x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special „Coplata în service”, o lege pericol public: drumurile se vor umple cu mașini cârpite

„Coplata în service”, o lege pericol public: drumurile se vor umple cu mașini cârpite

de Adrian Stoica    |    03 Aug 2023   •   00:05
„Coplata în service”, o lege pericol public: drumurile se vor umple cu mașini cârpite

Proiectul de modificare a Legii 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, pe care cotidianul Jurnalul l-a prezentat în exclusivitate, este blocat la Ministerul Finanțelor de o lună.

 

El nu a fost pus încă în dezbatere publică și surse din piața asigurărilor au declarat pentru cotidianul Jurnalul că președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, nu mai recunoaște paternitatea proiectului în forma care a ajuns la Ministerul Finanțelor. Potrivit surselor citate, Nicu Marcu susține că el nu a văzut forma finală a proiectului trimis la Finanțe pentru a fi promovat în Guvern, deși poartă semnătura sa. Modificarea Legii RCA trebuie făcută până la sfârșitul acestui an pentru a o pune în acord cu prevederile actuale ale Directivei 2118/2021 privind asigurarea de răspundere civilă auto. Una dintre măsurile care trebuie adoptate este și introducerea polițelor RCA pentru trotinetele și bicicletele electrice. 

Principalul contestatar al actualei forme a proiectului de modificare a Legii RCA este Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), care a transmis Guvernului, Ministerelor Finanțelor, Transporturilor și Internelor, precum și Registrului Auto Român un memoriu în care susține că „modificările proiectului, care nu au legătură cu Directiva nr. 2118/2021, au fost decise de Autoritatea de Supraveghere Financiară în mod unilateral, fără consultarea asociațiilor legal constituite și reprezentative pentru domeniile vizate de proiect și, totodată, par să fie orientate exclusiv în sensul înrăutățirii poziției asiguraților și persoanelor păgubite în raport cu asigurătorul RCA”. În concluzie, COTAR face apel la Guvern să nu susțină acest proiect despre care spune că este afectat de numeroase vicii de constituționalitate și legalitate.

 

Asigurătorii - protejați, șoferii - abandonați la mâna service-urilor

 

Una dintre prevederile contestate acum de COTAR se referă la repararea autovehiculelor în baza polițelor RCA, despre care Jurnalul a scris în exclusivitate că va stârni o furtună în piața asigurărilor auto. Conform proiectului propus de ASF, șoferii vor fi lăsați la mâna asigurătorilor, a constatatorilor de daună și a service-urilor auto și, din acest punct de vedere,  ei vor fi expuși abuzurilor. „Noile reglementări vin cu o uniformizare a modului de evaluare și calcul al despăgubirilor pentru avarierea vehiculelor sau a altor bunuri”, se precizează în proiectul citat. Numai că această uniformizare va funcționa doar în favoarea asigurătorilor și va lovi în șoferi. Articolul 22, alineatul 10, nou introdus de proiect prevede că „pentru prejudicii produse ca urmare a avarierii unui bun, despăgubirile nu pot depăși valoarea de piață a bunului avariat la data producerii accidentului”. Această valoare de piață va fi stabilită de constatatorii de daună autorizați. Mai departe, articolul 22, alineatul 11, tot nou introdus la modificarea Legii 132/2017, stabilește că „despăgubirile aferente avarierii bunurilor, atât pentru cauza de daună parțială, cât și pentru cazurile de daună totală se stabilesc de asigurător pe baza costurilor de piață ale subansamblelor, pieselor, materialelor și manoperei necesare aducerii bunului avariat la starea anterioară producerii accidentului”. La prima vedere, acest articol ar părea că este în folosul păgubiților, dar lucrurile se vor întâmpla în realitate exact pe dos. Pentru că asigurătorii nu sunt obligați să aibă o rețea de service-uri partenere care să ofere reparații la aceste tarife, ceva asemănător legislației din Polonia, unde asigurătorii au propriile service-uri, despăgubirea justă va fi doar una teoretică. Atunci când persoana prejudiciată va ajunge în service, va constata că ora de manoperă stabilită de asigurător va fi mai mică decât cea stabilită de service, iar piesele și subansamblele de schimb vor avea un adaos comercial mult mai mare, peste valoarea de piață decisă de asigurător în cadrul despăgubirii oferite. Șoferii vătămați vor fi practic obligați să achite diferența dintre despăgubirea oferită de asigurător și prețul stabilit de service din buzunarul propriu. În cazul în care nu sunt de acord cu acest lucru, vor putea înainta o sesizare la ASF, iar dacă nici răspunsul „specialiștilor” de aici nu-i mulțumește, pot merge în instanță și aici lucrurile vor trena foarte mult timp la viteza cu care justiția finalizează procesele, atrăgea atenția Jurnalul în momentul în care a prezentat proiectul ASF  

Acum, acest lucru este confirmat și de COTAR, care arată în memoriul său că aceste prevederi „încalcă principiul reparării integrale a prejudiciului, obligând persoanele păgubite fie să nu își mai repare vehiculele avariate sau să le repare în condiții improprii (cu toate pericolele ce rezultă de aici pentru siguranța circulației pe drumurile publice), fie să suporte o COPLATĂ (…)”. 

 

Cum ar funcționa mecanismul

 

De exemplu, în cazul unui autoturism avariat la care costul reparației este estimat de service la un preț total de 10.000 de euro, echivalent în lei, dar mașina are un preț de piață evaluat la numai 7.000 de euro, echivalent în lei, cel păgubit va primi suma din urmă. El va putea să-și caute un service care să se încadreze cu reparațiile în acești bani sau să accepte dauna totală pentru autoturism (situație în care acesta nu mai poate fi reparat) și va rămâne cu banii, dar fără mașină. Odată stabilită valoarea despăgubirii, asigurătorul nu mai are nicio treabă, totul devenind o chestiune între partea vătămată și service. Cum proiectul propus acum nu pomenește nimic despre plafonarea adaosurilor comerciale practicate de service-uri, acestea vor avea mână liberă în continuare să umfle facturile. Singura modificare este că aceste facturi umflate nu vor mai fi decontate de companiile de asigurări, ci direct de șoferul a cărui mașină a fost avariată și vrea să și-o repare pe polița RCA a șoferului vinovat. Mulți șoferi se vor trezi că nu vor avea banii necesari cu care să cotizeze în plus, pe lângă despăgubirea oferită de asigurător pentru repararea mașinii. În acest fel, în loc să se pună stavilă facturilor foarte mari emise din service-uri, ASF a preferat să protejeze companiile de asigurări și să-i pună pe șoferi să suporte o parte din costuri. Singura atingere adusă intereselor financiare ale patronilor de service-uri este introducerea în proiect a prevederii că tariful zilnic al mașinii puse la dispoziția șoferului a cărui mașină avariată este în service este limitat la tariful de rent a car.

 

„În esență, proiectul cuprinde mecanisme care sacrifică drepturile persoanelor păgubite și ale asiguraților, standardele de calitate cu privire la lucrările de reparații efectuate în urma accidentelor auto și, implicit, siguranța circulației pe drumurile publice, pentru a asigura un profit mai mare al asigurătorilor și un control absolut al acestora în cadrul raportului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto”.

 

Memoriul transmis de COTAR

„Prin urmare, dacă o persoană păgubită va alege să repare autovehiculul într-o unitate reparatoare care practică tarife la ora de manoperă mai mari decât tarifele de referință, persoana păgubită va fi obligată să achite diferența de cost între tariful de referință și tariful practicat de unitatea reparatoare, aceasta deși autovehiculul a fost avariat din culpa unei terțe persoane. Aceasta este COPLATĂ, care va fi suportată de păgubit, chiar dacă nu a avut nicio vină în producerea accidentului. Este inacceptabil ca un păgubit să plătească din resurse proprii o diferență de reparație, deoarece aceasta ar presupune o încălcare flagrantă a principiului reparării integrale a prejudiciului”.

 

Memorandumul transmis de COTAR

 

Ce mai prevede proiectul

 

- Limitarea despăgubirilor de daune morale acordate ca daune rudelor persoanei decedate ca urmare a unui accident acoperit de un contract RCA pentru ca în situația accidentelor cu victime multiple, acoperirea unor astfel de prejudicii să poată fi acordată în mod rezonabil tuturor urmașilor. Plafonarea va fi făcută la echivalentul a 200 de salarii minime brute pe economiei (acesta este de 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023). Actuala Lege RCA nu prevede plafonarea despăgubirilor în aceste cazuri. 

 

- Despăgubirile în cazul accidentelor cu vătămări și victime, calculate în lei. În prezent, pentru prejudicii materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubiri se stabilește la un nivel de 1.220.000 de euro, echivalentul în lei la cursul de schimb al pieței valutare. Potrivit noului proiect, valoarea despăgubirii este fixată la suma de 6.434.740 de lei, nivelul despăgubirii urmând să fie indexat periodic. La fel în cazul vătămărilor corporale și deceselor, unde acum valoarea despăgubirilor poate ajunge la 6.070.000 de euro, dar în noul proiect se stabilește valoarea la 31.926.210 lei. 

 

- Sunt introduse în premieră despăgubirile pentru animalele de companie. În cazul unui accident în care sunt și animale în mașină, care sunt rănite, proprietarul va fi despăgubit prin polița RCA.

 

- Apar polițele cu valabilitate foarte scurtă. Spre deosebire de prevederile actuale ale legislației, care stabilesc că polița RCA se încheie pe o perioadă cuprinsă între o lună și 12 luni, multiplu de o lună în funcție de opțiunea asiguratului, proiectul noii Legi RCA stipulează doar că polițele se pot încheia pentru maximum un an. Prin această prevedere, ASF dorește flexibilizarea perioadei pentru care se poate încheia polița, lăsând la latitudinea asigurătorului și asiguratului perioada de valabilitate.

 

- Se va putea suspenda polița RCA. Astfel, pentru a ușura efortul financiar al proprietarilor și utilizatorilor de vehicule, se propune ca pentru o anumită perioadă să se permită suspendarea asigurării RCA, în măsura în care sunt îndeplinite mai multe condiții, printre care și suspendarea înmatriculării autovehiculului.

 

Polițe RCA pentru trotinete și biciclete electrice

 

Indiferent dacă acest proiect va trece în forma actuală sau nu, una dintre prevederile care vor trebui păstrate este cea referitoare la introducerea polițelor RCA pentru orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie cu o viteză constructivă mai mare de 25 km/h. Motivul este punerea de acord a legislației interne cu prevederile Directivei 2118/2021. De asemenea, este considerat vehicul orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie cu masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h. Odată cu introducerea acestor mijloace de deplasare în categoria vehiculelor, proprietarii lor sau utilizatorii vor trebui să dețină o poliță RCA, chiar dacă aceste mijloace de transport nu sunt înmatriculate. Principalele vizate sunt trotinetele și bicicletele electrice, care s-au înmulțit foarte mult și, nu de puține ori, cei care le folosesc produc accidente. Tot în această categorie vor fi incluse, de exemplu și scuterele, ATV-urile etc. De asemenea, în noile condiții poliția va putea cere celor care le conduc să prezinte polița RCA, iar în cazul în care nu o au, amenda va fi de 1.000 de lei. Noua prevedere va lovi puternic și în afacerile acelor firme care închiriază trotinete și biciclete electrice, acestea fiind obligate să încheie asigurări RCA. Sunt exceptate de la această prevedere vehiculele care participă strict la manifestări sportive, dar și aici organizatorii au unele obligații pentru a se asigura posibilitatea acordării de despăgubiri părților vătămate în cazul unor accidente. De asemenea, vor mai fi scutite de încheierea polițelor RCA vehiculele destinate persoanelor cu dizabilități locomotorii.

 

Prima încasată a crescut cu 44%, valoarea daunei - doar cu 8%

 

În anul 2022, primele brute subscrise pe toate clasele de asigurare au fost de 15,5 miliarde de lei, din care primele brute subscrise pentru asigurări RCA au fost de 7,59 de miliarde de lei. Despăgubirile plătite de asigurători pentru daune materiale RCA au reprezentat un procent de 35,80% (2,71 de miliarde de lei din totalul de 7,59 de miliarde de lei). Valoarea daunei medii la nivelul întregii piețe a crescut cu 8% în 2022 față de 2021, și cu 10,4% față de 2020. În același timp însă, pe ansamblul întregii piețe, la 31 decembrie 2022, prima medie RCA anualizată s-a situat în jurul valorii de 1.140 de lei, în creștere cu 44% comparativ cu anul 2021, respectiv cu 82% mai mare comparativ cu 2020”, se arată în raportul ASF pe anul trecut citat în memoriul COTAR pentru a arăta că profiturile companiilor de asigurări de pe piața RCA au crescut considerabil, asta deși se plâng că sunt obligate să plătească despăgubiri tot mai mari și majorează permament prețul polițelor. 


 

Falimentele au lovit piața asigurărilor sub ochii ASF

 

În ultimii ani, piața asigurărilor din România a fost afectată de mai multe falimente. Unul dintre efectele induse în piață de căderile unor mari jucători din piața asigurărilor RCA a fost scumpirea exagerată a polițelor, o scumpire care are și o puternică latură speculativă. ASF s-a dovedit în toți acești ani complet depășită în ceea ce privește supravegherea pieței, în special cea legată de control și prevenție. Ultimele două cazuri, falimentele City Insurance și Euroins România în decurs de un an, au demonstrat încă o dată modul defectuos în care instituția condusă de Nicu Marcu și-a făcut treaba. Falimentele care au lovit piața asigurărilor:

- Euroins România (9.06.2023) 

- City Insurance (9.02.2022) 

- Certasig (29.06.2020) 

- Carpatica (6.02 .2017)

- Forte (7.11.2016), 

- Astra Asigurări (3.12.2015)

Conform rapoartelor anuale ale Fondului de Garantare a Asiguraților, în perioada 2016 - trimestrul I al anului 2023, fondul a achitat despăgubiri în valoare totală de 1.863.738.701 lei, echivalentul a aproximativ 380 de milioane de euro, astfel: 

- 434.300.000 - în primele 7 luni ale anului 2023 

- 665.711.140 de lei - anul 2022; 

- 94.999.908 lei - anul 2021; 

- 123.208.364 de lei - anul 2020; 

- 168.897.736 de lei - anul 2019; 

- 238.810.895 de lei- anul 2018; 

- 239.405.053 de lei - anul 2017; 

- 1.44.035.005 lei - anul 2016;

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×
Subiecte în articol: modificare lege rca ministerul finantelor