Nici flagrantul nu mai e ce a fost

DNA SLOBOZIA • TEATRU DE OPERATIUNI CU VICTIME
Un flagrant organizat la sfîrşitul lui octombrie 2004 de PNA Slobozia s-a concretizat, trei ani mai tîrziu, cu niste condamnări pentru dare de mită. Oamenii de afaceri Dumitru Dascălu şi Nicolae Balaban s-au ales cu cîte 3 ani închisoare cu suspendare, hotărîre care a rămas defnitivă şi irevocabilă. Considerat un succes pentru activitatea PNA Slobozia, flagrantul, care a putut fi văzut pe cele mai importante posturi de televiziune, a dus mai tîrziu (iunie 2005) la promovarea procurorului Dumitru Cristudor în funcţia de procuror-şef al Biroului Teritorial.

DNA SLOBOZIA • TEATRU DE OPERATIUNI CU VICTIME
Un flagrant organizat la sfîrşitul lui octombrie 2004 de PNA Slobozia s-a concretizat, trei ani mai tîrziu, cu niste condamnări pentru dare de mită. Oamenii de afaceri Dumitru Dascălu şi Nicolae Balaban s-au ales cu cîte 3 ani închisoare cu suspendare, hotărîre care a rămas defnitivă şi irevocabilă. Considerat un succes pentru activitatea PNA Slobozia, flagrantul, care a putut fi văzut pe cele mai importante posturi de televiziune, a dus mai tîrziu (iunie 2005) la promovarea procurorului Dumitru Cristudor în funcţia de procuror-şef al Biroului Teritorial.

POVESTEA OFICIALĂ. Conform informării de la PNA Slobozia, Dumitru Dascălu, dar şi alţi oameni de afaceri, erau cercetaţi într-un dosar penal pentru utilizarea unor credite în scopul obţinerii unor foloase materiale necuvenite şi spălare de bani. " Avînd în vedere iminenţa soluţionării cauzei prin trimiterea în judecată a celor cercetaţi, inculpatul Nicolae Balaban l-a contactat pe procurorul de caz şi în numele inculpatului Dumitru Dascălu i-a propus anchetatorului o sumă de bani în schimbul căreia să dispună în dosarul respectiv o soluţie de netrimitere în judecată (…)”. Pe site-ul oficial al DNA mai scrie că procurorul a respins în mod ferm şi neechivoc această ofertă şi chiar a anunţat conducerea structurii centrale a PNA că persoanele în cauză sînt prea insistente. S-a trecut la monitorizarea celor doi oameni de afaceri, iar în noaptea zilei de 27 octombrie procurorii Secţiei de combatere a corupţiei l-au prins în flagrant pe Dumitru Dascălu în momentul în care i-a dat procurorului Dumitru Cristudor 200 milioane lei. În aceeaşi noapte a fost arestat şi Nicolae Balaban tot pentru infracţiunea de dare de mită.

CE-A UITAT PROCURORUL. Studierea documentelor şi probelor existente în aceste două dosare relevă cîteva aspecte deosebit de grave care arată faptul că flagrantul a fost urmarea unor negocieri, în mai multe runde, între procurorul PNA şi intermediarul Nicolae Balaban. Deşi procurorul Dumitru Cristudor a declarat că nu a intrat în contact cu acesta mai devreme de data de 22 octombrie, adică înainte cu 5 zile de flagrant, în registrul PNA din data de 11 octombrie apar seria şi numărul (SZ 135167) de pe cartea de identitate a lui Nicolae Balaban. Interesant este că la instanţă a fost depusă o copie (dintr-un registru pe verticală, nu pe orizontală, aşa cum era cel original) unde apare numele Bălan Nicolae cu seria SZ 135167. " Am stat în biroul procurorului cam 40 de minute. Era acolo şi un poliţist pe nume Călin, care la un moment dat a ieşit. Venisem pe la dînsul să-l iau la tenis, adică să stabilim o zi, la rugămintea soţiei lui care îmi ceruse de curînd să-i vînd şi nişte făină pe care o avea în stoc. Cînd să plec, procurorul Cristudor mă întreabă dacă nu am şi altă treabă cu el. I-am spus atunci că Dumitru Dascălu, cu care făceam afaceri de mai mult timp şi despre care aflasem de curînd că are dosar la PNA, îl roagă să nu-l mai hărţuiască, că-l tot chema, ba cu citaţie, ba fără şi niciodată nu-i spunea despre ce e vorba. Mi-a spus atunci că totul e în regulă, că nu e mare lucru în dosar şi că trebuie doar să fie sincer în declaraţii. Asta a fost tot. Ştiu sigur că m-am înregistrat la intrare şi am semnat”.

CONTROVERSE. Pe bună dreptate, omul se întreabă de ce procurorul Dumitru Cristudor nu a formulat plîngerea penală după această întîlnire dacă a considerat că este presat să dea o soluţie favorabilă într-un dosar, în schimbul unei sume de bani. Mai mult decît atît, există două listinguri telefonice, unul depus la instanţă de Nicolae Balaban şi unul de către PNA, pentru acelaşi interval 11-27 octombrie 2004. Pe listingul solicitat firmei Orange de Nicolae Balaban apar toate convorbirile între el şi procurorul Cristudor, iar pe celălalt ele apar doar în intervalul 23-27 octombrie. Un amănunt important este şi faptul că toate conversaţiile telefonice s-au purtat pe telefonul personal al procurorului încă din data de 11 octombrie, iar Nicolae Balaban nu apare în registrul fostului PNA nici macar o dată, deşi este ştiut faptul că în instituţie nu se poate intra fără un act de identitate şi fără să fii trecut în registru. În biroul procurorului Cristudor a fost însă mai mult ca sigur pentru că toate discuţiile au fost înregistrate. De reţinut este şi faptul că în notele de redare a acestor înregistrări ceea ce spunea procurorul Cristudor este transcris în mare parte cu "neinteligibil” în condiţiile în care microfonul era plasat chiar în apropierea acestuia.

DIN DECLARATIA DE MARTOR A PROCURORULUI. În faţa instanţei procurorul Dumitru Cristudor a făcut cîteva afirmaţii relevante în privinţa modului în care au decurs lucrurile: " După ce a intrat în biroul meu numitul Balaban s-a referit iniţial la unele probleme legate de culturile agricole după care, la îndemnul meu de a-şi preciza scopul prezenţei, mi-a dat de înţeles(…); întrucît pînă la ora 21,30 nu am fost contactat nici de Balaban, nici de Dascălu, l-am sunat eu pe Balaban şi l-am întrebat dacă mai vine (…) i-am dat asigurări că îl aştept (declaraţia din 28 octombrie); la data de 25 octombrie i-am dat un bip numitului Dascălu pe telefonul său mobil (…) acesta m-a sunat, împrejurare în care ne-am urat reciproc la mulţi ani de Sf. Dumitru şi a rămas să vorbim ulterior (declaraţia din 28 octombrie); cred că l-am sunat pe Balaban pentru că îmi promisese pe 23 octombrie că vine să onoreze oferta”.
PNA a autorizat înregistrarea convorbirilor ambientale şi telefonice începînd cu data de 26 octombrie 2004, însă există o notă privind conţinutul conversaţiei ambientale din data de 23 octombrie în baza căreia procurorul Dumitru Cristudor a făcut autodenunţul (termen impropiu, formula corectă fiind denunţ).În această notă se poate constata că cel care aminteşte de bani şi ofertă este chiar procurorul PNA. Mai mult decît atît, în niciuna din convorbirile înregistrate, procurorul PNA nu respinge în mod categoric propunerea care i se face.

FLAGRANTUL, ASA CUM A FOST EL. În noaptea zilei de 27 octombrie, după ce taberele stabiliseră în principiu care va fi suma ce urmează a fi dată procurorului, Dumitru Dascălu ajunge în biroul şefului PNA în urma unor telefoane insistente date de Dumitru Cristudor. După ce este trimis la maşină să aducă banii, Dumitru Dascălu este reţinut de organizatorii flagrantului pentru dare de mită. În aceeaşi noapte este ridicat de la domiciliu şi Nicolae Balaban, acuzat, de asemenea, pentru dare de mită. Ambii ajung în următoarele ore la PNA Bucureşti unde abia la ora 4, în dimineaţa zilei de 28 octombrie, se eliberează un ordin de reţinere. Mandatul de arestare preventivă pentru 30 de zile a început să curgă din data de 28, deşi atît Nicolae Balaban cît şi Dumitru Dascălu erau reţinuţi din 27 octombrie.
După ce au trecut prin mai multe instanţe pînă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ambii au primit 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, Dumitru Dascălu pentru dare de mită, iar Nicolae Balaban pentru complicitate la săvîrşirea infracţiunii de dare de mită, încadrare care a fost modificată abia la final.

AMANUNTE DE CARE NU S-A TINUT CONT. Flagrantul organizat la sediul PNA Slobozia este clar. Dumitru Dascălu a intrat în biroul procurorului avînd asupra sa 200 milioane lei. Şi sentinţele date în cazul celor doi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza probelor reţinute, sînt cît se poate de corecte. Asta dacă nu ţinem cont de faptul că procurorul Dumitru Cristudor a ascuns instanţei faptul că s-a întîlnit cu intermediarul Nicolae Balaban pe 11 octombrie, că seria şi numărul de buletin al acestuia apar în registrul PNA, e-adevărat, sub alt nume, că în toate notele de redactare a conţinutului convorbirilor ambientale nu există niciun fel de refuz al procurorului Cristudor în faţa ofertelor făcute de Nicolae Balaban, ci doar afirmaţii de genul " Spune drept ce problemă ai; eu sînt de acord să facem tîrgul; adică să ne ajutăm reciproc; el mi-a promis că se duce la bancă” şi întrebări  suspecte de tipul " Şi el de cîţi bani dipune(?); vorbesc cu Mitică(?); i-ai comunicat ce am spus(?); etc. În declaraţia de martor procurorul PNA susţine că a avut o discuţie la birou cu Nicolae Balaban şi că acesta a revenit a doua zi, respectiv pe 23 octombrie, dată la care a şi înregistrat convorbirea pe un reportofon. Cîteva rînduri mai încolo acelaşi procuror spune că inculpatul Balaban i-a solicitat telefonic pe 22 octombrie o întîlnire în particular, stabilită de comun acord pentru a doua zi, deoarece în momentul respectiv se afla în altă localitate, fapt confirmat, de-altfel, de listingul telefonic, unde se vede clar că procurorul PNA este cel care iniţiază apelurile. Dacă adăugăm aici şi telefoanele insistente ale procurorului Cristudor cu precădere în ziua flagrantului, avem în mod evident o altă imagine a întîmplărilor din intervalul 11-27 octombrie.

PLÎNGERE PENALĂ. Omul de afaceri Nicolae Balaban consideră că a fost condamnat pe nedrept, fără probe concrete şi fără ca instanţele care l-au judecat să ia în calcul contradicţiile din declaraţiile procurorului Dumitru Cristudor şi scenariul real al întîmplărilor din perioada 11-27 octombrie 2004, susţinut de probele depuse la dosarul cauzei. Acesta îl acuză pe procurorul Cristudor de luare de mită, instigare la dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, instigare la represiune nedreaptă, mărturie mincinoasă, instigare şi complicitate la arestare nelegală şi cercetare abuzivă, lipsire de libertate în mod abuziv. Plîngerea penală îi vizează şi pe procurorul-şef al fostului PNA, Adrian Miclescu (arestare nelegală şi cercetare abuzivă, lipsire de libertate în mod nelegal, favorizarea infractorului), procurorul Alexandru Macovei (represiune nedreaptă, favorizarea infractorului) şi procurorul Ion Adam de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (favorizarea infractorului). Nicolae Balaban a făcut plîngere penală şi împotriva magistraţilor Lia Savonea, judecător la Tribunalul Bucureşti, Gheorghe Pană, judecător la Tribunalul Buzău, Cristina Georgescu şi Gabriela Diaconu, judecători la Curtea de Apel Ploieşti, Gheorghe Florea şi Silvia Nedela, judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Un amănunt interesant în această cauză este faptul că judecătorul Georgeta Barbălată de la Înalta Curte a făcut opinie separată la pronunţarea sentinţei în aprilie 2007. Aceasta a considerat că atît Nicolae Balaban cît şi Dumitru Dascălu nu sînt vinovaţi şi a dispus în consecinţă achitarea acestora.