Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un sondaj realizat de INSCOP, casă de cercetare sociologică administrată de către Remus Ștefureac, acreditează ideea că diferența dintre Nicușor Dan și George Simion a scăzut de la mai bine de 20 de procente la doar 4 procente, preconizându-se o prezență la urne de 11 milioane de alegători. O astfel de situație ar putea reitera finala Iohannis – Ponta, din anul 2014, când fostul președinte al României a reușit să întoarcă scorul din primul tur.
Nicușor Dan, care pleacă de la minus 2 milioane de voturi față de Simion, are nevoie să obțină cât mai multe dintre voturile foștilor săi contracandidați din primul tur, la care să se adauge cel puțin două milioane de oameni în plus prezență la vot în cel de-al doilea tur. Iar aceste voturi nu ar putea veni decât din interiorul granițelor țării, deoarece, în diaspora, la data de 4 mai 2025, s-a depășit recordul absolut de 973.000 de voturi, față de precedentul record, înregistrat în 2019, în cel de-al doilea tur, de 944.000 de voturi în străinătate. Este esențial ca, în această săptămână, strategii de campanie să-și îndrepte atenția către cele patru județe, unde la primul tur, prezența la urne a fost de sub 40%, dar și către cele 24 de județe unde prezența a fost între 40 și 50%.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014, scrutin care va rămâne în istoria post-decembristă ca fiind cea mai spectaculoasă răsturnare a scorului candidaților calificați în finală, a fost o prezență la urne de 9.723,232 de alegători. În interiorul granițelor, au votat 9.561.970 de români, iar în diaspora s-au prezentat la urne 161.262 de electori.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, prezența totală la urne a fost de 9.571.740 de alegători, din care în interiorul granițelor României au votat 8.598.611 persoane, iar în diaspora s-a înregistrat cea mai mare prezență la urne din istoria alegerilor românești. Au votat 973.129 de persoane, cifră care a eclipsat recordul înregistrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2019, când s-au confruntat Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, de 944.077 alegători în afara granițelor țării.
Acum 11 ani, în finala prezidențială se calificau, de pe primul loc, candidatul PSD, Victor Ponta, cu 3.836.093 de voturi, și candidatul PNL, Klaus Werner Iohannis, cu 2.881.406 voturi. Ecartul dintre cei doi finaliști era, atunci, de 954.681 de voturi, în favoarea lui Victor Ponta.
Deznodământul zilei de 4 mai 2025 se dovedește a fi unul complicat pentru unul dintre finaliști, deoarece ecartul față de candidatul situat pe primul loc este dublu față de cel din 2014, de 1.882.994 de voturi, în favoarea liderului AUR, George Simion. Candidatul independent a reușit să se califice în cel de-al doilea tur de scrutin cu 1.979.767 de voturi, în timp ce candidatul AUR, George Simion a ieșit pe primul loc, cu 3.862.761 de voturi.
2 milioane de alegători în plus au făcut diferența dintre Iohannis și Ponta
Întrebarea pe care toată lumea și-o pune, cu mai puțin de o săptămână înainte de finala prezidențială din anul 2025, este dacă va reuși Nicușor Dan să întoarcă scorul, așa cum a reușit, în mod mai mult decât spectacular, Klaus Iohannis la finalul anului 2014.
Citește pe Antena3.ro
În urmă cu 11 ani, în primul tur al alegerilor prezidențiale au candidat, fără succes, alți 12 pretendenți, ale căror voturi cumulate au atins cifra de 2.765.922 de buletine introduse în urne. Călin Popescu Tăriceanu a obținut, atunci, 508.572 de voturi, Elena Udrea 493.367 de voturi, Monica Macovei 421.648 de voturi, Dan Diaconescu 382.526 de voturi, Corneliu Vadim Tudor 349.416 voturi, Kelemen Hunor 327.727 voturi, Teodor Meleșcanu 104.131 voturi, Zsolt Szilagyi 53.146 voturi, Gheorghe Funar 45.405 voturi, William Brînză 43.194 voturi, Constantin Răcaru 28.805 voturi și Mirel Amariței 7985 de voturi.
Cu acest start pentru finala prezidențială, în turul al doilea al scrutinului din anul 2014, prezența la vot a crescut la 11.719.344 de alegători, cu 1.996.112 mai mulți decât în primul tur de scrutin. Prezența în diaspora a fost atunci cu aproape 60% mai mare. Respectiv, s-au prezentat la urne 379.116 alegători români din străinătate, cu 217.845 mai mulți decât în primul tur de scrutin.
În țară, acele alegeri au determinat ieșirea la urne, în interiorul granițelor României, a 11.340.228 de cetățeni, cu 1.778.258 de votanți mai mulți decât cu două săptămâni înainte.
Majoritatea s-a distribuit către candidatul de dreapta
Iată, așadar, principalele două mijloace de care a beneficiat contracandidatul lui Victor Ponta, din anul electoral 2014, Klaus Iohannis, pentru a reuși să întoarcă vertiginos scorul slab din primul tur de scrutin și, practic, să câștige alegerile prezidențiale la o diferență confortabilă.
Concret, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2016, Klaus Iohannis a reușit să obțină cu 3.407.363 de voturi mai mult decât în primul tur, în timp ce Victor Ponta a reușit să mai atragă, în plus față de primul tur, alte 1.428.260 de voturi.
Se poate observa că, dacă Klaus Iohannis ar fi luat toate voturile venite în plus din diaspora, tot a mai avut nevoie de încă 3.189.606 voturi din interiorul granițelor României.
Din cele 11.553.152 de voturi valabil exprimate (au fost 166.111 voturi nule), 6.717.499 de voturi au mers către Klaus Iohannis, care a reușit să câștige alegerile și primul său mandat la Palatul Cotroceni. Acesta a reușit să atragă 1.988.575 de voturi în plus de la contracandidații săi din primul tur, la care se adaugă diferența în plus a voturilor venite din diaspora, la care se adaugă, de asemenea, încă 1.200.934 de voturi venite în plus în turul al doilea din interiorul granițelor României.
În schimb, Victor Ponta a reușit să atragă 777.374 din voturile contracandidaților din primul tur, la care s-au adăugat încă 650.916 din voturile care s-au prezentat doar la cel de-al doilea tur de scrutin.
Strategia care ar putea reduce ecartul la sub 900.000 de voturi
Pentru a se întâmpla, la fel, și în bătălia dintre Nicușor Dan și George Simion, din cel de-al doilea tur de scrutin, ar fi, de asemenea, nevoie de o prezență mai mare la vot, în 18 mai 2025, cu 2.148.260 de voturi față de primul tur de scrutin din data de 4 mai 2025.
Asta, în condițiile în care, conform rezultatelor oficiale ale alegerilor din 4 mai, ecartul dintre Nicușor Dan și George Simion este de 1.882.944 de voturi, în favoarea acestuia din urmă.
Așa cum am arătat mai sus, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2025, prezența la vot în diaspora a fost cea mai mare înregistrată vreodată, mult mai mare decât în 2019, din turul al doilea, când a fost consemnat un record de 944.077 voturi. În 5 mai 2025, prezența la vot a românilor din străinătate a fost de 973.129 de persoane, ceea ce înseamnă că, dacă nu se va întâmpla ceva cu adevărat fără precedent, acest record nou nu va mai putea fi depășit. Ceea ce înseamnă un prim blocaj pentru Nicușor Dan, iar pentru Simion, dacă nu un avantaj, cel puțin nu un dezavantaj strategic pentru turul al doilea.
Este nevoie de alegătorii lui Crin, ai lui Ponta și ai Elenei Lasconi
Principalul obiectiv al lui Nicușor Dan este să încerce să atragă cât mai multe voturi dintre cele primite de contracandidații săi de la primul tur de scrutin, pentru a mai reduce din diferența mare pe care George Simion o are în acest moment.
Iar, din acest punct de vedere, punând cap la cap mai multe informații generate atât de unele case de sondare a opiniei publice, cât și din manifestările publice ale votanților, exprimate prin mesaje sau comentarii pe rețelele de socializare, dar și bazate pe atitudinea partidelor politice care au sprijinit acești candidați în primul tur de scrutin, se poate configura, cu o anumită marjă de eroare, cum va arăta distribuția acestor voturi în turul al doilea.
Nicușor Dan s-ar putea baza, cel mai probabil, pe voturile integrale primite în data de 4 mai de către Elena Lasconi, Lavinia Șandru, Daniel Funeriu și Sebastian Popescu. În acest caz, ar însemna un plus de 389.001 voturi.
Complicata situație a electoratului PSD
În ceea ce privește cele 1.892.930 de voturi acordate lui Crin Antonescu, aici situația este mult mai complexă. Antonescu a beneficiat, oficial, de sprijinul PSD, PNL și UDMR. Aportul UDMR la acest scor poate fi preconizat a reprezenta o cifră asemănătoare cu cea obținută de liderul Uniunii, Kelemen Hunor, în primul tur al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut, adică 416.353 de voturi. Restul de 1.476.577 voturi ale lui Crin Antonescu au venit din bazinele electorale ale PSD și PNL. Iar ponderea poate fi estimată raportând procentele obținute la alegerile parlamentare, evident, corelată cu această sumă. Astfel, 70% ar fi provenit de la PSD (1.033.604 voturi) și doar 30% de la PNL (442.973 voturi).
Pornind de la această estimare, se preconizează că toate cele 442.973 de voturi vor merge, cu siguranță, către Nicușor Dan în cel de-al doilea tur de scrutin. Însă, în ceea ce privește voturile din bazinul PSD, se estimează că 30% din acest electorat nu va participa la vot. 40% ar înclina, mai mult, spre a acorda votul lui George Simion, iar restul de 30% ar merge către Nicușor Dan.
Același lucru s-ar putea întâmpla și cu cei 1.230.164 de votanți ai lui Victor Ponta, din primul tur, care provin, de asemenea, din bazinul electoral tradițional al PSD. Aici, 40% ar urma să absenteze de la vot, 30% ar vota cu George Simion, iar alți 30% cu Nicușor Dan.
Dezamăgiții din primul tur ar putea boicota finala
Mai departe, 20% din voturile primite de Cristian Terheș, 50% din voturile primite de John Ion Banu Muscel și 50% din voturile primite de Silviu Predoiu ar putea ajunge, de asemenea, la Nicușor Dan, Astfel încât, cu aceste atrageri de voturi, candidat proeuropean ar putea obține, în 18 mai 2025, 3.589.249 de voturi, în care sunt incluse propriile voturi din primul tur.
De cealaltă parte, candidatul suveranist, George Simion, poate aduna, pe lângă cele 3.836.093 de voturi obținute în primul tur de scrutin, alte 590.631 de voturi reprezentând 40% din voturile PSD acordate lui Crin Antonescu, 369.049 voturi reprezentând 30% din voturile lui Victor Ponta, 10.934 voturi reprezentând 30% din voturile lui Cristian Terheș, 11.010 voturi reprezentând 50% din voturile obținute de John Ion Banu Muscel și 8.953 de voturi reprezentând 50% din voturile lui Silviu Predoiu. În acest caz, Simion ar aduna, cu totul, 4.826.670 de voturi.
O a treia categorie de votanți nu ar merge la vot, în acest al doilea tur de scrutin. Este vorba despre 840.333 de persoane, care reprezintă 30% din votanții PSD care l-au ștampilat pe Crin Antonescu, 40% din cei care l-au votat pe Victor Ponta și 50% din votanții lui Cristian Terheș.
Cu ochii pe județele unde prezența, la primul tur, a fost sub 40%
Al doilea obiectiv pe care ar trebui să-l urmeze Nicușor Dan este acela de a convinge să iasă la vot mult mai mulți alegători decât s-au prezentat în primul tur, în contextul în care se prefigurează că, dintre votanții din 4 mai, vor mai participa 8.761.147 de persoane.
Ecartul dintre cei doi contracandidați ar putea scade, astfel, la 892.193 de voturi, în favoarea lui George Simion. Problema lui Nicușor Dan este aceea că, chiar și dacă ar reuși să-i convingă pe toți alegătorii lui Crin Antonescu, Victor Ponta și Cristian Terheș să se prezinte, totuși, la urne, tot nu l-ar ajunge din urmă pe George Simion. Are nevoie de votanți noi, pe modelul de succes al lui Klaus Iohannis din 2014. Iar acești votanți nu au de unde să vină de altundeva decât din interiorul granițelor României.
Iar din acest punct de vedere, atenția strategilor de campanie ai lui Nicușor Dan ar trebui să fie îndreptată către zonele unde prezența la vot în primul tur de scrutin a fost cea mai scăzută. La data de 4 mai 2025, au existat patru județe unde prezența la urne a fost de sub 40%. Este vorba despre județele Vaslui, Satu Mare, Botoșani și Covasna.
În cele mai multe județe – Maramureș, Bacău, Galați, Harghita, Iași, Neamț, Suceava, Caraș-Severin, Bistrița-Năsăud, Mureș, Ialomița, Arad, Vrancea, Brăila, Tulcea, Hunedoara, Sibiu, Bihor, Sălaj, Timiș, Dolj, Călărași și Buzău, prezența în primul tur de scrutin a fost cuprinsă între 40 și 50%.
Au existat și județe unde prezența a fost cuprinsă între 50 și 60%, cum ar fi Dâmbovița, Vâlcea, Teleorman, Alba, Municipiul București, Gorj, Mehedinți, Brașov, Constanța, Prahova, Olt, Argeș, Cluj și Giurgiu. Într-un singur județ, prezența a depășit 60 de procente. Este vorba despre județul Ilfov, unde prezența în primul tur a fost de 68,12%.
