Nebunie la Rio!

Oraşul denumit de portughezi „Cidade Maravilhosa” (Oraşul Minunat). Rio de Janeiro – în portugheză „râu de ianuarie”. Locul ai cărui oameni, cunoscuţi sub numele de Cariocas, îşi trăiesc viaţa cu pasiune, pofta lor de a trăi fiind oglindită cel mai bine de un eveniment fascinant al acestei lumi nebune: Carnavalul de la Rio!

Toţi ne gândim la Rio când auzim cuvântul „carnaval”. Cel mai mare şi mai extravagant Carnaval din lume, deşi nu are aceeaşi vechime ca cele din Europa.  

De ce mi-am dorit foarte mult să ajung la Rio? Cum să nu îţi doreşti să ajungi într-un loc descoperit de euro­peni pe 1 ianuarie 1502? Cum să nu vrei să respiri puţin din farmecul de altă­dată al descoperirii exploratorului por­tughez Gaspar de Lemos? Şi, cel mai im­portant, cum să nu-ţi „trepideze” gân­dul că poţi vedea, chiar la faţa locului, timp de aproape o săptămână, cum cea mai mare ţară sud-americană se lasă de muncă şi se distrează pe străzile oraşului cu dans, parade, băutură şi toată nebunia celei de-a 90-a (!) ediţii a unui Carnaval imens! Deja cred că ştiţi urmarea: m-am îmbarcat în avion împreună cu soţia – Alina şi fata cea mică – Ştefana, cu destinaţia Rio de Ja­neiro, Brazilia. Pe 4 martie, deja ameţit de viziunea plajelor Copacabana şi Ipa­ne­ma, şi de spectaculoasa statuie „Cristo Redentor” de pe muntele Corcovado, admiram de pe balconul hotelului cerul pictat al unei dimineţi bra­zi­liene. Aceasta după o noapte în care admirasem eficienţa gunoierilor din Rio, care „netezeau” drumul grămezilor de turişti aşteptaţi în cele 9 zile de carnaval. Sute de mii de turişti dornici să se distreze într-o ţară pe care, o parte dintre ei, o consideră „de lumea a treia”.

Recunosc că, la un moment dat, după dimineaţa cu cer pictat în stil brazilian, nu mi-am putut opri indecenţa gândului că probabil Bacovia se gândea la Carnaval când a zis „plouă, plouă, plouă”...

Eficienţă
Încă de când am ajuns la Rio aveam să descoperim adevărata deviză a Carnavalului: eficienţă şi profit la maxim! Nu ne-am cazat la mult adulatul Fasano Hotel Rio de Janeiro (adulat nu degeaba, deoarece poartă semnătura excelentului designer francez Philippe Starck), ci la Porto Bay Rio International, cu nimic mai prejos, mai ales la preţuri (un apartament – 1.200 de dolari pe noapte). Nici nu începuse bine nebunia, că hotelurile se şi aruncaseră la preţuri duble. Nemaivorbind despre hotelurile de lux, care nu au discutat preţurile camerelor, în această perioadă de distracţie, la mai puţin de 1.000 şi ceva de dolari pe noapte. În timpul Carnavalului, hotelurile sunt ocupate în proporţie de 95 la sută, iar încasările pe care au mizat hotelierii şi proprietarii de restaurante reprezintă 1,5 miliarde de reali (890 milioane de dolari).

Să nu vă imaginaţi că dezlănţuirea preţurilor avea să ţină doar până pe 9 martie când se termnina Carnavalul, teoretic. Spun teoretic, deoarece aşa-numitele „baluri de stradă”, care se desfăşoară întotdeauna în paralel cu Carnavalul, nu se termină prea curând şi constituie, şi ele, un important magnet de turişti. Şi este normal, deoarece Carnavalul, plus balurile stradale din Rio, sunt aspiratoare de buzunare de turişti, care vor aduce bugetului local aproape 600 de milioane de dolari. Şi pentru că a venit vorba despre buzunare am fost avertizaţi încă de la sosirea în Rio: fără bijuterii, fără portofel, doar cu o copie a paşaportului în buzunar, şi cu ceva bani rulaţi la cureaua specială „money belt”.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Bineînţeles că şi la Sambodrom – „bulevardul” lung de 700 de metri, bordat de gradene şi de loji pentru VIP-uri pe care defilează şcolile de samba, sărise preţul biletelor, în ritm de paradă! Biletele noastre: două a câte 2.640 dolari, plus unul de 3.200 dolari. De ce aşa scump? La „camarotes” (luxury suite), preferate de vedetele de la Hollywood deoarece au vedere foarte bună la spectacolul şcolilor de samba, aer condiţionat, bufet, barman, fotolii.

Sambodromul reprezintă singura stradă pe care mulţimea este... organizată: mijlocul străzii trebuie lăsat liber pentru defilarea elevilor şcolilor de samba.
Să ne întoarcem  un pic la baluri... În afara celor de stradă, mai multe hoteluri-restaurant de lux organizează baluri în diferite seri. Alţi bani, altă distracţie: în seara asta mergi la balul X, cost bilet per persoană 1.000 dolari, daaaaar... trebuie să cumperi şi un costum tematic (500-800 de dolari bucata) căci altfel nu ai voie sa intri! Mâine seară mergi la alt bal, alţi 1.000 de dolari plus alt costum...

Defilare
Zilele de luni, 7 martie, şi marţi, 8 mar­tie au fost declarate zile nelu­cră­toa­re, până şi mall-urile au fost închise. Dar aleşii poporului au început să lip­seas­că de la muncă încă de miercuri, 2 mar­tie. De exemplu, în oraşul Salvador da Bahia, distracţia a pornit de joi, 3 martie, sute de mii de persoane dan­sând în spatele acelor „trio-eletrico” – camioane uriaşe încărcate cu mega­foa­ne care circulă prin întregul oraş.

Duminică, de la ora 21:00 la ora 7:00 dimineaţa – cu o jumătate de oră pauză pentru curăţenie, a început „show-ul” în Rio: 12 şcoli de samba (fiecare şcoală cu 3.000 de membri), care alegorice uriaşe, o atmosferă incendiară (24.000 de locuri full pe Sambadrom) şi multe pancarte din public, pe care se puteau vedea mesaje precum: „Trăiască regele!”, „Trăiască mo­narhia!”, „Trăiască turiştii!”. Anunţată printr-o explozie de focuri de artificii şi sute de tobe, şcoala de samba Sao Cle­mente a fost cea care a deschis – du­minică seara – prima noapte a lu­xoa­selor ­defilări pe Sambodromul de la Rio, spectacol difuzat de televiziunile din lumea întreagă. Sao Clemente a ales să aducă un omagiu oraşului Rio de Janeiro cu o samba („semba” înseamnă dans din buric) pe tema: „Rio al meu, al tău, al nostru, binecuvântat de zei”.

Defilările şcolilor de samba constituie o veritabilă competiţie urmărită de brazilieni în special cu aceeaşi pasiune ca şi marile meciuri de fotbal. Acele 12 cele mai bune şcoli de samba ale orasului îşi dispută titlul de „Campioană a Carnavalului”. Este important pentru ele, deoarece au cheltuit până la 5 milioane de dolari pentru a-şi pregăti defilarea, finanţată atât de sponsori de marcă, cât şi de... mafia jocurilor clandestine. Urcaţi în care alegorice, dansatorii îşi demonstrează măiestria îmbrăcaţi sumar (sau chiar goi, doar cu un „cache-sex”), deşi nuditatea nu este oficial admisă! Miile de dansatori se străduie să aducă faima şcolilor pe care le reprezintă, într-o defilare impecabi­lă, care durează exact 82 de minute, ju­riul făcând departajarea după criterii foarte stricte (anul acesta, în mod ex­cep­­ţional, juriul nu a „notat” trei şcoli, ale căror ateliere, care alegorice şi costume au fost devastate de incendiu). Parada este completată de hetero­sexuali, travestiţi, homosexuali sau de reginele industriei pornografice.

Momo
Trebuie să recunosc că am fost şi rămân un fan al Regelui Momo. Întâi la televizor, iar acum, iată, pe viu! Startul oficial al Carnavalului este dat, ca în fiecare an, de Regele Momo – conside­rat Regele Carnavalurilor în numeroase ţări din America Latină. „Declar magnificul Carnaval de la Rio deschis!”, a spus Regele Momo, după care a intrat rapid, însoţit de câteva „regine”, într-un alai care dansa samba. „Ura!”, a strigat Alina, „Feliz aniversário!”, m-am trezit eu să urlu greşit, în hohotele de râs ale Ştefanei care era precum un copil care vede o insulă cu acadele. Lui Momo avea să-i fie înmânată, în cadrul unei ceremonii simbolice, cheia oraşului, de primarul din Rio de Janeiro, moment în care distracţia a primit oficial undă verde.

Carnavalul a fost introdus în Brazi­lia de coloniştii portughezi în secolul al XVIII-lea dar la început, sub numele de „Ze Pereira” (numele unui clovn gras ce defila bătând toba) era o sărbătoare violentă, în care participanţii se băteau cu ouă şi roşii stricate sau îşi aruncau găleţi de apă murdară. Încetul cu încetul, Carnavalul de la Rio, la care parti­cipau şi sclavii negri, s-a transformat devenind spectacolul grandios de astăzi, cu imagini de neuitat.

În culise
Să ne strecurăm puţin în culisele Carnavalului. Încasări de peste 1,5 mili­arde de dolari într-o săptămână, şi o uriaşă industrie turistică ale cărei ecouri se propagă pe termen lung, multe baruri din lumea întreagă arătându-şi disponibilitatea de a cumpăra costumele tematice. Un număr impresionant de poliţişti – aproximativ 50.000, mobilizaţi pentru a menţine securitatea în Rio de Janeiro, considerat unul dintre cele mai puţin sigure oraşe din lume, dar ales să găzduiască Jocurile Olimpice în 2016. Plus agenţi FBI „staţionaţi” lângă Sambodrom, în centrul oraşului şi 30 de camere de supraveghere cu o rază de doi kilometri instalate în oraş. Un „amănunt”: spectaculoasa acţiune de reciclare, în urma căreia s-a adunat un indefinit număr de cutii de bere de pe străzi.

Nu mă opresc aici în ceea ce priveşte Rio de Janeiro, deoarece un asemenea oraş fascinant nu poate fi „traversa” decât în serial! Dacă este să mă conformez temei sambei care i-a fost dedi­cată în perioada Carnavalului – „Rio al meu, al tău, al nostru, binecuvântat de zei!”, a fost şi al meu chiar dacă pentru puţină vreme. Un oraş al contrastelor, cu munţi abrupţi lângă ocean, întinderi de nisip, case coloniale impecabile între zgârie-nori, păduri verzi şi multe alte minunăţii ce de-abia aşteaptă să fie expuse într-un carnaval al lecturii!

Un oraş important
Vremurile au trecut în şir... portughez pentru ca Rio să se transforme în unul dintre cele mai atractive oraşe ale lumii. Pe 1 ianurie 1502, exploratorii portughezi au navigat către Gunabara Bay şi au denumit locul Rio de Janeiro, datorită impresiei greşite că este gura de vărsare a unui enorm fluviu. Colonia portugheză s-a bazat pe zahar şi produse agricole până în secolul al XVII-lea, când s-a descoperit aur în regiunea Gerais. Astfel, Rio a devenit un centru de export, control şi taxare.

Sclavii negri au format majoritatea populaţiei iar influenţa culturală africană a rămas prezentă. Oraşul a fost fondat mult mai târziu, la 1 martie 1565, în onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei, fiind denumit Sfântul Sebastian Rio de Janeiro. Rio de Janeiro a fost Capitala Braziliei din 1764 până în 1960, când guvernul a fost transferat la Brasilia. Totuşi, Rio rămâne unul dintre cele mai importante oraşe din ţară, al doilea cel mai mare după Sao Paulo.-