Nicolae Plesita, teroristul de la Europa Libera

MARINA CONSTANTINOIU

Jurnalul National: Domnule Pacepa, de ce nu ati refuzat propunerea de a lucra pentru Securitate? Ce v-a atras acolo?

Ion Mihai Pacepa: Tot ideea ca imi pot ajuta tara. Aveam 22 de ani atunci si traiam intr-o Romanie pe care trupele germane si sovietice o pustiisera precum lacustele. Ca multi alti intelectuali tineri din acei ani, am fost cuprins de febra patriotismului si, in naivitatea mea, credeam ca din Directia de Contrasabotaj puteam proteja industria chimica a tarii.

Care sunt principalele atribute ale unui om care face cariera in spionaj?

Aptitudini pentru limbi straine, perspicacitate psihologica si discretie.

Si care sunt constrangerile cu care se confrunta un om care si-a dedicat viata unei astfel de activitati? In general vorbind, nu neaparat in cazul dumneavoastra. Pentru ca despre dumneavoastra vom mai vorbi pe parcursul interviului.

Renuntarea la viata personala. Jargonul nostru pentru DIE era "Furnalul", deoarece opera nonstop. Cand era ziua in America, era noapte in Romania.

Singuratatea unui spion

In ultimii ani ai dictaturii ceausiste, chiar oamenii cu grade inalte in Securitate il barfeau pe dictator, in particular. Cum era in anii ’50? Discutati vreodata despre faradelegile comise in tara cu vreun coleg din Securitate?

Nu. N-am cunoscut pe nici unul atat de bine, incat sa-mi pun viata in mainile lui. Am auzit si eu acum pe unii laudandu-se ca s-ar fi razvratit in anii lui Ceausescu. Dar stiu ca dupa razboi multi viteji se-arata.

In 1955 ati fost transferat la Directia de Informatii Externe (DIE). Ce anume v-a recomandat pentru acest transfer? Cate limbi straine vorbeati la acea ora?

Vorbeam germana, mostenita de la tata, si bruma de franceza invatata in scoala. Limbile straine nu au jucat insa un rol in transferul meu. El s-a datorat unui accident. In martie 1955 a avut loc un incendiu de proportii la sediul serviciului tehnic al DIE. Generalul Vasile Valcu, un comunist bulgar care lucrase pentru spionajul sovietic in timpul razboiului si era acum seful DIE, l-a convins pe colonelul Gogu Popescu, seful Directiei de Contrasabotaj, sa-i dea un chimist care sa investigheze cauzele incendiului. O ora mai tarziu am coborat din Jaguarul lui Valcu in fata unei mari cladiri din Gradina Icoanei. Flacarile distrusesera intregul stoc de pasapoarte, certificate de nastere si permise de conducere occidentale in alb, necesare pentru crearea de identitati false si documentarea ofiterilor ilegali care actionau in Occident sub steag strain. Majoritatea acestor documente venisera din Moscova. Conducerea KGB-ului era convinsa ca era sabotaj si cerea capul sabotorului.

Trei saptamani mai tarziu am prezentat generalului Valcu raportul final, care a conchis ca nu era vorba de sabotaj — cel putin nu la extremitatea romana. Raportul a stabilit ca incendiul a fost cauzat de explozia spontana a circa 25 kg de hartie inflamabila, care abia sosise din Moscova. Era o hartie speciala, creata de KGB, care lua foc instantaneu cand era atinsa de o tigara aprinsa, si disparea fara a lasa cenusa sau alte corpuri delicte in urma. Analizele chimice pe care le-am efectuat au stabilit ca hartia nu fusese stabilizata corespunzator in procesul de fabricatie.

"Bravu capitan", mi-a marait Valcu in romana care i-a adus porecla "Bulgaru’". Doua luni mai tarziu stateam din nou in pozitie de drepti in fata lui. Era 9 mai 1955. "Felicitare pentru noul grad, "tavarisci" maior. Si bun venit in DIE", mi-a spus. Asa am devenit spion.

Furtul de tehnologii

Ce a presupus, in plan profesional si personal, transferul in Germania? Ce faceati, mai exact, acolo?

Furam tehnologii si desfasuram activitati de influenta politico-economica. Popularizarea Romaniei, stabilirea de relatii diplomatice cu RFG cu mult inaintea celorlalte tari socialiste, obtinerea documentatiilor pentru fabricarea melaminei, a pielii artificiale, a hartiei fotografice color, precum si pentru reproducerea faimosului tanc Leopard au fost printre principalele mele realizari. In 1957, cand am fost numit sef adjunct al Misiunii Romane in RFG, cetatenii de rand confundau Romania cu Bulgaria si Bucurestiul cu Budapesta. In 1959, cand am plecat, Romania era o tara bine cunoscuta si respectata de germani.

Acum, fostii securisti vantura ideea ca as fi urcat scara ierarhica a DIE pentru ca as fi comis crime. In realitate, am urcat-o ajutand tara sa dezvolte noi ramuri industriale, precum cele de micro-electronica, aeronautica si diamante sintetice, cu ajutorul spionajului tehnologic, pentru care Germania a fost Raiul pe Pamant.

Pe plan personal, anii petrecuti in Germania m-au ajutat sa inteleg libertatea occidentala. Si sa o doresc.

Vreau sa revenim la inceputurile carierei in Securitate. La anii ’50. Ati vorbit enorm in Occident despre regimul Ceausescu, v-ati facut un titlu de glorie din tradarea lui, dar vorbiti extrem de putin despre inceputurile carierei, cand la putere era Gheorghe Gheorghiu-Dej. Bunicul meu a fost in inchisorile lui Dej, a cunoscut ororile Canalului si a fost eliberat in 1964. In toti acesti ani erati acolo, in sistem. Chiar daca activati in spionajul tehnologic, trebuie sa fi stiut ce se intampla in tara. De ce n-ati renuntat atunci?

A fost prea tarziu, Marina. Eram deja seful celei mai importante rezidente de informatii externe a Romaniei si cunosteam toate tainele spionajului comunist. A fost drum fara intoarcere. Nu am stiut pe nimeni care sa fi demisionat dintr-o asemenea pozitie - era moarte curata.

Tot ce am putut face a fost sa jur in fata propriei mele constiinte ca nu ma voi lasa antrenat in actiuni ireversibile, care implica pierderi de vieti omenesti. In cei 27 de ani petrecuti in Securitate am facut multe lucruri reprobabile, dar mi-am respectat cu sfintenie acel juramant pana in ultima zi.

Dupa ce am primit azil politic, Ceausescu a trimis la Washington diversi emisari, inclusiv pe ministrul de Externe Stefan Andrei, pentru a cere extradarea mea. Ei m-au acuzat de toate plagile Romaniei, dar nu au insinuat niciodata ca as fi fost implicat in crime. Nici chiar stenograma sedintei consiliului de conducere al Departamentului Securitatii Statului care mi-a condamnat "tradarea" (publicata in "Cartea Alba a Securitatii") nu a facut asemenea insinuari. Ele au fost lansate de securisti, in anii regimului Iliescu.

Asumarea trecutului

Fosti securisti, reconvertiti acum, sustin ca in Securitate nu au facut politie politica. Dumneavoastra ati facut?

Bineinteles. Toti securistii, de la mic la mare, au facut politie politica. Cei care spun altfel, mint. Cu nerusinare.

Cum apreciati acum activitatea din anii in care ati fost securist?

In octombrie 1997 am publicat in SUA si Romania o scrisoare deschisa in care am scris: "Regret enorm cei 27 de ani in care am fost ofiter al odioasei Securitati, careia i-am urcat aproape toate treptele ierarhice, de la sublocotenent pana la secretar de stat. Activitatea pe care am desfasurat-o in conducerea politiei politice a lui Ceausescu a fost o imensa eroare. Privind activitatea de atunci cu ochii mei de azi, o consider reprobabila. Apartenenta mea din trecut la casta decazuta si corupta a "nomenclaturii" este astazi pentru mine un alt motiv de jena morala. Pot sa spun insa cititorilor ca ma simt completamente detasat de acest trecut si ca optiunea mea pentru lumea libera, cu toate consecintele ei, impreuna cu activitatea mea din ultimii 19 ani impotriva comunismului, Securitatii si "nomenclaturii" imi dau dreptul sa ma prezint in fata lor cu constiinta impacata."

Generalul Nicolae Plesita, care v-a urmat la conducerea DIE, sustine sus si tare ca "Pacepa trebuie executat. Si va fi executat. Fie pe unde e, fie in tara". De ce?

Pentru a distrage atentia de la crimele sale si ale securistilor sai. Plesita, care a fost multi ani bodyguard-sef al lui Ceausescu, este un simbol al antiamericanismului, al antisemitismului si al terorismului politic. Crimele sale au fost atat de odioase, incat nici macar Ceausescu nu l-a mai putut suporta si l-a trecut pe linia moarta. Din pacate insa, succesorul lui Ceausescu l-a reactivat si i-a dat inca o stea de general.

Multi oameni din Romania de azi, in special tineretul, nu stiu mai nimic despre generalul Plesita. In 1978, cand ati facut ruptura cu comunismul, erati membru al Biroului Executiv al Securitatii, impreuna cu Plesita. Ce ne puteti spune despre el?

Plesita si-a dedicat viata luptei impotriva "putregaiului occidental". In anii cand a condus Securitatea interna el a inscenat numeroase procese de spionaj impotriva SUA si a "jidanimii romane" (expresia sa favorita), soldate cu sute de executii, si a actionat cu ferocitate impotriva disidentelor politice din Romania. Dupa ce am facut ruptura cu comunismul, Ceausescu l-a numit sef al DIE, rebotezata CIE, si Plesita a devenit criminal de drept comun. Acea etapa (1980-1984) a constituit cea mai sangeroasa era din istoria spionajului Romaniei.

Ne puteti da cateva exemple de actiuni criminale initiate sau conduse de el?

Iti prezint pe scurt trei operatii teroriste despre care comunitatea de informatii a NATO are dovezi incontestabile ca au fost conduse de Plesita.

VARF DE LANCE. Studioul Europei Libere, in care se inregistra emisiunea "Actualitatea romaneasca", laboratorul care a distilat cu tenacitate prabusirea regimului dictatorial al lui Ceausescu, atragandu-si replici teroriste. Si tot acolo a fost serializata, in 1988, cartea lui Pacepa "Orizonturi rosii", care l-a parjolit pe Ceausescu.

In noaptea de 21 februarie 1981 a explodat o bomba la sediul din München al postului de radio american Europa Libera, care este subventionat de Congresul SUA. Bomba, ce continea 10 kilograme de exploziv plastic, a facut o gaura de peste 8 metri in zidurile groase ale cladirii si a ranit 8 persoane. Cativa ani mai tarziu, un ofiter al CIE care lucra sub acoperire diplomatica in Germania a cerut azil politic in SUA si a predat autoritatilor americane documente originale ale CIE, din care a rezultat, printre altele, ca aceasta actiune criminala a fost organizata cu ajutorul teroristului international Ilici Ramirez Sanchez (alias "Carlos-Sacalul") si a fost coordonata de generalul Plesita.

La 28 iulie 1981, Emil Georgescu, un editor al postului de radio Europa Libera care a ironizat cultul personalitatii lui Ceausescu ani in sir, a fost injunghiat de 26 de ori in fata casei sale din München. In raportul Serviciului de Securitate vest-german care descrie acest atentat se arata ca el a fost salvat numai dupa numeroase interventii chirurgicale si ca cei doi teroristi care l-au atacat au fost arestati si condamnati. Am sprijinit autoritatile germane in investigarea acestui odios act de terorism politic si recent am dat domnului Nestor Ratesh, de la Europa Libera, doua volume continand rezultatul acestei anchete. Ratesh studiaza acum arhivele Securitatii pentru a gasi noi documente despre aceasta odioasa actiune de terorism politic antiamerican comisa pe teritoriul german.

In ianuarie 1985 am fost invitat la Paris de domnul Yves Bonnet, seful Directiei de Supraveghere Teritoriala a Frantei (DST), de la care am aflat detaliile unei alte operatii teroriste organizate de Plesita la Paris in 1982. Obiectivul ei a fost asasinarea celebrului scriitor si disident anticomunist Paul Goma, care era serializat aproape zilnic la Europa Libera. DST-ul a prevenit acest sinistru act terorist, a carui brutalitate l-a determinat insa pe presedintele FranIois Mitterand sa califice serviciul de spionaj al Romaniei comuniste drept o banda de asasini si sa-si amane, in semn de protest, vizita oficiala pe care urma sa o faca la Bucuresti. Stiloul incarcat cu otrava (primit de la KGB) pe care Plesita l-a predat personal ofiterului CIE insarcinat sa-l asasineze pe Paul Goma este expus si azi in muzeul DST. Cartea "J’ai Refuse de Tuer: Un agent secret Roumain revele les dessous de l’Affaire" (Paris: Librairie Plon, 1984) scrisa de Matei Pavel Haiducu, ofiterul CIE care s-a predat DST-ului dupa ce a primit sarcina de a comite acest act terorist, se afla in toate bibliotecile nationale din Occident.

Din ce stiti, care este pozitia actuala a lui Plesita?

Este general colonel in rezerva si, potrivit celor spuse de el in ultimul interviu, este si consultant al SIE. Tine frecvente conferinte in care incita la terorism si antisemitism si elogiaza Securitatea. Ce e de facut? Un apel la noul presedinte al Romaniei pentru a ordona investigarea crimelor comise de Plesita. Presedintele Basescu a dat tarii, pentru prima oara in 60 de ani, un Guvern care nu are securisti in componenta, ceea ce dovedeste ca nu se teme de ei.

Credeti ca este singurul care trebuie investigat?

Nu. Am o buna colega, aici in SUA, care a fost oprita de politie pe autostrada. "Atat masinile din fata mea, cat si cele din spate mergeau cu aceeasi viteza. De ce m-ati oprit tocmai pe mine?", l-a intrebat pe politist. "A trebuit sa incep undeva", i-a raspuns acesta. Plesita va constitui un bun inceput. El si-a marturisit public crimele, isi face un titlu de noblete din ele si a insinuat in mod repetat ca a umplut partidele politice ale Romaniei de azi cu fosti ofiteri ai Securitatii insarcinati sa saboteze democratizarea Romaniei si aproprierea ei fata de SUA.

Generalul Plesita sustine ca erati prieteni. Si ca acum, daca e asa pornit, este pentru ca nu va poate ierta faptul ca atunci cand ati plecat definitiv din tara, ati plecat de la el din birou. Asa este?

Ambele afirmatii sunt minciuni. Am fost dusmani inversunati de multi ani, si de aceea a facut tot ce i-a stat in puteri ca sa ma asasineze in America. In 1972 am demascat in sedinta Biroului Executiv al Departamentului Securitatii procesele de spionaj pe care le-a inscenat de-a lungul anilor (stenograma cuvantului meu exista in arhiva Securitatii) si am cerut ca seful Directiei de Contraspionaj, generalul Neagu Cosma, zis "Trombon", sa fie destituit. Cosma a fost intr-adevar trecut in rezerva si inlocuit cu un subaltern de-al meu, generalul Gheorghe Moga. De atunci am fost la cutite cu Plesita.

Plecarea mea din biroul sau e un alt neadevar. In preziua plecarii, am fost la vila lui Ceausescu din Neptun. Am stat cu el pana seara tarziu si m-am reintors la Bucuresti cu un avion AN-24 din flotila lui speciala. A doua zi, duminica, 23 iulie 1978, am luat avionul TAROM catre Viena, de unde mi-am continuat drumul spre Germania cu un avion austriac. N-am avut nici cand, nici unde si nici de ce sa-l vad pe Plesita.

BOMBA LA MÜNCHEN

"In noaptea de 21 februarie 1981 a explodat o bomba la sediul din München al postului de radio american Europa Libera, care este subventionat de Congresul SUA. Bomba, ce continea 10 kilograme de exploziv plastic, a facut o gaura de peste 8 metri in zidurile groase ale cladirii si a ranit 8 persoane"

INJUNGHIEREA

"La 28 iulie 1981, Emil Georgescu, un editor al postului de radio Europa Libera care a ironizat cultul personalitatii lui Ceausescu ani in sir, a fost injunghiat de 26 ori in fata casei sale din München. In raportul serviciului de securitate vest-german care descrie acest atentat se arata ca el a fost salvat numai dupa numeroase interventii chirurgicale"

OBIECTIV: GOMA

"In ianuarie 1985 am fost invitat la Paris de domnul Yves Bonnet, seful Directiei de Supraveghere Teritoriala a Frantei (DST), de la care am aflat detaliile unei alte operatii teroriste organizate de Plesita la Paris in 1982. Obiectivul ei a fost asasinarea celebrului scriitor si disident anticomunist Paul Goma, care era serializat aproape zilnic la Europa Libera"

PROBA

"Stiloul incarcat cu otrava (primit de la KGB) pe care Plesita l-a predat personal ofiterului CIE insarcinat sa-l asasineze pe Paul Goma este expus si azi in muzeul Directiei de Supraveghere Teritoriala a Frantei (DST)" - Ion Mihai Pacepa

NU RATATI!

Cititi in ziarul de maine despre ultima zi petrecuta de Pacepa alaturi de Ceausescu, inaintea plecarii sale in Germania, in iulie 1978.

EXCLUSIV - PACEPA - OMUL DIN SPATELE LEGENDEI Trebuia sa cada ucis de Carlos Sacalul Vicepresedintele SUA i-a salvat fata Zoe Ceausescu a fost urmarita de propriul tata Nicolae Plesita, teroristul de la Europa Libera "Securitatea s-a bazat pe halucinatii" Averea lui Pacepa in 1978: 1.291.042 lei