x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Moţu Pittiş ­ îl simt viu, viu şi atât

2
Autor: Rodica Mandache 05 Aug 2013 - 00:07
Moţu Pittiş ­ îl simt viu, viu şi atât
Vezi galeria foto


Moţu Pittiş era îndrăgostit de teatru, de viaţă, de Beatles şi de Anda. Era un erou de teatru grec. Avea acea dimensiune care-l duce pe om sus spre partea lui sublimă, în sus, să se-nfrunte cu zeii. Şi-i linişte. Se luptă pentru ce e sfânt, pentru tot ce e drept. Era un răzvrătit şi un romantic.
Cum scrie Andrei Şerban în cartea lui, vorbind despre acel memorabil spectacol “Iulius Cezar” de la “Bulandra”, din 1968:
“Sfârşitul spectacolului transmitea puţină linişte prin cântecul duios şi liric al pajului Lucius jucat de Pittiş, care-şi cânta stăpânul, pe Brutus. Era ca un copil pierdut printre cadâne, care, ca să-şi dea curaj, fredona singur «Time oh time where did you go?».”
De altfel, lucrul cu Andrei Şerban a fost ceva misterios. Noaptea se făcea zi. Se discuta despre Meyerhold, Irotowski, mişcare, vis. Uneori prima repetiţie echivalează cu intrarea în cuşca de lei. Primii paşi “atunci când nimic nu e greu”. Acea perioadă de fragilitate artistică de care ne e atât de dor când suntem bătrâni.
În acel timp, la Zagreb “Şeful sectorului suflete” de Al. Mirodan, pus în scenă de Andrei Şerban, a luat toate premiile.
“Piesa era un vis dresat ca la circ de Domnul Nuţu şi Moţu Pittiş, medaliaţi. De atunci, din anii ’65, personalitatea lui s-a afirmat enorm.” A jucat roluri multe şi grele, a devenit una dintre “singuranţele scenice” de la “Bulandra”, cu o expresivitate şi percuţie deosebite. Era un mareşal al scenei. Tot ce făcea avea acel entuziasm rar, acea transă actoricească, acea pasiune fierbinte care duc meseria înainte.
Moţu a fost unul dintre “academicii”, unul dintre “olimpicii” scenei. De altfel, “olimpic” a fost mereu. Liceul “Lazăr” s-a mândrit cu el, aducându-i numele la fiecare sărbătoare. Ne-ntâlneam des la radio. Acolo repeta cu religiozitate, căci era unul dintre cei care ştiau că e nevoie de exerciţiu ca să atingi binele.
De dimineaţă fac socoteala câţi ani ar fi împlinit anul acesta. Nu pot pune lângă el vârsta asta atât de “matusalemică”. El copilul teribil al Teatrului “Bulandra”.
În 1984, o ziaristă îl întreabă “Cum se desfăşoară o zi din viaţa dumneavostră, domnule Pittiş?”.
Raspunsul a fost:
­ Noaptea!
­ Cum?
­ Da! Munca mea se desfăşoară mai ales noaptea. Eu, în fiecare seară, am spectacol. Grele şi frumoase. Dorm pe apucate. Somnul de bază e cel de după-amiază. Dimineaţa sunt la radio. Mai am şi repetiţii! Repet mult. De jucat, joc la fel de mult. Dar nu mă plâng. M-aş plânge dacă n-aş avea programul ăsta.
Asta am vrut, asta mi-am dorit. Am vrut asta, asta am. Teatru!
­ Şi viaţa? Familia?
­ Concepţia mea de viaţă e simplă. Trăieşte clipa. Mi-am propus să trăiesc cu bucurie clipa de faţă şi cu disperare pe cea din urmă.
Aşa încât dacă ar fi să-i închei viaţa să pot şti dacă am trăit din plin sau nu. Nu fac deosebire prea mare între teatru şi viaţă. Şi pentru mine, teatrul nu e locul unde fug, unde m-ascund, unde evadez, ci locul unde trăiesc la o mare intensitate, unde mă cercetez şi mă-ntreb Ce-i cu mine şi cu toţi oamenii de pe pământul ăsta...
­ Cum vă comportaţi când aveţi un eşec?
­ Eu mi-am propus întotdeauna să joc foarte cinstit. Nu-mi dau seama dacă e bine sau rău când joc. Ceilalţi ar putea să spună. Am jucat “Elisabeta” de 330 de ori şi consider că mi-am spus monologul bine doar de 3 ori. Pe scenă te confrunţi cu beţia puterii. Orice rol devine o existenţă a mea. Teatrul este o artă efemeră. Prin aceasta este magnifică arta teatrului. Şi de aici vine patima cu care o iubim.
Această punte nevăzută între creatorul de frumos şi receptorul de frumos, aceeaşi respiraţie – tu şi scena este o magie ce nu poate fi reprodusă, şi-n fiecare zi se întâmplă altceva. Teatrul este pentru mine un loc în care exist la altă intensitate decât în cotidian. Nişte ore de cercetare a resturilor mele pe pământ. (...)”.
Tot Andrei Şerban a făcut un spectacol “Jarry U nu mai vrea să vorbească” cu Moţu Pittiş şi cu Nickz Wolcz. Era un experiment. Dar pe vremea aceea, asta însemna muncă de cercetare, existenţa logicii gesturilor noastre de fiecare zi. Astăzi, când s-a distrus cărarea de la om la om, când comunicarea este o amintire, iar limbajul e lătrat ca al acelor oameni găsiţi în pădure, spectacolul e infinit mai necesar azi. Oare o fi pe undeva la TVR? Ce mult aş dori să-l văd. Cei doi actori, în absurdul lor vesel, aveau o dimensiune tragică. Ca şi cum ne-ar fi spus “dacă nu aveţi grijă...”.
Moţu a fost la propriu “o voce”. Lectorul de la Enciclopedia, cel care dublează Winnie de Pluş, vine în amintirea copiilor.
O voce caldă, curată, cultă, vibrantă, perfectă. Nu există voce mai minunată în generaţia mea. El a făcut lectura la “Micul Prinţ”.
Eu încep cu numele lui fiecare lecţie de actorie. Cum era cel mai bun, cel mai meritoriu elev al Liceului “Lazăr”, cum nu a reuşit la Institutul de Teatru pentru că greşea, pentru că vocea lui rostogolea litera “r”. Şi un an de zile, la Teatrul “Bulandra” a fost om la texte, mătura, era maşinist, om la reflectoare, aducea textele şi făcea lecţii de dicţie. Singur ca Demostene.
După un an a intrat cu brio la teatru, a fost cel mai bun dintre cei buni. Era mai tot timpul prin librărie şi prin anticariate să cumpere TOT. Îl interesau teatrul, muzica, limba engleză, radioul, muzica de scenă, folkul, poezia, filmul, Shakespeare, Beatles, regia, scenografia şi ştia totul despre toate.
Avea vocaţia prieteniei, câteodată era blând, câteodată dur, ca o lamă.
Am o carte poştală de la el, fusese pe Coasta Dalmaţiei: “gânduri bune de la marea fără nisip”. Şi tot ce mi-a povestit m-a făcut să cred că am fost în excursie acolo. N-a avut niciodată interese mărunte, era inedit prin îndrăzneală, prin umor, prin seriozitate şi prin responsabilitate.
A jucat Ariel, a fost Ariel. Se simţea mereu la teatru. Şi-şi permitea luxul să servească valorile absolute, ştiind că servituţile vieţii nu erau pentru el.
A avut o viaţă vie, surprindea prin îndrăzneală, inteligenţă, inedit, răzvrătire şi umor.
Îl simt “viu, viu, viu şi atât” cum scria Pasternak “viu, viu şi atât”.
P.S.: Florian Pittiş a plecat dintre noi la 5 august 2007.

Citeşte mai multe despre:   florian pittis

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID

Spitalul Colentina se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID
Spitalul Clinic Colentina din Capitală se va redeschide şi pentru pacienţii non-COVID. "În urma obţinerii avizului temporar de funcţionare în regim mixt eliberat de către DSPMB, vă informăm că...

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar

Guvernul a reușit să blocheze Fondul Funciar
Alianța de la guvernare își mai demonstrează încă o dată stângăcia, prin blocarea procesului legat de Fondul Funciar. Funcția de Secretar General al Prefecturii a fost introdusă în Codul administrativ în...

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu

Ramazan Bayram-ul cu poticneli de ordonanță a Guvernului Cîțu
Galerie Foto Miercuri noaptea a fost bairam în București. Musulmanii au sărbătorit ieșirea din Ramadan. Chiar și Guvernul a dat dispensă: a permis circulația musulmanilor  în afara gospodăriilor. Între două și...

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 

Haos generalizat cu privire la persoanele decedate de Covid-19 în România 
Galerie Foto Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat, ieri, raportul comisiei care a analizat diferențele raportate în platformele oficiale cu privire la cifrele persoanelor diagnosticate ca fiind infectate cu...

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare

USR-PLUS vrea să transforme stațiunile turistice în bazare
După 20 de ani de la eliminarea tarabelor multicolore și pestilențiale din stațiunile turistice, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, răspunde cererilor membrilor de partid și pregătește eliminarea unei...

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci

Furtuna din parchetele militare bate spre un puci
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de...

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi

„Morișca” dosarelor. Politica de la București fierbe mai ceva ca pe vremea lui Kovesi
Galerie Foto Tăvălug de mișcări pe zona dosarelor sensibile. Astăzi este așteptat un punct de vedere oficial din partea Parchetului General cu privire la rezultatul renumărării voturilor pentru alegerea primarului Sectorului...

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă

Originile relației dintre Traian Băsescu și Securitatea comunistă
Galerie Foto Deși există deja o sentință a Curții de Apel București care atestă calitatea de colaborator a lui Traian Băsescu cu fosta Securitate, relație materializată prin note informative date de acesta sub numele...

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români

Homofobia, mai mare decât xenofobia, la români
Galerie Foto Cel mai recent studiu sociologic, lansat ieri, de Avangarde și Institutul Elie Wiesel, arată că în ultimii ani xenofobia și antisemitismul au fost înlocuite de homofobie. 46% dintre respondenți au declarat...

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”

Supravegherea frontierei, cu sisteme de detecție livrate de „băieții deștepți”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a contractat, la începutul acestei luni, patru sisteme de supraveghere autonome a zonelor pe care le patrulează. Ele au costat aproape 200.000 de euro și sunt livrate...

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei

În liftingul modern nu se îndepărtează doar surplusul de piele, se pun puncte de consolidare a ţesuturilor feţei
Galerie Foto Preocuparea pentru înfrumuseţare a condus la apelarea tot mai frecventă la medici care să mărească sânii, să facă nasul cârn, să facă mai cărnoase buzele, dar această chirurgie este o ştiinţă complexă,...

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului

Vizita virtuală a lui Biden în realitatea Bucureștiului
Galerie Foto Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a fost prezent, luni, în România, la summitul București, organizat la inițiativa președintelui României, Klaus Iohannis. Prezența demnitarului american a fost...

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor

După ce a pus mâna pe spitalele din București, USR-PLUS vrea să numească în CA-uri reprezentanții ONG-urilor
Galerie Foto Ținta predilectă a celor de la USR-PLUS, în această perioadă, pare a fi spitalele aflate în subordinea Consiliului General al Primăriei Capitalei. Pe care, în urma scandalului legat de adoptarea bugetului...

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală

Marea tragere la sorți pentru directorii de spitale din Capitală
Pe 15 mai expiră mandatele actualilor directori ai spitalelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, iar „marea depolitizare” anunțată de alianța PNL-USR-PLUS se discută între partide. Surse din...

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 

România, condamnată de CEDO pentru un proces judecat cu reclamantul în lipsă. Miza, ajutorul public judiciar 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a 5.000 de euro despăgubiri morale și a 1.000 de euro cheltuieli de judecată către un pensionar care a fost lipsit de un acces liber la...
Serviciul de email marketing furnizat de