x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nascut in sura

0
Autor: Loreta Popa 03 Sep 2006 - 00:00
Nascut in sura


Io-s in deal si badea-n sesu/Si mi-l cunosc dupe mersu... Versuri celebre si un dans pe care cineva strain de Capalna nu-l poate invata. Anuta lu’ Maftei, 78 de ani, una dintre cele mai varstnice "fete", stie povestea.

"Io-s in deal si badea-n sesu/Si mi-l cunosc dupe mersu"… Sigur ne amintim cu totii aceste versuri, ce roman adevarat nu le-a fredonat macar o data?!

In cautarea fetelor am plecat si noi, sa vedem unde a inceput povestea si daca se termina undeva. Campul e plin de clai de fan si de floarea-soarelui sarutata pe crestet de iubitul ei ceresc. Case cu acoperisuri caramizii se insira pe marginea drumului, de o parte si de alta. In mijlocul satului Capalna de Jos, biserica ortodoxa lasa clopotele sa-i strige enoriasii pe nume. E spre seara si glasul molcom al oamenilor trebaluind prin ograda se aude pana in strada, insotit de neobosita cantare a greierilor din iarba incredibil de verde. Exista oameni care iubesc pamantul pe care au facut cel dintai pas al acestei vieti! Exista romani adevarati! Un astfel de om am descoperit in Capalna de Jos, judetul Alba, atestata documentar din 1332, unde locuiesc numai romani neaosi. Veta Biris, cantareata de muzica populara, ne-a fost calauza in peregrinarile noastre, pentru ca se inrudeste cu cea care a facut dansul cunoscut si se ocupa atunci cand poate de fetele de la Capalna.

INCEPUTURI. Dansul care a facut cunoscuta aceasta localitate transilvaneana a fost dezvaluit lumii de invatatoarea Stana Biris, care s-a stabilit aici dupa casatorie. Curiozitatea naturala a indemnat-o sa cunoasca oamenii, sa le asculte pasurile, povestile si sa se apropie de ei. Frumusetea dansului pe care fetele de aici il interpretau, puritatea lui au zgandarit sufletul femeii si, dupa ce a stilizat putin interpretarea, costumele, a scos fetele in lume. Originea acestui dans se pierde in negura vremurilor, pentru ca nimeni nu mai stie cand anume a inceput el sa fie parte a satului. Versurile au fost transmise oral din generatie in generatie, iar acei pasi intr-un ritm atat de special, sacadat, in contratimp sunt parca mai usor invatati de fetele de aici, pentru ca ele merg la joc si de la varste fragede invata de la mame, surori, bunici cum sa dezmierde pamantul, batatorindu-l cu descantece. Fata care se hotara sa se marite trebuia sa renunte la celebrul lant viu. Prin dansul lor, fetele isi etaleaza frumusetea. La momentul debutului fetelor doamnei Biris, din 1948, dansul s-a desfasurat intr-o sura ce apartinea uneia dintre cele mai instarite familii din sat. A existat un Jurnal pe care Stana Biris il tinea despre fetele ei, cu fotografii ale acelei perioade. Din pacate, acesta s-a pierdut, iar fotografiile care ar fi reinviat cantecul fetelor nu pot fi publicate.

LONGEVITATE. Nana Anuta lu’ Maftei are un secret pentru viata lunga: iubeste oamenii si pamantul unde s-a nascut

NANUTA ANA. In perioada anilor ’70, cam pana prin ’85, numarul fetelor din grup sarea de 75, ajungand uneori chiar la 82, izbind spectatorii cu serpuirile de Tarnava ce sapa in mal prin talazurile ei. Acum fetele nu sunt mai mult de 20. Una dintre cele mai varstnice dansatoare, nana Anuta lu’ Maftei, are 78 de ani, se tine bine si este plina de viata. Sotul ii doarme de vreo sapte ani, dintre cei patru copii doar cel mic ii este aproape, dar are un optimism care te prinde in mreje. Le arata fetelor cum se coase ia din Capalna, cum se tine comanacul pe cap si ce cratinte frumoase avea cand activa in grup. Acum a ramas doar cu amintirile, pe care le impartaseste cui vrea sa asculte: "La 22 m-am maritat. Sa tot fie vreo 67 de ani de atunce. Ne duce numa’n Blaj si-n Tarnaveni, in Targu-Mures. N-am apucat sa merg la Brasov. Ase stiu ca am avut cor la biserica, iar Doamna di pi la scoala ne-o auzit cantand si mai gros, si mai subtire. Pe voci. Dupa aia ne-o chemat, ca dumneai s-o interesat, si ne-o facut cratinte asa rosii, cu ciucuri, aiceasa o taruca de galbuta, poale. Tare grija o avut de noi. Venea prin sat si se ruga de noi sa ne ducem".

SPECIFICITATE. Florea Maria, invatatoare de la Scoala din Capalna de Jos, afirma: "Acest dans al fetelor se juca in urma cu foarte multi ani. Cam acum o suta si ceva de ani, dar nu a fost descoperit, preluat si dus mai departe decat atunci cand in sat a venit doamna Stana Biris, care se casatorise cu domnul Teodor Biris. El era localnic din sat, iar dansa s-a stabilit la Capalna ca tanara invatatoare. Au avut casa chiar langa scoala. Apoi, in zilele de sarbatoare mergeau prin sat, discutau cu oamenii si ajungeau la sura unde se tinea jocul. Jocul se facea numai duminica sau in zilele de sarbatoare. Lumea venea la biserica, iar, dupa aceea, fetele mergeau la joc. Fiecarei familii ii venea randul sa gazduiasca jocul. Cum a luat fiinta acest dans? Feciorii si ceterasii trebuia sa bea vin sau altceva, asa ca luau o pauza de orchestra, atunci fetele, ca sa nu stea gura casca la feciori sau ceterasi, se strangeau una langa alta si aveau acest dans - Purtata fetelor. De aceea se numeste asa, pentru ca era un dans doar al fetelor. Una dintre Purtate, deoarece sunt mai multe. Aceasta Purtata a fost vazuta de doamna Biris. I-a placut, a preluat-o, a stilizat-o, a imbracat fetele in costume nationale cu cratinte albastre, desi la noi in sat era obiceiul cratintelor de culoare neagra, si cu naframa cu ciucuri mari. A introdus si comanacul (palaria aceea de paie). Cu comanacul se mergea de obicei la secera, la munca campului, ca sa le apere de soare. A inceput sa faca repetitii, sa le duca la multe spectacole. Prima iesire a fost la Brasov, orasul Stalin se numea atunci. Au avut un succes extraordinar. E bine de stiut ca dansul avea trei pasi si se intindea pe o durata de sapte minute: Purtata, Drambolicul si Purceii. Ele jucau asa pana veneau feciorii cu ceterasii. Atunci cand ceterasii incepeau sa zica de joc fiecare fecior isi alegea cate-o fata din Purtata si si-o lua la joc. Se continua jocul pana seara, cand se intuneca".

CELEBRITATE. "Io-s in deal si badea-n sesu/Si mi-l cunosc dupe mersu"…, cantau fetele in 2002 si canta si astazi la fel

LEGEA SATULUI. Despre specificitatea dansului, Florea Maria puncteaza: "Aici, pe Valea Tarnavelor, fiecare sat are dansul lui specific. Fiecare sat are Purtata lui, dansul este diferit unul de celalalt, costumele sunt diferite unul de celalalt si cantecul, si pasul sunt diferite unul de celalalt. Nici o Purtata nu seamana cu cealalta. La Bia, de exemplu, joaca femeile. Nu mai este vorba de fete. Au o costumatie mai sobra. La noi era specifica, pentru ca se juca in contratimp. Una se canta, alta se juca. Nu se face pasul exact pe melodie". Nana Anuta intareste spusele invatatoarei: "La noi, legea satului spune ca o data ce s-o maritat fata iasa din Purtata. Este Purtata Fetelor, si nu Purtata Femeilor. Femeia care s-o casatorit isi ia adio de la fetele din Purtata si nu mai merge niciodata cu ele. Sirul este numai de fete". "Fetele care vin la scoala in clasa I, pe langa taina cititului si a scrisului, invata si pasii din Purtata. Nu este greu sa invete, pentru ca ele cunosc pasii deja de la mame, de la bunici, de la surori. Au pasii in sange, invata repede. Noi avem purtata pe generatii. Generatia mare, mijlocie si cea mica. La sfarsitul anului scolar am prezentat dans numai cu fetele mici. Erau superbe, daca le-ati fi vazut! numai atatica".

COSTUMUL. Invatatoarea Florea Maria, de la scoala din Capalna de Jos, desi trista la ideea ca au ramas in sat doar clasele I-IV, celelalte desfiintandu-se anul acesta, ofera detalii despre costumul fetelor: "Nu mai fac femeile azi cratinte in razboi, cu lana albastra si cu sarma. Am incercat sa le pastram, avem costume si de 100 de ani. Cratintele erau albastre sau, cum se zice pe aici, vanat. Poalele erau din panza alba si, daca se rup, se refac. O ie se mai face si acum. Fetele nu aveau numai o ie, aveau mai multe. De acolo inca se mai alimenteaza inca fetele mici. Aveam naframa cu franjuri si papuci. Papucii erau cu gaurele. Exista un mester la Tarnaveni, la Cetate, care facea papuci special pentru fetele de la Capalna. Continuam sa pastram traditia, sa o ducem mai departe pana mai traim. Dupa aceea, cine stie ce-o mai fi. Cat mai costa azi o ie? 15 milioane, o ie originala din sat. Cratinte negre, poale. Hainele cu care am intrat in Purtata le-o adus de la Sibiu tata si cu ele o fost mireasa mama. Era slabuta, cratintele sunt indoite inauntru. Toate fetele tinere erau slabute".

TAIFAS. Trei femei pentru care viata nu si-a pierdut din farmec depanand amintiri de la sezatorile de altadata

NU MAI SUNT FETE. "Este o zona bogata si diferita. Aici se canta doina, se canta balada, invartita, hategana. Este un folclor fain, bogat. Merita sa-l redescoperiti", spune Veta Biris. "De la 82 de fete au ramas 26, cam asa. Daca aduci si generatiile mici se aduna atat, altfel nu. Natalitatea a scazut. Erau case cu cinci fete. Acum, fiecare familie nu are decat un copil, in unele case nu este decat o fata. Chiar deloc, in unele cazuri. Sunt renumite, au participat la multe festivaluri in strainatate, au fost la Sevilla. Dansul ca atare este foarte apreciat. Mi se pare interesant ca nu poate fi invatat de nimeni. S-au straduit multi, dar nu au reusit. Fetele mici imediat prind pasii, vin la camin, se uita la celelalte fete si este normal ca invata. Dar cineva strain de locurile acestea nu poate invata. Bunica, strabunica, mama, eu, la randul lor fetele. Nu se pierde. Cand mergeam pe scena se juca Purtata, Drambolicul, Purceii si apoi intrau baietii cu Ponturile, se luau doua fete, se juca Invartita, apoi ramanea o fata, se juca Hategana. Se iesea din scena. Era formatie mixta, dar au inceput sa nu mai fie baieti destui, s-au casatorit, nu mai veneau, asa s-a renuntat la baieti si eu am prins, cand am jucat in formatie, cu baieti. La «Dialog la distanta» cu Baia Mare. Atunci a debutat si Veta Biris, in 1967. A fost ultima data cand am fost cu baietii, apoi am mers numai cu fetele", spune Florea Maria, invatatoare din Capalna de Jos. "La Ispas (de Inaltare) mergem la biserica, mergem la Monument si cantam cantece patriotice. Nu trece sarbatoare la noi sa nu se faca o actiune in scoala. De ziua lui Eminescu, de Marea Unire, de 1 Decembrie ne ducem la Alba Iulia. La noi se pastreaza traditia, mai ales de 1 Decembrie. Acum se duc mai putini, dar inainte se duceau garnituri de tren la Alba Iulia, cu steaguri. Asa ma impresiona! Cand ajungeam acolo, curgeau oameni de pe toate strazile. Se uneau spre catedrala. Veniti la 1 Decembrie sa vedeti! Acum, pana nu este prea tarziu. Pana nu disparem."

"Costumul cu care m-am lansat era compus din papuci, poale, cratinta, ie, laibar si naframa. Este costumul pe care il port si astazi. In satul meu nu s-a purtat comanac, pentru ca eu nu sunt din Capalna de Jos, am venit aici cand m-am maritat. Sunt din Veseus. Tatal meu a fost in razboi si nu ne spunea povesti. Ne povestea intamplari din razboi. Ne impresiona si noi abia asteptam sa vina seara sa-l auzim povestind. Ne exemplifica si cu cantece. Sigur ca aceste cantece au fost compuse in timpul razboiului de oameni mai luminati. Atunci cand s-au reintors acasa, din trenurile speciale coborau cei care mai erau in viata, dupa ce tot drumul cantasera. Printre ele se afla si «Ne intoarcem iar biruitori», cu care m-am lansat. Imi placeau numai cantecele istorice, nu puteam sa cant altceva. Bine, am si eu o fire mai inchisa, mai sobra si nu cred ca mi se potrivesc alte cantece. Sigur ca am inceput sa cant, am fost prima cantareata din Tara Romaneasca ce a debutat cu cantecul istoric si cantece despre eroii neamului nostru", spune Veta Biris.

LA ZI. Nana Ana vrea cu tot dinadinsul sa arate ca traditia nu se pierde si invata doua fete din generatia mai mica, Ignat Gabriela si Salcudean Camelia Maria, abia sosite de la mare, cum se coase o ie. Cu capete, cipca, zgarda, pui, cheita, cum se purta atunci cand era fata. Poate ca oamenii raporteaza viata la alte valori morale la ora actuala, poate ca trecerea timpului a schimbat mentalitatile, dar depinde de noi sa le redesteptam gustul pentru originalitate si autentic.

"Cum a luat fiinta acest dans? Feciorii si ceterasii trebuia sa bea vin sau altceva, asa ca luau o pauza de orchestra, atunci fetele, ca sa nu stea gura casca la feciori sau ceterasi, se strangeau una langa alta si aveau acest dans - Purtata fetelor. De aceea se numeste asa, pentru ca era un dans doar al fetelor. E bine de stiut ca dansul avea trei pasi: Purtata, Drambolicul si Purceii. Ele jucau asa pana veneau feciorii cu ceterasii. Cei trei pasi ai dansului aveau o durata de sapte minute" - Florea Maria, despre dans

"Fiecare fata cosea naframuta (batista). O cosea cu ata colorata si si-o agata de degetul mare. Feciorul care voia sa vina la ea in seara aia atata se zbatea pana lua naframuta, dar, daca fata nu voia, nu-l lasa sa i-o ieie. Numai pe cel care-l aveam drag il lasam. Asa era atunci. Nu spunea hai sa ne intalnim, pot sa vin diseara la tine. Era un semn de intalnire" - Veta Biris, despre petitul fetei

"Era greu, dar era o alta viata. Mai fericita, erau oamenii mai multumiti. Nu era televizor. Abia asteptam sa vina duminica, sa ne ducem la joc. Era nemaipomenit, mergeam la biserica, veneam acasa, mancam, mai stateam o tara si mergeam la joc. Stam pana seara. Acuma tot cu ochii in televizor. Copiii de acum iasa din casa abia cand vine seara si apoi vin de dimineata" - Florea Maria, despre vremuri apuse

INVITATIE LA MUZEUL SATULUI
"Pe 17 septembrie suntem invitate la Muzeul Satului. Dar mai este si aici, la noi, in aceeasi perioada, la Jidvei, un festival, unde vor veni majoritatea formatiilor. Toata Valea Tarnavei, pentru ca fiecare sat este diferit unul de celalalt. Asa cum serpuieste Tarnava, asa serpuiesc si fetele de la Capalna. Toate generatiile vin. Acum sunt pe la mare fetele mari, iar cele mici vor merge acum la sfarsit de august la mare. Fiecare comuna a fost obligata sa se prezinte cu ceva autentic la concurs, obiceiuri de sezatoare, obiceiuri de nunta. Este foarte greu in ziua de astazi sa-i mai aduni, ei vin doar atunci cand sunt chemati", afirma Florea Maria, invatatoare la Capalna de Jos.

ASA ERA STATUL CU FICIORUL
FRUMUSETE. Ridurile care brazdeaza fata Nanei Anuta numara anii si pasurile de-o viata
Nana Anuta lu’ Maftei povesteste: "Veneau ficiorii la poarta, acolo unde erau multe fete. Se asezau langa cea pe care o placeau. Mai era un obicei. Daca vinea fecior laturean, din alt sat, si nu-si gasea draguta, puteai sa-i dai draguta ta sa stea de vorba cu el. Pentru o seara. Asta in cazul in care nu-si gasea draguta el. O trebuit sa stau, numa o taruca. Te prinde in brate, te strange, te saruta. Asa era statul cu ficiorul. Cand mergeam la sezatoare mai multe fete, aveam un joc «Misca-te purice». Spune unul: «Misca-te purice!» «Nu ma misc pana cutare baiat nu o saruta pe fata cutare». Apoi, merge afara ficiorul cu fata care-i place".
  • Gabi Boholt (foto)
  • Citeşte mai multe despre:   special,   maria ,   viata,   florea,   fete,   fetele,   seară,   biris,   veta biris,   purtata,   capalna,   fetelor,   capalna jos,   florea maria,   dan

     



    Mai multe titluri din categorie

    S-a dus vara, s-a dus și Vama

    S-a dus vara, s-a dus și Vama
    Galerie Foto Vama Veche își începe recuperarea după sezonul estival, aproape cinci luni în care a gâfâit temeinic. Aglomerație, multe mașini, multă mizerie, mult fum și, mai ales, multă gălăgie. Până în luna mai a...

    Vaccinul românesc, „arestat” de Curtea de Conturi din Timiș

    Vaccinul românesc, „arestat” de Curtea de Conturi din Timiș
    Galerie Foto Inspectorii Camerei de Conturi Timiş au raportat că cercetarea lor în cazul vaccinului românesc împotriva COVID-19 a fost obstrucţionată în desfăşurarea activităţii de audit de conducerea institutului...

    Noi reglementări anti Covid, noi contradicții

    Noi reglementări anti Covid, noi contradicții
    Galerie Foto Guvernul PNL ne-a demonstrat, ieri, cât de repede se poate modifica legislația, ca să se muleze pe nevoile imediate și interesele partidului. Rata de incidență a contaminării cu virusul SARS-CoV-2 depășise deja...

    Coșmar: ne îndreptăm spre scenariul italian „martie 2020”

    Coșmar: ne îndreptăm spre scenariul italian „martie 2020”
    Galerie Foto În ciuda exploziei de infectări cu coronavirus, din ultima perioadă, și a faptului că zilnic mor de două ori mai mulți oameni de COVID-19 decât au murit în tragedia de la Colectiv, campania de vaccinare nu dă...

    Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 

    Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 
    Galerie Foto În luna aprilie a acestui an, doi scafandri şi-au găsit sfârşitul în Marea Neagră, la o adâncime de numai 3-4 metri, în dreptul plajei de la Hotelul Europa, din staţiunea Eforie Nord. După necropsia...

    Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică

    Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică
    Există o categorie de elevi care nu are acces la testarea gratuită din școli: chiar colegii din imediata apropiere a unui elev infectat. Elevii care au ghinionul să stea în bănci lângă un copil care se îmbolnăv...

    Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale

    Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale
    Galerie Foto Impunerea Certificatului „verde”, pentru a putea avea acces în anumite spații închise, publice sau private, atunci când o localitate se află în zona de incidență de peste trei cazuri la mia de locuitori, a...

    Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă

    Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă
    Galerie Foto După falimentul companiilor Astra Asigurări şi Carpatica, acum un nou faliment zguduie din temelii piaţa asigurărilor pe cel mai important segment al său, cel al asigurărilor obligatorii de răspundere civilă aut...

    Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere

    Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere
    Galerie Foto Noul șef al Companiei Naționale Poșta Română, sprijinit de gruparea lui Florin Cîțu din PNL, Valentin Ștefan și-a adus, drept consilier personal, în această societate de stat, unul dintre consilierii generali...

    Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile

    Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile
    Transportatorii au negociat cu actualul guvern interimar renunțarea la Ordonanța de Urgență care ar mări costurile polițelor RCA, introducând și coplata. Proiectul de OUG a fost lansat în luna aprilie 2021, iar...

    Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat

    Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat
    Galerie Foto O lege inițiată de deputaul USR-PLUS Cristian Gabriel Seidler, prin care se urmărea introducerea în Consiliile de Administrație ale spitalelor publice a unor ONG-iști, a fost modificată și votată, în Senatul Ro...

    Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate: 8 kilometri până la prima stație de autobuz!

    Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate:  8 kilometri până la prima stație de autobuz!
    Scoasă la iveală de tragedia de la Caracal, problema transportului în comun încă există în multe locuri. În Poiana Lacului, lângă Pitești, mai mulți elevi de liceu sunt nevoiți să circule pe jos sau cu...

    Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung

    Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung
    Galerie Foto În ciuda sforțărilor premierului Florin Cîțu de a ne face să credem că țara merge în direcția cea bună, realitatea îi este potrivnică. Un nou duș rece pentru șeful Executivului a venit de la Banca...

    Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul

    Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul
    Galerie Foto „Singurul lucru care-i poate descuraja pe infractori îl reprezintă pedepsele maxime!” Colonelul Dan Antonescu, acum în rezervă, este unul dintre polițiștii legendari ai României. Anchetator în cazuri...

    Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72

    Fondator USR, alături de Nicușor Dan, găsit incompatibil pentru că încheia contracte cu autoritatea publică în care fusese ales. Nu unul-două, ci 72
    Galerie Foto Fost membru al USB și ex-vicepreședinte al USR, un consilier local în mandatul 2016-2020 a fost găsit incompatibil de către Agenția Națională de Integritate. Mihai Daneș a fost descoperit că, în timp ce...
    Serviciul de email marketing furnizat de