Neschimbat - La proceduri noi, aceiaşi oameni

 

Copilul dispărut a murit ucis de ceaţă

În procedurile de căutare a copiilor dispăruţi în împrejurări suspecte se spune că, imediat după ce dispariţia a fost sesizată şi verificată, "se înfiinţează un punct de coordonare a operaţiunilor, operativ 24 de ore din 24". Teoretic, operaţiunile de scotocire nu se sistează pe timpul nopţii. Iar cei care participă la ele trebuie să ceară ajutorul tuturor partenerilor cu care Poliţia are încheiat un protocol de colaborare în domeniu.


Când e vorba despre viaţa unui copil, te aştepţi ca şi cei responsabili să se mobilizeze exemplar. Aşa se întâmplă în alte ţări, vedem asta în filmele documentare prezentate pe Discovery. În jumătate de oră după sesizarea dispariţiei, chiar dacă e noapte, la faţa locului vin poliţişti, câini de urmă, elicopter, voluntari. Fie că e vorba despre Franţa, Belgia, Marea Britanie, SUA sau Canada. Peste tot viteza de reacţie este impresionantă.


De ce? Pentru că ei sunt conştienţi că primele trei ore sunt decisive. În cazul unei răpiri, viteza de cercetare a zonei, formularea ipotezei şi începerea investigării trebuie măsurate în minute. Pentru că de obicei în cazul unei răpiri, după trei ore, şansele ca micuţul să mai fie în viaţă sunt minime. Ei ştiu asta şi acţionează în consecinţă, pentru că ei caută un copil viu. În cazul unei rătăciri, timpul se dilată puţin. Variabilele, în acest caz, sunt temperatura, oboseala copilului, gradul de înfometare şi apoi cât de rezistent îi este corpul până ca frigul să-i îngheţe sângele în vene. Acestea oferă ceva mai mult timp căutătorilor. Se poate întâmpla încă din prima noapte dacă temperaturile sunt foarte coborâte sau se poate întâmpla a doua zi sau a doua noapte.


LUNI – 14. În cazul băieţelului găsit mort pe câmp, raportul preliminar de necropsie a indicat o dată aproximativă a morţii – 14 ianuarie. Cauzele – expunerea la frig şi umezeală pe fondul extenuării. Se pare că el n-a murit din prima noapte şi a furnizat celorlalţi timp de reacţie, timp care ori n-a fost folosit deloc, ori n-a fost folosit cu spor. Ceilalţi sunt în acest caz părinţii, care au anunţat dispariţia lui cu mare întârziere, la 14 ianuarie, în jurul orelor 10:30-11:00, în condiţiile în care copilul dispăruse la 13 dimineaţa, şi apoi forţele de poliţie, care au început perierea într-un număr modest, cu dotări sumare, nu cum vedem în documentare. Însă nu se poate spune dacă atunci el mai era sau nu în viaţă. Conform medicului legist care a efectuat necropsia, probabil probele biologice care au fost prelevate vor furniza o oră mai exactă a morţii.


Dar, indiferent de data morţii, când se iveşte un astfel de caz, viteza de reacţie este hotărâtoare pentru viaţa copilului. Acesta este motivul pentru care forţele de căutare sunt masive în alte ţări, pe care le-am exemplificat, încă din primele ore de la dispariţie, după care treptat încep să scadă. La noi e taman invers – la început, când timpul este de o importanţă crucială, forţele nu se pot numi forţe, ci doar câţiva oameni care încearcă să găsească indicii şi care nu pot acoperi o distanţă prea mare.

POLIŢIA INTRÅ ÎN ACŢIUNE. "În prima zi, luni, noi am fost anunţaţi în jurul prânzului. Ne-am deplasat imediat. Dar trebuia să evaluăm situaţia de fapt. Aşa că de la ora 13:00 la ora 16:00 s-a stabilit zona prin care a mers copilul. Am avut pe teren cinci echipe operative, cu 15 lucrători de poliţie, care au stabilit locul unde a fost văzut ultima dată", ne-a declarat comisarul-şef Dorin Colidiuc. Conform aceluiaşi poliţist, "se făcuse ora 16:00 după-amiaza, iar de acolo poliţiştii au mers concentric, spre extremităţi. S-a întunecat destul de repede şi ştiţi şi dumneavoastră că era ceaţă. N-aveau cum să facă mare lucru". Dar nu putem să nu ne întrebăm ce-ar fi putut face dacă, în loc de 15 oameni, ar fi fost 150...


Abia de marţi, când, conform raportului de necropsie, copilul era mort, au fost chemaţi şi jandarmii, după cum declară comisarul-şef Colidiuc: "Marţi au venit jandarmii şi s-a periat. Au fost 100 de poliţişti şi jandarmi". Cu toate acestea, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa ne-a informat că echipele IJJ Constanţa au participat la căutări miercuri, joi şi vineri, iar Gruparea Mobilă "Tomis" menţionează că au fost solicitaţi pe teren abia joi, 17 ianuarie. Deşi în astfel de cazuri, după cum o demonstrează deznodământul acestui caz, important e ca forţele, cavaleria să fie prezente încă din prima zi, din primele ore.


TEHNICA ŞI TACTICA. Tot în experienţa altor ţări am văzut că elicopterul este chemat în prima zi, mai ales în cazul unui copil rătăcit. "Marţi s-a solicitat un elicopter la MIRA, dar pentru că era ceaţă, şi a fost ceaţă vreo cinci zile, nu s-a putut ridica." Acest lucru ne-a fost confirmat şi de Unitatea de Aviaţie a MIRA, cea care are în dotare şi elicopterul cu termoviziune. "A fost făcută o solicitare din partea IJP Constanţa, dar elicopterul nu s-a putut ridica din cauza ceţii", ne-a spus căpitanul comandor Sorin Ursuleanu. "Regulile impun că nu se zboară în condiţii de vizibilitate mai mică de un kilometru." Însă ceea ce este îngrijorător este faptul că nu a existat intenţia de a se solicita elicopterul cu termoviziune încă de luni, chiar dacă nici în acea zi nu se putea zbura, tot din cauza ceţii. "În zilele de 13 şi 14, ceaţa a fost un element dominant în sudul teritoriului, inclusiv în jumătatea de sud a Dobrogei. Noi facem măsurători la Constanţa şi Medgidia, punctele cele mai apropiate de zona Poarta Albă. Datorită existenţei canalului cu apă din zona Poarta Albă, cu siguranţă, local, ceaţa ar fi putut fi şi mai densă decât s-a măsurat la cele două staţii", ne-a declarat Ortansa Jude, şef la Centrul Naţional de Prognoze Meteorologice.


Tot cu privire la tehnica la care are acces poliţia în astfel de cazuri, conform comisarului Colidiuc, "miercuri au fost solicitate la poliţia de frontieră nişte maşini, ei au două, cu vedere pe timp de noapte, dar erau stricate. Aşa că ne-au dat nişte aparate portabile". Intenţia contează, dar a fost târzie.


CONCLUZIE. Au fost în total cam 200 de persoane zilnic la căutări – poliţişti, jandarmi şi voluntari. Parte din ei de la firmele de pază, ceilalţi – beneficiari ai ajutorului social trimişi de primăriile din zonă. Dar toţi aceşti oameni au fost aduşi abia de miecuri, joi încolo. În condiţiile în care oricine se poate gândi că un copil rătăcit nu poate trăi prea multe zile în condiţii de umezeală şi temperaturi de –3-4 grade noaptea şi 1-2 grade Celsius ziua, în jurul amiezii.

La noile proceduri, vechile procedări

Conform procedurilor de căutare ale poliţiei, printre primele măsuri care se iau în astfel de cazuri se mediatizează fotografia copilului. Purtătorul de cuvânt al IJP Constanţa a transmis datele copilului şi fotografia. În lista de adrese la care a trimis figurează şi cea a Direcţiei Management Organizatoric şi Comunicare Publică, care, tot conform procedurilor, trebuia să transmită poza copilului şi semnalmentele mai departe către media naţională. Şi, mai departe, conform unei decizii a CNA, toate televiziunile erau obligate să difuzeze fotografia copilului în prime-time. Nici acest lucru nu s-a întâmplat, informaţia fiind blocată undeva pe traseu. Procedurile mai specifică faptul că, "prin purtătorul de cuvânt al unităţii, se va solicita prezentarea imediată a cazului la posturile de televiziune, făcân-du-se menţiunea că se impune ca acel caz să fie mediatizat". În comunicatul de presă remis de IJP Constanţa nu exista decât specificarea "vă rugăm să ne sprijiniţi în mediatizarea fotografiei persoanei în cauză (...)". În etapa a treia a Sistemului Integrat de Acţiune în Cazul Dispariţiilor de Copii se prevede ca în componenţa Centrului de coordonare a operaţiunilor să facă parte şi un psiholog, pentru consilierea membrilor familiei dispărutului. Conform comisarului-şef Colidiuc Dorin, "a fost prezent un psiholog la faţa locului. I-am făcut un profil psihologic băiatului, ne-am dat seama de pregătirea lui, de părinţi că sunt vai de capul lor..."