Noiembriştii braşoveni au ajuns la mila statului

Deportarile muncitorilor brasoveni nu au fost singurele masuri dictate de Ceausescu. Capii Militiei, Securitatii, dar si ai Parchetului au fost si ei la randul lor surghiuniti. Acum, primii o duc la fel de greu, iar ceilalti si-au gasit un loc in societatea postdecembrista. 

Acest articol a fost publicat de Jurnalul Naţional în 16 noiembrie 2004

Masurile dictate de Ceausescu imediat dupa revolta nu au tinut cont de nimic. Asa cum am precizat in numarul anterior, directori generali din ministere au fost demisi. Au urmat militienii, securistii si procurorii. Muncitorii care au participat la revolta nu au nici acum viata mai buna pe care au sperat-o atunci in noiembrie.

 

ACUZE. Florin Postolachi, presedintele Asociatiei 15 noiembrie 1987, este nemultumit de faptul ca autoritatile statului igonora problemele sociale cu care membrii asociatiei se confrunta

 
EPURARI. Dupa revolta de la Brasov, Ceausescu a maturat conducerea Militiei, dar si a Securitatii. Comandantul Securitatii, col. Notoletu, a fost inlocuit de col. Claudiu Bucur, iar seful Militiei, col. Pavel Proca, a fost inlocuit de col. Pavel Pescaru. Nici adjunctii nu au scapat de destituire: col. Barjan, col. Zota si col. Stancu au fost inlocuiti de col. Staicu, col. Chitu si col. Vladoiu Romulus. Acesta din urma astazi este seful Administratiei Financiare a Primariei Brasov, iar col. Bucur a ajuns la Romoil Brasov. La conducerea Procuraturii judetene si locale din Brasov au ramas Tentea si Talas, doar procurorul adjunct pe judet, Vasile Mironescu, a fost inlocuit de Tanase Joita. Ulterior, acesta a devenit procuror general al Romaniei si consul la Strasbourg, fiind unul dintre cei mai controversati sefi ai Parchetului General postdecembrist. Ion Nicolae, celalalt adjunct al Procuraturii locale, este astazi un prosper avocat. Tentea a ajuns la Parchetul de pe langa Curtea de Apel dupa 1989, in prezent pensionar, iar Talas a decedat la scurt timp dupa Revolutie. Cei doi judecatori de la Tribunalul Brasov care au pronuntat sentintele la procesul din 3 decembrie, Stefan Pana si Dumitru Comsa, sunt astazi prosperi notari.  

DEZAMAGIRE. Dintre fostii manifestanti la Roman SA mai lucreaza zece muncitori. Multi au plecat de bunavoie, iar altora li s-a refuzat reincadrarea de catre actuala conducere a Roman SA. Atunci, in 1987, majoritatea condamnatilor au fost imprastiati prin tara, dupa ce au fost ostracizati in sala Clubului Steagul Rosu. Comunitatilor de acolo li s-a implementat ideea ca sunt turnatori si securisti, ca sa se fereasca lumea de ei. Grosul participantilor la revolta este format acum din someri si pensionari. Acesti oameni uitati de autoritati au suferit batai la Militie, iar ulterior la Bucuresti au facut fata unor interogatorii cu nopti de nesomn si cu trecerea prin camera, presupusa cu radiatii, prin care am trecut si eu personal. Multora le-au cazut ulterior parul si dintii si s-au imbolnavit. Asociatia 15 noiembrie 1987 s-a constituit imediat dupa Revolutie. Are 120 de membri, mandri ca intre ei nu s-a infiltrat nici un intrus. Ani in sir s-au intalnit in clubul uzinei, iar dupa ce au fost disponibilizati au continuat sa se intalneasca cum puteau. Obtinerea unui sediu a fost a adevarata aventura: au pichetat in 1990 Senatul timp de o luna, au adresat nenumarate petitii autoritatilor, de la Primarie pana la Presedintie. Mai mult, este demn de remarcat faptul ca 80 dintre membrii asociatiei sunt cetateni de onoare ai Brasovului. Si atat. In afara de cateva diplome pe care le tin prin sertare, oamenii acestia nu beneficiaza de nimic concret. De curand si telefonul de la sediul asociatiei a fost taiat pentru neplata. Atunci cand a fost adoptata si modificata Legea 118 nu s-a avut in vedere si faptul ca printre detinutii politici sunt si noiembristii din Brasov. Multi dintre ei erau foarte tineri in 1987 si prevederile legii nu ii ajuta cu nimic. Multi sunt oameni in puterea varstei care vor sa munceasca, iar altii au nevoie de asistenta medicala in permanenta.  

CONTINUITATE. Sediul Prefecturii din Brasov a fost in noiembrie 1987 tinta muncitorilor nemultumiti de la IABv. Acum, alti protestatari isi cauta dreptatea

PROMISIUNI. Presedintele Asociatiei 15 noiembrie, Florin Postolachi, este omul care nu lasa ca amintirea acelor zile din 1987 sa se stearga din memoria brasovenilor. Reuseste cu greu sa faca fata problemelor pe care le intampina: "Cand am fost disponibilizati de la ROMAN SA (n.r. - fosta IABv), conducerea s-a bucurat ca plecam, mai ales ca am fi avut un cuvant de spus in uzina. Acum ne confruntam cu imposibilitatea de a-i ajuta pe cei care au nevoie. Si sunt destui, in special cei mai in varsta. Unii au fost la fortele de munca sa-si gaseasca de lucru, dar nu mai angajeaza nimeni oameni trecuti de 40 de ani. In acest scop am facut si un proiect de lege, am mers cu el la presedintele Iliescu. Raspunsul a fost ca avem nevoie de sprjinul parlamentarilor din judet. Nu ne-a ajutat nici unul, cu toate ca in fiecare an, de 15 noiembrie vin la Brasov, se agita in preajma noastra pentru ca au nevoie de noi pentru capital politic. Dar dupa aceea nu mai auzi nimic. La inaugurarea sediului, chiar inainte de Pasti, au venit toate personalitatile orasului si s-au intrecut in promisiuni. Avem membri care au ramas cu probleme psihice in urma anchetelor si au nevoie de medicamente. Nu le putem obtine medicamente compensate sau gratuite pentru ca se ia in consideratie, ca venit suplimentar, alocatia de fost detinut politic. 700.000 de lei".  

OFERTE. Danut Iacob a ramas fidel ideii care l-a facut sa iasa in strada in noiembrie 1987. Idealurile de atunci s-au spulberat si acum este constient ca nu se poate face nimic daca nu este cineva interesat sa te ajute: "Am avut oferte din partea multor partide politice, dar nu am vrut sa facem nici un pact. Noi ramanem detinuti politici. Cu toate astea, multi dintre noi au nevoie de ajutor si trebuie sa punem in functiune un sistem intreg pentru niste drepturi pe care noi le avem. Eu am fost disponibilizat, dar nu vreau sa stau degeaba. In 2002, cand a fost vorba de infiintarea parcul industrial Roman, am cerut sa dea asociatiei o hala sa demaram o afacere in domeniul productiv. Ce am primit in schimb de la cei de la Patrimoniu? O taraba in piata. Cum putem sa facem un IMM la o taraba in piata? E imposibil. Pe langa toate astea mai este o problema cu care se confrunta multi dintre noi: teama de felul in care esti scos din sistem. Dupa ce se termina platile compensatorii, vrei sa te angajezi, dar ai mici sanse, pentru ca patronul nu o sa angajeze un fost lider de sindicat. Si in situatia asta nu sunt numai eu."  

CREZ. Cu toate ca nu lucra la uzina, Werner Sommerauer nu a stat cu mainile in san atunci cand a vazut coloana de muncitori care se indrepta spre centru. In urma procesului a fost deportat la Tulcea si a continuat sa atace regimul trimitand memorii catre Amnesty International. Anul trecut a refuzat sa primeasca compensatia pentru caldura, pentru ca trebuia sa munceasca in frig la spart gheata de pe trotuare. "Atunci, in noiembrie, m-am gandit ca unde-s multi, puterea creste si dusmanul nu. Am crezut ca lupt pentru ceva, dar totul a fost in zadar. Acum nu stau deloc bine cu banii. Am fost 20 de ani donator de sange si cand m-am internat acum cateva luni nu au avut sange sa-mi faca transfuzie. Doctorul mi-a dat trimitere catre farmacie ca sunt caz grav, dar medicamentele sunt de import si nu se dau compensate, asa ca am intrerupt tratamentul. Inainte sa fiu arestat aveam gastrita, iar in timpul anchetelor boala s-a inrautatit, apoi am facut si un infarct in timpul arestului pe care nu l-am tratat pentru ca nu am stiut de el", spune batranul.

SOLIDARITATE "15 noiembrie reprezinta un simbol pentru brasoveni si este un eveniment care trebuie protejat, pentru ca de multe ori uitam oamenii care l-au facut. Astfel de situatii cer o implicare serioasa din partea oamenilor politici" Otilian Neagoe, prefect Brasov

BANI PUBLICI "Membrii asociatiei sa vina cu exemple clare si le voi analiza. Daca este vreun membru al Asociatiei 15 noiembrie care sa vrea sa ocupe un post in Primarie este binevenit. Ajutoarele sociale sporadice nu sunt o solutie" George Scripcaru, primar Brasov

 

AUTORITATILE CAUTA SOLUTII

AJUTOR. Prefectul Otilian Neagoe a incercat sa gaseasca intotdeauna cai de rezolvare Cea mai mare problema o reprezinta medicamentatia, pentru ca in urma anchetelor aproape toti au ramas cu sechele fizice sau psihice. Prefectul de Brasov, Otilian Neagoe, s-a implicat in problemele asociatiei, in special in cele legate de medicamentele compensate si gratuite. "15 noiembrie reprezinta un simbol pentru brasoveni si este un eveniment care trebuie protejat, pentru ca de multe ori uitam oamenii care l-au facut. Este important sa inducem tuturor institutiilor ca trebuie facut ceva pentru ei, ca exista posibilitatea unor programe europene. Astfel de situatii cer o implicare serioasa mai ales din partea institutiilor si a oamenilor politici din judet. Pana la urma vom reusi, deoarece costurile nu sunt mari." Primarul Brasovului, George Scripcaru, cunoaste problemele cu care se confrunta Asociatia 15 noiembrie 1987, dar spune ca nu poate face mai nimic, deoarece orice ajutor pe care l-ar putea da trebuie sa aiba girul consiliului local: "Este vorba despre bani publici, dar membrii asociatiei trebuie sa vina cu exemple clare si atunci le voi analiza. Acum sunt 121 de posturi in primarie si daca este vreun membru al Asociatiei 15 noiembrie care sa vrea sa ocupe un post este binevenit. Astfel pot identifica cu cineva din interior de ce anume este nevoie pentru a-i ajuta pe acesti oameni. Ajutoarele sociale sporadice nu sunt o solutie."

 

ASOCIATIE SAU SINDICAT

CONSTANTA. Danut Iacob a refuzat in permanenta alianta cu orice partid Dupa Revolutie, Danut Iacob, la fel ca alti deportati, s-a intors la Brasov. S-a reincadrat la uzina unde lucrase anterior deportarii. La 24 ianuarie 1990, el a format cu alti cativa colegi Sindicatul Independent "Miscarea 15 noiembrie". La infiintare, acesta avea 22 de membri, atat muncitori, cat si intelectuali, cea mai mare parte fiind implicati in revolta din 1987. Sindicatul si Asociatia 15 noiembrie si-au desfasurat activitatea unitar, pana cand in randul sindicalistilor au aparut si persoane care nu aveau legaturi cu Asociatia si al caror interes a inceput sa stirbeasca imaginea noiembristilor. Acum, acel sindicat nu mai este decat unul dintre cele patru cate exista la Roman SA. Iacob este vicepresedintele Asociatiei 15 noiembrie si a initiat un proiect prin care revolta de la Brasov sa poata fi urmarita intr-un spatiu virtual. Pentru aceasta, el incearca recuperarea fotografiilor facute atunci de catre Securitate, dar si de catre ziarisii straini veniti in acele zile la Brasov. Una dintre cauzele saraciei Asociatiei 15 noiembrie 1987, crede Iacob, o reprezinta faptul ca, pana acum, membrii ei nu au facut nici un pact cu nici un partid politic. Pentru fonduri, noiembristii s-au adresat in cea mai mare masura autoritatilor statului, care le-au promis ajutor de fiecare data. Ajutor care se lasa asteptat.

 

INTERES "Avem nevoie de sprijinul parlamentarilor din judet, dar nu ne-a ajutat nici unul, cu toate ca in fiecare an de 15 noiembrie vin la Brasov si se agita in preajma noastra pentru ca au nevoie de noi pentru capital politic" Florin Postolachi, presedintele Asociatiei 15 noiembrie 1987

APOLITIC "Am avut oferte din partea multor partide politice, dar nu am vrut sa facem nici un pact. Noi ramanem detinuti politici. Cu toate astea, multi dintre noi au nevoie de ajutor si trebuie sa miscam un sistem pentru drepturile noastre" Danut Iacob, vicepresedintele Asociatiei 15 noiembrie 1987

 

LEGEA

Fiecare dintre membrii asociatiei primeste pensie de detinut politic conform Decretului-Lege 118/1990. Acesta se refera la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate politic dupa 1945. Pentru multi, detinut politic inseamna un batranel care a indurat inchisorile comuniste in deceniile cinci si sase. Legea nr. 563/2001 a modificat Decretul-lege nr. 118/1990, astfel incat s-au acordat urmatoarele drepturi: asistenta medicala si medicamente, in mod gratuit si prioritar, atat in tratament ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarilor; un bilet pe an, gratuit, pentru tratament intr-o statiune balneoclimaterica. Cu toate acestea, singura modalitate de a obtine medicamentele pentru membrii asociatiei este aceea de a apela la prefect. Si asta deoarece Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate invoca intotdeauna lipsa banilor.