Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectele vizează dezvoltarea unei rețele eficiente și ecologice de căi ferate, căi navigabile interioare și infrastructură maritimă în cadrul UE, precum și îmbunătățirea conexiunilor transfrontaliere cu Ucraina și Moldova, la acest capitol fiind selectate mai multe proiecte care vizează și România. Unul dintre proiecte care va primi finanțare este și cel de modernizare a căii ferate București - Giurgiu, cea mai veche linie din România, fiind deschisă în 1869. În total, proiectele în care România este parte vor primi o finanțare de peste 700 de milioane de euro, iar aceasta va lua forma unor granturi, care vor fi utilizate pentru a cofinanța costurile totale ale proiectelor.
Prin CEF 2, au fost selectate nouă proiecte, pentru un sprijin total al UE de aproape 250 de milioane de euro, pentru a îmbunătăți legăturile transfrontaliere dintre statele membre ale UE (Polonia, Slovacia, Ungaria și România) cu Ucraina și Republica Moldova. Per total, proiectele pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei cu cele două state care includ și România vor beneficia de un sprijin financiar în valoare de peste 200 de milioane de euro.
București - Giurgiu, coșmarul de pe calea ferată
Unul dintre proiectele care urmează să fie finanțate prin CEF 2 este și cel legat de reabilitarea liniei de cale ferată București Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, etapa II-a. Nu mai puțin de 423.659.427 euro urmează să primească acum compania națională de infrastructură feroviară, CFR SA, pentru această etapă. Calea ferată București - Giurgiu are o lungime de 93 km, iar electrificarea ei este a doua etapă a proiectului de modernizare a căii ferate care mai include și construcția podului peste Argeș, de la Grădiștea, care s-a prăbușit în 2005 din cauza inundațiilor, aceasta fiind prima etapă (a început în 2020 după semnarea contractului cu antreprenorul PORR din Austria și ar trebui să se termine în 2023 dacă se respectă termenele). După prăbușirea podului s-a folosit doar tronsonul de la Grădiştea la Giurgiu, trenurile între Bucureşti şi Ruse care trec prin Giurgiu Nord fiind redirecţionate prin Videle. Modernizarea liniei de cale ferată pe tronsonul București Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră - Lotul II este un proiect în valoare de patru miliarde de lei, care mai prevede creșterea vitezei de circulație a trenurilor la 120 km/h, implementarea sistemelor de centralizare electronică, inclusiv sistem ERTMS, nivel 2. Licitația pentru atribuirea contractului de execuție a Lotului II ar urma să fie lansată în cursul acestui an. Până la finalizarea lucrărilor la linia București – Giurgiu, călătoria cu trenul durează de două ori mai mult decât acum 100 de ani, când distanța era parcursă în circa o oră și 10 minute.
Proiectele la care România este parte
Din cele 107 proiecte selectate pentru finanțare, la 10 participă și România. Acestea sunt:
Citește pe Antena3.ro
-Reabilitarea infrastructurii feroviare în Portul Constanța, etapa II-a, finanțare 106.764.800 (proiect România), beneficiar Compania CFR SA. Proiectul urmărește îmbunătățirea legăturilor feroviare locale către portul Constanța, care include modernizarea infrastructurii feroviare și a gării aferente, lucrări de electrificare, consolidare, semnalizare și telecomunicații.
-Reabilitarea liniei de cale ferată București Nord – Jilava – Giurgiu Nord - Giurgiu Nord Frontieră, etapa II-a, finanțare 423.659.427 euro (proiect România), beneficiar Compania CFR SA. Proiectul va contribui la legătura transfrontalieră dintre România și Bulgaria.
- FAIRway Danube II, finanțare 30,149,579 euro (proiect România - Ungaria - Slovacia). Proiectul are ca scop modernizarea infrastructurii pentru operațiunile de acostare în porturi interioare selectate, îmbunătățirea navigabilității și a instrumentelor de monitorizare pentru a asigura o stare bună a navigației (GNS) etc.
- Vama Giurgiulești, finanțare 2.480.600 euro, beneficiar Autoritatea Vamală Română (proiect România - Moldova). Proiectul vizează realizarea de studii, lucrări și achiziționarea de echipamente pentru serviciile de trecere a frontierei la unul dintre principalele puncte de trecere a frontierei rutiere între România și Republica Moldova la punctual Galați-Giurgiulești. Principalul beneficiu al proiectului va fi capacitatea crescută și siguranța traficului între Uniunea Europeană și Ucraina, ca parte a inițiativei Linia Solidarității.
-Infrastructura de trecere a frontierei Albița - Leușeni, finanțare 9.826.976 euro, beneficiar CNAIR (proiect România - R. Moldova). Scopul proiectului este construirea/modernizarea infrastructurii de transport care facilitează acces rutier către și dinspre Punctele de Control de Frontieră (PCF) Albița-Leușeni (inclusiv viitor pod nou peste Prut) și operațiuni vamale pe ambele maluri și anume în România și R.Moldova. Principalele beneficii ale acestui proiect vor fi facilitarea traficului transfrontalier între Uniunea Europeană și Moldova, ca parte a inițiativei Liniile Solidarității.
-îmbunătățirea trecerii feroviare a frontierei la Vicșani - Vadul Siret, finanțare 24.380.546 euro, beneficiar Compania CFR SA (proiect România - Ucraina). Aceasta este ruta centrală care leagă România și Balcanii spre vestul Ucrainei. Pe teritoriul românesc se prevede electrificarea a 30.313 km de cale ferată unică între Dărmănești și Vicșani și lucrări auxiliare de cale ferată, precum și modernizarea podului peste Râul Suceava, în gara Dornești. Pe teritoriul ucrainean, proiectul include modernizarea mai multor stații. Principalul beneficiu al proiectului: creșterea capacității, interoperabilitatea și siguranța traficului rutier de pasageri și marfă între Europa Uniunea și Ucraina.
-Infrastructura de trecere a frontierei de la Siret, finanțare 9.231.437 euro, beneficiar CNAIR (proiect România - Ucraina). Scopul proiectului este construirea/modernizarea infrastructurii de transport care facilitează acces rutier și operațiuni vamale către și dinspre punctele de control al frontierei Siret-Porubne, unul dintre principalele puncte transfrontaliere româno-ucrainene. Principalul beneficiu al proiectului va fi de a facilita traficul transfrontalier între Uniunea Europeană și Ucraina.
-Infrastructura de trecere a frontierei de la Siret, finanțare 33.186.039 euro, beneficiar CNAIR (proiect România - R. Moldova). Proiectul vizează modernizarea zonei transfrontaliere dintre România și Republica Moldova la Ungheni, prin construirea/modernizarea drumului, a punctului de frontieră, achiziționarea de echipamente pentru serviciile de trecere a frontierei. Principalul beneficiu al proiectul va fi creşterea capacităţii şi siguranţei traficului între Uniunea Europeană şi Ucraina.
-Pe lângă aceste proiecte, România mai este parte la unele care implică mai multe țări UE, acestea fiind implementarea unui sistem sincronizat de ATM-uri bancare în aeroporturi (71,33 mil. euro, beneficiar Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene - Eurocontrol) și armonizarea navigației pe cinci coridoare, printre care și Rin-Dunăre (18,22 mil. euro, beneficiar Via Donau, o subsidiară a Ministerului Transporturilor, Tehnologiei și Inovației din Austria)
Ce se mai finanțează
Proiectele selectate prin CEF 2 vor sprijini, de asemenea, conexiunile feroviare transfrontaliere importante ale rețelei centrale TEN-T, cum ar fi tunelul de la Brenner (Rail Baltica) și tronsonul transfrontalier dintre Germania și Elveția (conexiunea Karlsruhe - Basel) și între Germania și Țările de Jos (Emmerich - Oberhausen). În plus, 172,9 milioane de euro reprezintă finanțarea oferită pentru șapte proiecte ERTMS (European Rail Traffic Management a System/European Train Control System – sistemul de management a traficului feroviar). Sistemul ERTMS va fi implementat pe trenuri și liniile de cale ferată ale rețelei TEN-T din Austria, Germania, Franța, Danemarca, Republica Cehă și Slovacia. Toate proiectele europene de transport selectate se află pe TEN-T, sistemul de drumuri, căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte, porturi și aeroporturi care leagă statele membre ale UE și nu numai. Obiectivul Comisiei este să finalizeze rețeaua centrală TEN-T până în 2030 și rețeaua cuprinzătoare până în 2050, asigurându-se totodată că infrastructura sa ajută UE să-și atingă obiectivele climatice, astfel cum sunt stabilite în Pactul verde european.
„Cu aceste noi 107 proiecte selectate, care acoperă diverse moduri de transport, ajungem la aproape 29,4 miliarde EUR din sprijinul UE investit din 2014 în proiecte care implementează Pactul Verde al UE. Proiectele selectate vor oferi rezultate care vor contribui la modelarea unui continent neutru din punct de vedere al carbonului”,
Paloma Aba Garrote, directorul interimar al Agenției Executive Europene pentru Climat, Infrastructură și Mediu (CINEA
În total, au fost depuse 353 de cereri în cadrul apelurilor CEF Transport care s-au încheiat la 18 ianuarie 2023, finanțarea totală solicitată a fost de 16,33 miliarde de euro.
Un nou apel de proiecte pentru mobilitate militară
Pe data de 21 septembrie va fi deschis un nou apel de proiecte care va avea ca scop cofinanțarea proiectelor care abordează atât nevoile civile, cât și cele de apărare, în vederea adaptării secțiunilor rețelei TEN-T la cerințele mobilității militare. Acest apel este în conformitate cu Planul de acțiune privind mobilitatea militară 2.0, care urmărește să faciliteze mișcările forțelor armate în Europa pentru a răspunde mai bine, mai rapid și la scară suficientă la crizele care izbucnesc la frontierele externe ale UE și nu numai. Proiectele trebuie să fie amplasate în rețeaua TEN-T și în rețeaua de transport militar a UE și trebuie să țină cont de cerințele de infrastructură aplicabile anumitor categorii de proiecte de infrastructură cu dublă utilizare. Bugetul acestui apel va fi de 790 milioane de euro.
Finanțări de 25,8 miliarde de euro pe rețeaua TEN-T
În cadrul programului CEF Transport pentru 2021-2027 sunt disponibile 25,8 miliarde de euro pentru cofinanțarea proiectelor TEN-T în statele membre ale UE. Din 2014, CEF a cofinanțat aproape 1.300 de proiecte cu un total de 29,4 miliarde EUR în sectorul transporturilor (exclusiv cu actuala selecția de proiecte). Alte oportunități de finanțare sunt disponibile în cadrul CEF Transport, cu apelul pentru mobilitate militară pentru 2023 deschis până la 21 septembrie 2023 și apelurile pentru Facilitatea de infrastructură pentru combustibili alternativi deschise până la 7 noiembrie 2023. Următoarele cereri de propuneri CEF Transport vor fi lansate spre sfârșitul lunii septembrie 2023.
