Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceste noi reglementări apar în condițiile în care România face obiectul unei solicitări din partea Parchetului European, care a cerut blocarea unor plăți din fonduri europene în valoare de 4,5 milioane de euro către două firme apropiate de Paul Stănescu, unul din liderii PSD. Firmele solicitau bani europeni pentru recoltarea stufului din Deltă, profitând de faptul că Parlamentul a decis că stufărișul de aici putea fi considerat pășune. Neregulile în utilizarea fondurilor europene sunt un fenomen pe care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) încearcă să-l țină sub control prin verificările pe care le face. Numai în anul 2022, OLAF a semnalat Parchetului European (EPPO) 71 de cazuri de infracțiuni penale potențiale, a recomandat recuperarea a peste 426 de milioane de euro la nivelul UE și a contribuit la evitarea pierderii altor câteva sute de milioane de euro.
Pentru întărirea controlului asupra modului în care sunt cheltuiți aceștia bani, în situațiile în care structurile de control identifică nereguli care prezintă indicii privind o posibilă fraudă, acestea vor avea obligația de a sesiza de îndată Parchetul European cu informarea Departamentului pentru luptă antifraudă și organele de urmărire penală. Măsura se regăsește în Hotărârea Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor în utilizarea acestor fonduri, publicată acum în Monitorul Oficial. Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația completării unui formular, denumit suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă, pentru toate constatările cu implicații financiare și pentru toate sesizările înregistrate, ulterior acesta fiind transmis către structurile de control competente.
Cu 15 dosare finalizate în 2022, Ungaria a fost pe prima poziţie în clasamentul ţărilor investigate de OLAF, în timp ce România, cu 7 dosare finalizate a fost pe locul 5, potrivit ultimului raport publicat de Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă, și asta după ce în 2019 România a fost campioană la fraudarea fondurilor europene.
Cum vor fi stabilite creanțele bugetare
În cazul neregulilor reprezentând ajutorul de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene vor emite două procese verbale de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate. Unul dintre ele va acoperi perioada de la data plății ajutorului până la data comunicării procesului-verbal de constatare a neregulilor, iar cel de-al doilea - pentru perioada de la data comunicării procesului-verbal de constatare a neregulilor până la data recuperării efective a ajutorului. Dobânda datorată pentru neachitarea la termen a obligațiilor prevăzute în titlul de creanță se calculează la sumele rămase de plată, stabilite și/sau exprimate în lei, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, până la data stingerii acesteia, cu excepția creanțelor provenite din ajutorul de stat/de minimis acordat ilegal sau utilizat abuziv și cazului în care normele Uniunii Europene și/sau legislația națională aferentă sau ale donatorului public internațional prevăd altfel, pentru care dobânda se calculează de la data plății ajutorului de stat/de minimis constatat ca acordat ilegal sau utilizat abuziv și până la data recuperării integrale a ajutorului”.
Prejudiciu creat intenționat sau neintenționat?
În cazul în care constată abateri referitoare la conflictul de interese, deciziile autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și ale structurilor de control vor trebui să țină seama la stabilirea nivelului sancțiunii de următoarele elemente:
a) caracterul intenționat sau neintenționat al abaterii, stabilit de instituțiile abilitate prin lege;
b) evaluarea prejudiciului creat de situația de conflict de interese, în sensul reanalizării deciziei de acceptare a cererii de finanțare sau de plată/rambursare care s-ar fi luat în cazul în care acest conflict de interese nu ar fi existat.
Conform actualei legislații, beneficiarii de fonduri europene trebuie să depună o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din iunie 2018.
Cum omoară statul elanul antreprenorilor
România a absorbit fonduri europene de 90,84 de miliarde de euro și a plătit la bugetul Uniunii Europene 29,21 de miliarde de euro, rezultând un plus de 61,6 miliarde de euro. Astea sunt cifrele cu care se laudă autoritățile când vine vorba despre aceste fonduri. Este doar partea plină a paharului, pentru că de partea goală ele evită să vorbească. Obținerea fondurilor europene este o piatră de încercare pentru antreprenori. De la birocrația impusă de Bruxelles până la birocrația și incompetența autohtonă, pe toate trebuie să le înfrunte aceștia. Sunt 1.001 motive care-i pot descuraja, mai ales dacă nici nu au experiență în atragerea fondurilor nerambursabile. De la ghidurile scrise prost de funcționarii de prin ministere, mulți dintre ei „specialiști” fără nicio experiență în domeniu, la autoritatea de management care cere zeci de documente irelevante, de la autorizarea cu mare greutate a plăților de către funcționarii puși să verifice cererile, la penalitățile impuse de Fisc pentru că nu s-au plătit impozitele la stat, ignorându-se că tot angajații statului întârzie avizarea cererilor de plată, toate sunt motive care pe mulți îi fac să renunțe.
