Muzeul Tehnic, pe avarie, ar putea fi administrat printr-un parteneriat public-privat

Text: Ilinca Zane

Foto: Facebook Muzeul Naţional Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”

Prin primăvară, umbla zvonul că Muzeul Tehnic o să-și închidă definitiv porțile, din cauza problemelor financiare. După un val de revoltă din partea societății civile, a urmat o perioadă de tăcere. Recenta inițiativă a celor trei asociații e prima care aduce o rază de speranță. 

Trioul cu profil cultural care, după mărturisirea unuia dintre reprezentanții săi, „mănâncă muzeu pe pâine”, a propus, într-o scrisoare de intenție adresată ministrului Energiei, Virgil-Daniel Popescu, preluarea în administrare a patrimoniului mobil, imobil și a personalului instituției în cauză. „În viziunea noastră, Muzeul Tehnic trebuie să fie un canal de promovare a tehnologiei românești, cu o interfață a industriilor culturale și creative, flexibil, adaptabil contextului muzeal și tehnologic -  mai exact, un muzeu care oferă totul publicului său”, spun inițiatorii demersului. 

Nevoia de transformare

Cele trei organizații își propun transformarea Muzeului Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” într-o instituție „sustenabilă și participativă”, care să pună România pe harta țărilor cu tradiție tehnologică, atât din punct de vedere istoric, cât și prin branșarea la noile tendințe ale momentului. Accentul va fi pus pe latura educativă, iar prezentarea realizărilor românești se va face interactiv. 

„Inițiativa ar reprezenta primul exemplu serios și sustenabil din punct de vedere cultural și economic de parteneriat public-privat din România, ca soluție de salvare și de reconfigurare a unui muzeu aflat într-un moment critic”, subliniază inițiatorii. 

Situație juridică încâlcită

Care e situația juridică a muzeului, în momentul de față? „E și clară, dar și foarte complicată”, spune Dragoș Neamu, responsabil în cadrul Departamentului de relații internaționale și proiecte culturale, Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR). „Muzeul are mai mulți proprietari asupra activelor sale: în 2005, clădirea a fost trecută de către Ministerul Economiei în fondul public de stat, colecția de exponate se află în administrarea Ministerului Energiei, iar terenul de sub clădire e al Primăriei Municipiului București. Pentru ca suspansul să continue, Electrica Serv, care e parte a Grupului Electrica, este structura care gestionează în acest moment tot ceea ce înseamnă funcționalitate și mentenanță”. 

Practic, adaugă Dragoș Neamu, din 2005 și până acum, Electrica Serv a asigurat bugetul de funcționare a instituției muzeale din Parcul Carol I – până când lucrurile s-au complicat. „Cei de la Electrica Serv au hotărât că nu mai pot să se ocupe de muzeu – dar, chiar dacă nu îl mai pot administra, nu vor să-l dea în orice condiții, și nu oricui”, punctează el. 

Ministerul Cercetării s-a arătat interesat de preluarea Muzeului Tehnic, la fel și consorțiul cultural alcătuit din cele trei asociații. 

„În momentul ăsta, ofertele sunt pe masa ministrului Energiei. Dar, dacă mă întrebi pe mine, eu aș vedea acest muzeu intrând într-un context de gestiune mai largă. Dacă ar ajunge la Ministerul Cercetării am putea și noi, consorțiul, să fim integrați în administrare și mentenanță, și invers – și noi am invita Ministerul Cercetării, precum și alți specialiști din mediul academic, să contribuie cu expertiza și cu resursele lor pentru ca lucrurile să funcționeze”. 

Funcționare la limită

Reprezentantul RNMR spune că Muzeul Tehnic nu are cum să fie închis definitiv, fiindcă exponatele sale sunt constituite într-un fond de tezaur. „Într-o formă sau alta, acea colecție și acel muzeu trebuiau preluate de cineva, statul nu le-ar fi lăsat – dar amenințări au existat și există la nivelul funcționalității instituției”, explică Dragoș Neamu. 

La ora actuală, muzeul funcționează la limita de avarie, schema de personal fiind subdimensionată dramatic. „Nu au suficienți oameni de specialitate ca să acopere organigrama necesară, fondurile de salarii sunt la limită, nu există bani pentru investiții, pentru achiziții”, spune Dragoș Neamu. Muzeul Tehnic, care a fost unul dintre membrii fondatori ai RNMR, a ieșit din rețea, pentru că nu a mai avut bani nici măcar pentru cotizația anuală. 

Cum ar putea fi eficientizată instituția? „E complicat să vorbești de un muzeu ca o entitate eficientă economic. Unii spun că muzeele ar trebui să aibă și o componentă antreprenorială, alții susțin că statul trebuie să le subvenționeze, dat fiind că-s instituții fundamentale pentru o națiune, fiindcă generează profit cultural și educativ”, spune Dragoș Neamu. „Noi înclinăm spre o soluție de mijloc –  între una clasică, de management prin intermediul statului, și una antreprenorială consistentă. Consorțiul nostru va avea clar partea sa de contribuție, cu un plan de business pentru a atrage venituri”. 

Abordare contemporană

Arhitectul Constantin Goagea, membru fondator al Asociației Zeppelin, spune că un parteneriat public-privat nu poate fi decât avantajos pentru toată lumea. „Ministerului i-am aduce un prestigiu enorm, muzeul ar deveni perla șlefuită a sistemului. Iar publicul și-a manifestat deja interesul cultural, științific și emoțional în susținerea acestei inițiative”. 

Problemele stringente sunt, la ora actuală, cele legate de mentenanța clădirii și de personalul insuficient. Însă, destul de rapid, vizitatorii vor putea să constate primele schimbări, într-o abordare contemporană.

„Să dau un mic exemplu: ne aflăm într-o criză profundă a energiei, iar muzeul are multe exponate dedicate istoriei și patentelor privind producția și distribuția unor forme de energie. Partea asta ar putea fi completată cu o expoziție temporară de actualitate. Publicul ar putea înțelege niște ecosisteme mari, în care care se învârt energia, banii, capitalul, politica – iar lucrurile ar deveni, astfel, foarte interesante”. 

Constantin Goagea consideră, de asemenea, că programele educative ar trebuie să se bazeze mai mult pe latura experimentală: „Copiii n-ar trebui să stea cu mâinile la spate și să asculte pios despre înaintașii științei românești, să citească niște date scrise pe pereți, ușor de găsit și pe Wikipedia. Ar trebui ca o parte din lucrurile pe care le văd să fie rezumate prin instalații interactive, pentru ca oricine să poată înțelege fenomenul, principiul din spatele unui motor sau al unei mașinării”.

Necesarele investiții

„În ziua de azi, muzeul e în competiție liberă cu mallul, cu cineplexul, cu plecatul la mare și cu grătarul, nu glumesc”, spune Constantin Goagea. „El face parte din industria de timp liber, o industrie pe care începe s-o cunoască bine și România și care are reguli foarte simple: confort, plăcere, entertainment, curățenie, diversitate, toleranță, fidelizarea și incluziune. Dacă nu joci după aceste reguli, pierzi. De aceea, contează totul – de la cât de curată e clanța de la intrarea în muzeu la textura hârtiei pe care s-a tipărit biletul. Sunt o mie de detalii de experiență muzeală pe care trebuie să le stăpânești”. 

Toate acestea și multe altele necesită investiții, însă consorțiul cultural este foarte încrezător în resursele pe care poate să le deblocheze. „Există fonduri pentru cultură, pentru monumente, există posibilitatea unor cooperări internaționale pe care un astfel de muzeu cu siguranță că le-ar putea accesa. Iar o parte din colecție se poate îmbogăți enorm cu noi contribuții venite ca semn de simpatie și de susținere din partea unor astfel de instituții culturale prestigioase din lume”. 

Cine sunt entitățile inițiatoare

Asociația Zeppelin este una de referință pentru curatoriat de muzee și design muzeal. Este și cea mai premiată echipă pentru muzee amenajate, cea mai recentă distincție fiind DASA Award, oferită de European Museum Academy pentru Muzeul Național al Literaturii Române și Casa Memorială Anton Pann. 

Modulab este singurul laborator de cercetare-dezvoltare tehnologică din România cu o experiență interdisciplinară: expoziții, producție artistică tehnologică, curatoriat de proiecte culturale centrate pe tehnologie, dezvoltare de instalații pentru muzee, activitate de cercetare-dezvoltare în domeniul industrial.  

Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) este organizatorul Nopții Muzeelor. Contribuția ei se va manifesta prin transferul de cunoaștere, pentru identificarea celor mai bune și mai inovatoare soluții de valorificare a colecției Muzeului Tehnic. 

„Vrem nu numai să arătăm că acest model public-privat e funcțional pentru administrarea unui muzeu, ci și că poate fi o practică permanentă pentru administrarea altor entități culturale”.

Dragoș Neamu, Rețeaua Națională a Muzeelor din România

Durata reformării muzeului ar fi de minimum 5 ani, proiectul urmând a fi pus în practică etapizat, fără închiderea instituției. Ba chiar s-ar putea avea în vedere ca procesul de schimbare să fie unul la vedere, publicul având posibilitatea să cunoască și „culisele” transformării într-o instituție relevantă pentru comunitate, spune Dragoș Neamu, RNMR.