Mizilicuri UE - Capsunica, doar pentru acasa

La cererea expresa a Bruxellesului, Romania va trebui sa renunte la ju-matate din zona viticola cultivata, in prezent, doar cu soiuri hibride, pentru a o inlocui cu tipuri de vita-de-vie acceptate in Uniunea Europeana. Asta nu va insemna insa o despar-tire totala de fraga si capsunica atat de indragite de consumatorii romani. Licorile preferate vor putea fi sa-vurate in continuare doar de cei care le produc pen-tru consumul propriu.

REPLANTARE. Exportator traditional de vinuri, Romania trebuie sa isi curete "ograda" de soiurile care nu sunt recunoscute in Europa

Cand spui "Isabelle", ai sanse mari sa te gandesti la o fatuca gratioasa si cu parinti cam snobi. Nicidecum la un pahar racoros cu capsunica, soi de vin intrat in traditia mesei la romani. Cu toate acestea, Isabelle este "mama" capsunicii roz, soiul de vita-de-vie din care aceasta provine. Si, care trebuie musai eliminat de pe suprafetele viticole mari pana in 2015.

Recomandate, autorizate, autorizate temporar, interzise. Asa suna clasificarea valabila in Uniunea Europeana a soiurilor de vita-de-vie in cultura. Pentru Romania, adoptarea acestor categorii inseamna ca soiurile hibrid, care acopera jumatate din suprafata viticola, trebuie inlocuite cu tipuri de vita-de-vie acceptate in Uniune. Asta inseamna despartirea de fraga si capsunica atat de indragite de consumatorii romani. Numai ca este un fel de "adio, dar raman cu tine", pentru ca, in anumite conditii, pana si soiurile hibrid vor mai putea fi, totusi, cultivate.

REGULI EUROPENE. Vinul obtinut pentru consumul propriu nu este supus unor norme stricte dupa aderarea europeana, dincolo de anumite reguli de bun-simt ce tin de sanatatea consumatorului. Romanul va fi liber si dupa aderare, si dupa 2015 sa cultive in curte ce soi de vita-de-vie isi doreste. Nu o sa dispara, de pilda, zaibarul. Care, la rigoare, nu are decat 100 de ani pe pamant romanesc.

Ce reglementeaza cu strictete Uniunea este soiul de vin cultivabil in Romania. Aici intra in scena soiurile hibrid. Mai precis, ele se pregatesc sa iasa din scena, pentru ca, pana in 2015, 30.000 de hectare cultivabile trebuie sa "gazduiasca" vita-de-vie autorizata in locul hibrizilor care cresc acum pe aceasta suprafata. In caz contrar, degeaba se poate lauda Romania ca este pe locul zece in lume la capitolul marime a suprafetelor viticole si a productiilor realizate, cata vreme 50% din suprafata va fi, ca in prezent, cultivata cu soiuri din care ies vinuri ce n-au ce cauta pe piata europeana.

DE CE NU E BUN. Studii realizate in Uniunea Europeana au aratat ca vinul obtinut din hibrizi este slab calitativ si afecteaza sanatatea consumatorilor, se arata in documentatia provenita de la Delegatia Comisiei Europene in Romania. Deci, cata vreme soiurile hibrid nu sunt recunoscute drept producatoare de vin, asa cum este el acceptat si recunoscut in UE, ele trebuie inlocuite, pe suprafetele cultivabile, de soiuri nobile, recunoscute, ce produc vinuri cu care Romania poate iesi pe piata nationala, care, la momentul aderarii, va fi una cu piata europeana.

Prin urmare, 30.000 de hectare cultivate in prezent cu hibrizi trebuie replantate cu vin de soi. Este important, subliniaza oenologul Ion Pusca (www.casavinului-drpusca.ro), faptul ca acesti hibrizi sunt de origine americana si, in consecinta, nu e corect sa ne referim la capsunica alba, de pilda, ca la un vin traditional romanesc.

Se estimeaza ca operatiunile de replantare, care trebuie incheiate pana in 2015, conform negocierilor dintre Romania si statele membre ale UE, vor costa 300.000 de euro. Hibrizii vizati poarta nume care, la prima vedere, nu-i spun nimic romanului neavizat: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton si Herbemont. El stie de capsunica rosie fara sa faca legatura cu Isabella, a baut macar o data fraga alba fara sa fi auzit de soiul Noah, s-a racorit cu o capsunica roz, nestiind ca are la origine vita hibrid botezata Lidia, iar Othello n-are, pentru el, nici o legatura cu fraga neagra.

PANA IN 2015. Othello sau Noah se va cultiva doar in curtea proprie, si nu pentru consumul larg

DEFINITII. Legislatia europeana defineste soiurile interzise, subliniind ca, "prin insusirile lor biologice sau tehnologice, influenteaza in mod negativ calitatea produselor vitivinicole". Oenologul Ion Pusca le caracterizeaza mai pe intelesul tuturor, spunand ca "unele dintre ele contin o mare cantitate de alcool metilic toxic pentru organism, au gust puternic foxat (de naftalina, de fenol), sunt slab alcoolice, au o culoare instabila si sunt predispuse la otetire". Cu astfel de vinuri Romania nu poate intra pe piata UE, cu atat mai putin concura. Ar fi ca si cum s-ar prezenta la o cursa de cai cu un magar: nu ar corespunde cerintelor competitiei nici "pe hartie", nici ca performante.

CALCULE DE BUN-SIMT. "Motivul pentru care suprafetele cultivate cu soi hibrid trebuie inlocuite este extrem de limpede in termeni economici. Interesul cultivatorilor romani este sa obtina profit in urma afacerii cu vita-de-vie. A cultiva struguri din care iese o licoare pe care UE nu o considera vin nu e cea mai buna reteta pentru o afacere prospera", comenteaza Tudorel Balta, expert in cadrul Ministerului Agriculturii. Cata vreme produsul rezultat din procesarea acestor struguri nu are acces pe piata, inlocuirea suprafetei viticole cu soiuri recunoscute in UE nu este atat o obligatie, cat o necesitate. In caz contrar, oamenii ar continua sa creasca si sa intretina, cu costurile de rigoare, o vie cu care nu ar avea ce face. Nu s-ar alege decat cu acuzatii de fals atunci cand ar scoate pe piata vinul rezultat din procesarea strugurilor nenobili, mai spune Balta.

LIBER IN OGRADA PROPRIE. Toata aceasta discutie vizeaza numai vinul produs in scopul comercializarii. Romanii vor fi liberi sa pastreze soiurile hibrid cultivate pe o suprafata mai mica de 1.000 de metri patrati, daca s-au atasat de ele, cu conditia sa nu scoata la vanzare vinul rezultat. Prin urmare, nici obisnuinta romanilor de a pune pe masa vinuri usurele si nepretentioase nu va avea de suferit, nici renumele pe piata europeana al vinurilor autohtone. "Soiurile pur romanesti sunt parte a patrimoniului viticol al Europei. Acolo nu mai este loc pentru zaibar. Occidentul a scapat cu greu de pacostea hibrizilor si e firesc ca UE sa insiste pentru revenirea la normal si la noi in tara. Dupa ce eliminam viile hibride, Uniunea Europeana ne indeamna sa fim iarasi ce-am fost inainte de 1900 si mai mult decat atat", concluzioneaza dr. Ion Pusca.

VERDICT

Vinul la romani poate fi comparat cu ceaiul la japonezi. Chiar daca nu s-a impus pe plan international, practica obtinerii vinului in propria gospodarie este raspandita pe toata suprafata tarii si exista din perioada anterioara formarii poporului roman. Pentru romani, in sens traditional, vinul nu este un produs comercial care exprima o marca inregistrata, ci un element ritual. Trecand chiar peste rolul acestuia la slujbele crestine, vinul este bautura care se ofera oaspetelui in orice casa traditionala, ca semn de respect. Pentru gospodar mai inseamna si mandrie. Daca ii lauzi vinul unui roman, ii faci o mare cinste. Tot un semn poate fi si vinul de proasta calitate oferit oaspetelui. Atunci cand gospodarul vrea sa-si jigneasca musafirul, il poate servi cu un vin "de mana a doua", obtinut dintr-o recuperare a materiei prime care a servit la fabricarea vinului de calitate superioara. Toate aceste practici sunt frecvent intalnite astazi pe toata suprafata tarii, cu diferente specifice fiecarei zone. Vinul are rol de blazon pentru gospodar. (Anca Scarlat, antropolog cultural)

NU RATATI! Cititi in Jurnalul National de maine despre animalele semisalbatice din anumite zone ale Deltei. Aflati de ce aceasta metoda de crestere a animalelor, practicata doar in Romania, nu este acceptata de normele din Uniunea Europeana.