Moartea vine de la mafia imobiliară

Mafia imobiliară îşi întinde din ce în ce mai mult tentaculele, lăsând oameni pe drumuri sau, mai rău, băgându-i în mormânt. Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3, o moarte aparent naturală a unui bărbat din Bucureşti s-a transfomat abia după patru ani în crimă, după ce procurorii au ajuns pe urmele uneia dintre cele mai mari reţele care se ocupa cu înşelăciuni imobiliare. Povestea începe în 2006,  când Bala­ban Virgiliu Eugen  a fost găsit mort într-un apartament din vestul Capitalei, în zona Prelungirea Ghencea.

Deşi avea urme de violenţă în zona gâ­tului, medicul legist a stabilit atunci că omul murise din cauza unei pneumonii netratate, iar dosarul a fost clasat. Anul acesta, procurorii DIICOT anihilează una dintre cele mai mari grupări criminale imobi­liare şi astfel ajunge la urechile lor o altă versiune asupra morţii bărbatului. „Datorită datelor noi de anchetă apărute, la momentul destructurării grupului organizat alcătuit din membrii clanului Dârjan şi până în prezent, cercetările au fost redeschise pentru lămurirea modului în care acesta a decedat. Procurorii reconstituie pas cu pas ultimele zile din viaţa bărbatului. Şi astfel descoperă că omul, aflat în divorţ, îşi vânduse apartamentul cu tot ce era în el, ca să nu-l împartă la proces. Un prieten i-a găsit un cumpărător dispus să închidă ochii, a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare şi a pri­mit un avans de 20 de mii de euro.

Soţia persoanei decedate a fost subs­tituită cu ajutorul unei cărţi de identitate false de către o persoană de sex feme­iesc”, a declarat pentru Antena 3 un poliţist sub acoperire. „Apartamentul aparţine acum unui membru al clanului Dârjan, unul dintre cele mai temute din Bucureşti, cunoscut pentru violenţa sa”, a declarat pentru acelaşi post un locatar al blocului din Prelungirea Ghencea.

Contactat de Jurnalul Naţional, procurorul-şef Codruţ Olaru, şeful DIICOT ne-a declarat că nu ştie nimic despre informaţiile apărute. La rândul său, procurorul Nadina Spânu,  purtătoarea de cuvânt a DIICOT infirmă informaţia apărută. „Nu ştiu nimic despre aşa ceva şi nu avem alte informaţii recente despre acest caz, în afara celor prezentate în urma comunicatului transmis de DIICOT după descinderile din septembrie”.

La  2 septembrie 2010, o reţea de escroci imobilari – formată din 25 de persoane, puse deja sub învinuire – a fost anihilată de procurorii DIICOT, poliţiştii de la Crimă Organizată Bucureşti şi ofiţerii DGIPI. Grupul infracţional s-a constituit în perioada 2008-2010 şi era alcătuit din 25 de membri, fiecare dintre aceştia având un rol bine definit. Din reţea fac parte şi patru cămătari din Chitila, din clanul „Dârjan”, cunoscuţi pentru infracţiuni comise cu violenţă. Creierul reţelei, Constantin Dârjan, a cooptat în jurul său şi funcţionari din instituţiile publice cu atribuţii în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare. Prejudiciul a fost estimat la aproximativ un milion de euro.

Astfel, din  grupare făceau parte şi trei avocaţi din Baroul Bucureşti, un arhivar şef din cadrul Serviciului de Carte Funciară al Sectorului 1 Bucureşti şi un director coordonator al unei unităţi bancare. Modul de operare al grupării consta în identificarea de imobile situate în Bucureşti (terenuri cu/fără construcţie aferentă, nelocuite şi aflate în stare de conservare ori aflate în paragină) şi întocmirea în fals de înscrisuri – titluri de proprietate, certificate de moşte­nitor sau diverse alte acte notariale precum şi acte de identitate, cu complicitatea unor funcţionari din cadrul instituţiilor statului cu atribuţii în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare precum şi a unor persoane care aveau cunoştinţe de specialitate în domeniul confecţionării de ştampile şi alte însemne.

Membrii reţelei foloseau înscrisurile falsificate pentru inducerea în eroare a persoanelor interesate de investiţii imobiliare, precum şi a reprezentanţilor birourilor notariale, prin vânzarea terenurilor sau pentru ipotecarea acestora în vederea obţinerii unor credite bancare,  fără ca proprietarii de drept să aibă cunoştinţă despre acest fapt.

Şi, dacă tot suntem la acest capitol, nu trebuie uitată gruparea „Mandatarii”. Membrii acesteia au înşelat zeci de bătrâni în Sectorul 5 al Capi­talei, cărora le-au vândut casele. Prin­tre complici erau funcţionari ai Primăriei Sectorului 5, care alimentau reţeaua cu informaţii despre proprietăţile vulnerabile. Astfel, pentru a-şi pune în aplicarte planurile, gruparea a beneficiat de ajutorul lui Adi Baciu şi Dan Teodor Bodârlău, angajaţi ai Direcţiei Taxe şi Impozite Sector 5, care ofereau certificate de rol fiscal şi informaţii despre bătrânii nevoiaşi sau asistaţi social.

Anchetatorii au ridicat în urma descinderilor făcute la acea vreme o valiză şi un sac, pline cu documete de identitate şi proprietate, unele scrise şi în limba bulgară. Printre documente se aflau şi agende în care erau trecute numele posibilelor victime, precum şi informaţii despre moştenitori.

Gruparea Băhăian a făcut patru victime
O altă reţea care pentru a-şi atinge scopul a băgat oameni în pământ este cea condusă de Sergiu Băhăian. El a fost pe rând patronul firmei Sabina Product şi al clubului de fotbal Gloria Buzău, iar în timpul liber făcea pe regizorul. De teatru.

Într-un final s-a reîntors în spatele gratiilor fiind acuzat alături de alte 13 persoane de comiterea infrac­ţ­i­un­ilor de înşelăciune, omor calificat, instigare la omor calificat, fals în înscrisuri oficiale ori sub sem­nă­tu­ră privată, fals privind identitatea, uz de fals şi constituire sau aderare la un grup infracţional organizat. Cu toate aceste capetele de acuzare, gruparea Băhăian a fost la un pas de a fi judecată în libertatea, după ce un judecător de la Tribunalul Ialomiţa s-a pronunţat în acest sens. Numai că procurorii au făcut recurs, iar „actorii” în frunte cu Băhăian îşi aşteaptă condamnarea în spatele gratiilor.

Totul a început în anul 2006, când regizorul Băhăian împreună cu Valentin Şlepac au decis să pună bazele unei grupări criminale la care au aderat mai multe persoane. Afacerile puse la cale de  gruparea condusă de Băhăian, poreclit „Ţeparul”, s-au rezumat la preluarea unor societăţi pe care se făceau masiv multe achiziţii suspecte într-o perioadă foarte scurtă de timp. Însă, o parte dintre „actorii” de care s-a folosit Băhăian pentru a îşi ascunde urmele au murit mişeleşte. Până în prezent au fost descoperite patru victime: Lucian Cernat, Emilian Leonte, Ionel Ulezu şi Petrică Captalan, foşti membri ai grupului de crimă organizată.

Primul cadavru descoperit a fost cel al lui Lucian Cernat. Bărbatul de 42 de ani a fost zărit plutind în Canalul Dunăre – Marea Neagră de marinarii aflaţi pe împingătorul „Gorj”. Aceştia au anunţat imediat Poliţia Transporturi Cernavodă. În dimineaţa zilei de 14 septembrie 2006, la faţa locului a ajuns o echipă a Poliţiei Transpor­turi, care a demarat primele cer­ce­tări. Însă, după 90 de zile dosarul de la descoperirea cadavrului, dosarul a fost pasat la Inspectora­tul Judeţean de Poliţie Constanţa. Emil Leonte a fost omorât în anul 2008, cu mai multe lovituri de ciocan în cap, cadavrul acestuia fiind aruncat în Canalul Dunăre-Marea Neagră. Ionel Ulezu a fost omorât tot în anul 2008, fiind îngropat de viu după ce fost sedat şi adus în stare de ebrietate.

Cadavrul său a fost găsit într-o curte din satul Măgura, comuna Cerchezu, judeţul Constanţa, într-o groapă de aproxi­mativ doi metri adâncime, sub o placă de beton, deasupra căreia era construit un WC. Petrică Captalan a fost omorât tot în 2008, după ce a fost lovit în cap cu o bâtă şi îngropat imediat într-o groapă, la aproximativ un metru adâncime. Deasupra cadavrului a fost turnată o placă din beton acoperită cu pământ. În aprilie 2009, Sergiu Băhăian le-a cerut  judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti să îl elibereze. Totoda­tă, regizorul a mai susţinut că a achitat o parte din pagubă, dar şi că îşi regretă faptele de care este acuzat de procurori.
• Petru Zoltan