi deopotriva isi sustin varianta declansarii conflictului.

Printre romani

Podul Albastru (zis asa pentru ca noaptea este luminat cu albastru) desparte in doua orasul Mitrovita, partea albaneza de cea sarbeasca. Vreme de o saptamana a fost locul cel mai fierbinte din oras. Acum, punctul strategic este in intregime controlat de KFOR-ul francez. E plin de blindate ale armatei si cu greu cineva poate sa-l treaca, numai dupa o atenta verificare din partea militarilor. Sunt seducatori soldatii astia. Si cand te refuza, o fac cu atata politete - cum numai niste francezi pot arata - ca nu te poti supara pe ei. Vrem sa trecem in cartierul sarbesc. Ne luam la revedere de la masinuta, o lasam la 50 de metri de blindate (daca se burzuluiesc localnicii si arunca iar cu pietre si molotoave in soldati, ii putem spune adio). Ne ia in primire un locotenent si ne trece prin fata cartierului general aliat din Mitrovita. Pakistanezii s-au pus in genunchi pe covoras - era sase fix - trei copii bateau mingea pe sub tevile tunurilor. Doi popi ortodocsi se tocmeau cu militarii sa treaca si ei, dar in sens invers.

In cafeneaua din buza podului (devenita cartier general al presei, spre bunastarea patronului) ne asteapta colegii nostri - Mile Carpenisan de la Antena 1 si Dragos Bota de la Adevarul. Schimbam vesti, la o cafea si la o bere. Si spionam miscarile de pe pod. Sunt asteptate alte convoaie cu refugiati. Povesti zemoase, drame, fotografii de-alea de-ti rup inimioara. Asta asteptam. Vin insa niste suporteri sarbi, scandand lozinca favorita: „Taie-i pe albanezi, lupta si castiga!". Neliniste dupa sarma ghimpata: vin in goana soldati. Flacaii - vreo 30 - aprind o petarda, se pozeaza si se retrag catre oras. Facem gestul neindicat de a-i poza. Mile, harsit in „diplomatie", ne taxeaza: „Totdeauna sa stati departe. Va lasa fara aparate si fara portofele, la inghesuiala. Faceti ca mine sau va duceti maine in talcioc sa va cumparati propriile aparate de fotografiat!".

Trei versiuni despre inceputul razmeritei

In taveran sarbeasca in care ne retragem sa urmarim mersul lucrurilor de afara se strang oficialii: seful politiei multinationale - un serif american - loctiitorul KFOR, alti bastani. Stam la povesti, sa intelegem cum s-a declansat balciul. Versiuni diferite.

In urma cu mai bine de o saptamana, luni, s-au declansat ostilitatile: in satul Caklavita, dintr-o masina cu albanezi s-a tras intr-un tanar sarb. Ranit grav, acesta a fost supus mai multor interventii chirurgicale si a scapat cu viata. Reactia sarbilor a venit imediat: au blocat un drum si au incendiat o masina apartinand albanezilor, a povestit subcomisarul George Marinescu, unul dintre cei sapte politisti romani care isi desfasoara activitatea in partea de nord a orasului, controlata de sarbi.

„Marti au murit inecati in raul Ibar din Mitrovita trei copii albanezi, fiind gasite pana in prezent doar doua cadavre. Conform relatarilor unui al patrulea copil, care ar fi fost martor la modul in care au murit prietenii sai, vina apartine unui grup de sarbi, care i-ar fi aruncat pe copii in rau", relateaza poltistul.

Varianta oficiala a KFOR suna cam asa: doi copii albanezi care se jucau pe gheata subtire a raului Ibar au murit inecati. Un al treilea, gasit de trupele KFOR, a declarat ca ei nu au fost batuti si nu au fugit de sarbi. Pur si simplu, gheata s-a spart si prietenii lui s-au dus la fundul apei.

Varianta care a incins spiritele in tabara albanezilor si i-au determinat pe acestia sa puna mana pe arme este urmatoarea: cinci copii au fost pusi pe fuga de sarbii care au asmutit cainii asupra lor. Micutii au incercat sa scape de patrupede fugind pe gheata subtire a raului care s-a rupt. Albanezii declara ca ceilalti trei pusti nu au mai fost gasiti.

Reactia albanezilor dupa ce au aflat vestea mortii copiilor a fost violenta. Si-au luat toti copiii din scoli si i-au dus la podul care desparte in doua Mitrovita pentru a protesta. Manifestatia a durat vreo jumatate de ora, dupa care au fost retrasi copiii, ramanand in continuare 100-150 de tineri cu varste in jur de 17-20 de ani. Apoi s-au retras in sud, unde au incendiat o statie de politie. Un detasament de politisti a intervenit in forta sa-i disperseze pe atacatori. Actiunea albazenilor s-a dovedit a fi una tactica, spun militarii fortei de mentinere a pacii, deoarece politistii au lasat podul liber cand au intervenit sa-i imprastie pe manifestanti, iar acestia au gasit drum liber si s-au repezit imediat in partea de nord, locuita de sarbi.

Ce a urmat, in locurile pe care le bateam acum cu piciorul, deja se cunoaste. In fiecare noapte insa apare cate o surpriza. Sambata, un albanez a aruncat o grenada de pe balconul locuintei sale, tocmai pe blocul de vizavi, distrugand acoperisiul imobilului locuit de sarbi. I-a scos afara ca pe soareci. Victime colaterale

Victime colaterale

Duminica, nu mult timp inainte de-a intra noi in oras, trupele KFOR au impuscat un albanez care s-a „jucat" timp de doua zile cu o pusca cu luneta, tragand in masinile sarbilor din Mitrovita. El a fost depistat intr-un bloc situat intr-un cartier din nordul orasului locuit de sarbi si bosniaci. Asta e un sport national in Kosovo: isi infunda Ali pipa cu tutun, buzunarele cu gloante, da jos flinta din cui si urca pe deal, se pune dupa bustean, priveste masinile ce trec, sta ca rata pe butoi, numara din doi in doi, ocheste in cine-i place mai mult si pleosc! Asta-i ciudatenia razboiului de acolo. Multe victime n-au avut alta vina decat c-au nimerit pe traiectoria intamplatoare a unui glont. Brusc, ne-a apucat dorul de casa, am dat putin din coada prin preajma frantujilor sa ne lase sa trecem podul inapoi, calcand interdictia de circulatie. Suim in masina si tusti! spre casa. Am respectat intocmai sfaturile ofiterilor KFOR si am calcat-o la 130 la ora, pe toata suta si mai bine de kilometri ce desparteau Kosovska Mitrovita de granita cu Serbia. Am fost singurii zapaciti care au trecut pe acel drum, in noaptea de duminica spre luni. Am ajuns intregi cu pretul tuturor celor patru cauciucuri facute praf. Abia acasa aveam sa vedem amanunte ce ne scapasera. Pesemne, vreo blindata UN manevrase neglijent in preajma masinii noastre parcate: partea dreapta era binisor infundata, de la cap pana la coada.

Politisti impuscati pe strada

Violentele continua in Kosovo, la implinirea, ieri, a cinci ani de la debutul loviturilor aeriene ale NATO si la doar cateva zile dupa un val de violente care a tulburat regiunea. Un politist al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) si un membru al politiei locale au fost ucisi intr-un atac cu arma de foc lansat asupra masinii lor, in nordul provinciei Kosovo. „Cel putin unul dintre atacatori era inarmat", a marturisit Derek Chapel, reprezentant al ONU. Nu se stie motivul pentru care vehiculul ONU a foat atacat, insa se stie cu siguranta ca acesta se afla marti noapte, la ora locala 21, intr-o misiune de patrulare pe strada care duce de la Podujevo la Pristina. In momentul in care politistii au oprit o masina pentru o perchezitie de rutina, ocupantii vehicului au deschis focul, omorand doua persoane. (Ana Ilie)