Sub pretextul luptei împotriva terorismului și a fraudelor fiscale, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor încearcă să legifereze un control drastic al organizațiilor neguvernamentale, însă multe dintre articolele actului normativ pot fi folosite în alte scopuri, de către cei care vor efectua acțiunile de control. APADOR-CH a depus mai multe amendamente la viitoarea lege și se dezbate eliminarea erorilor, pentru a nu se încălca principiile democratice.
Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a pus în dezbatere publică un proiect de Ordin pentru controlul ONG-urilor, însă textul viitorului act normativ este foarte interpretabil, astfel încât ar putea deveni un instrument care să favorizeze abuzurile. Prin acest viitor Ordin se introduce un mecanism de supraveghere a activității asociațiilor și fundațiilor, dar criteriile de evaluare pe care se vor baza controalele au fost formulate ambiguu.
De exemplu, ONG-urile ar urma să fie evaluate pe baza unor indicatori de risc neclari, stabiliți de Oficiu, în urma cărora se va putea declara că unele organizații sunt considerate „vulnerabile” la spălarea banilor sau finanțarea terorismului. Nefiind date definiții clare și indicatori pe baza cărora să se poată face o evaluare corectă, ar rămâne la mâna angajaților Oficiului stabilirea vulnerabilității, iar organizațiile vizate nici măcar nu s-ar putea apăra de eventualele abuzuri.
APADOR-CH arată că prin acest act normativ li se impun și ONG-urilor noi reguli, cum ar fi obligativitatea de a avea în componență persoane specializate pe identificarea spălării banilor sau a finanțării terorismului, pentru a putea raporta periodic despre activitatea internă.
„Sunt trasate sarcini noi consiliilor directoare ale organizațiilor, care ar trebui să angajeze/desemneze persoane responsabile cu „paza contra terorismului” și să facă periodic rapoarte interne privind „sănătatea” fiscală a organizației. APADOR-CH consideră că unele prevederi ale ordinului, formulate neclar, pot genera abuzuri și vor îngreuna activitatea organizațiilor neguvernamentale, în loc să-și atingă scopul, adică să prevină spălarea banilor și finanțarea terorismului”, subliniază ONG-ul.
Referiri la termeni inexistenți
Textul Ordinului conține și erori de formulare, ca și cum nu ar fi fost scris de specialiști în Drept. De exemplu, sintagma „tipuri de asociații și fundații” - la care se face referire - nu există în legislație. APADOR-CH a atras atenția Oficiului asupra erorii și s-a acceptat reformularea. De asemenea, în textul Ordinului trebuie să se adauge câteva elemente care lipseau, pentru a fi mai clar ce informații despre asociații vor fi publicate pe site-ul Oficiului.
A avut loc o dezbatere publică, organizată pe 28 august, la sediul ONPCSB, pentru care APADOR-CH a transmis un set de recomandări pentru clarificarea unor prevederi din legislație, iar multe dintre ele au fost înțelese și acceptate de reprezentanții autorității, care au promis o rectificare a proiectului în acord cu propunerile organizațiilor prezente la dezbatere.
Principalele propuneri formulate de APADOR-CH sunt: Articolul 2 al. 1 și 2 prevede că Oficiul supraveghează asociațiile și fundațiile prin efectuarea analizei de risc, care este realizată pe baza unor indicatori de risc aprobați prin procedură internă la nivelul Oficiului.
„APADOR-CH consideră că acești indicatori trebuie să fie publici. În caz contrar, orice organizație ar putea fi etichetată arbitrar. Reprezentanții Oficiului au subliniat că vor lua în considerare includerea indicatorilor de risc în conținutul proiectului de ordin”, transmite APADOR-CH.
Legiuitorul nu definește ce ar fi „adecvat”
Ar fi de rectificat și Articolul 4, alineatul 1, unde se folosește expresia „controale adecvate”. Nu se dă niciun fel de definiție, în stabilirea a ceea ce ar fi sau nu „adecvat”, iar o astfel de omisiune dintr-un act normativ care introduce acțiuni de control lasă loc la orice fel de interpretare. De aici ar putea porni inclusiv acțiuni de desființate a unor organizații neguvernamentale, doar dacă așa ar dori cei care fac acțiunile de control. Și mai grav este faptul că dacă ONG-ul hărțuit de stat ar vrea să se apere în instanță, s-ar lovi tot de aceste formulări ambigue din Ordin, iar instanța ar putea da o hotărâre bazată pe interpretarea actului normativ, în defavoarea ONG-ului.
„Termenul este vag și ar trebui explicat prin reguli concrete, să indice și caracteristicile pe care trebuie să le întrunească un control intern pentru a fi considerat adecvat”, explică specialiștii APADOR-CH.
Probleme mai sunt și în legătură cu Articolul 4, alineatul 2, care prevede: „Consiliul director din cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor desemnează persoana responsabilă cu efectuarea de controale adecvate…”. „Obligația de a desemna o persoană responsabilă cu verificările interne este nerealistă pentru majoritatea ONG-urilor, care au personal redus și resurse financiare limitate”, arată APADOR-CH care propune ca această desemnare să fie opțională, nu obligatorie.
Articolul 4 al. 2 lit. e) prevede că „…persoana responsabilă cu efectuarea de controale adecvate… prezintă Consiliului director, lunar, un raport cu rezultatele controalelor adecvate…” - APADOR-CH consideră că raportarea lunară impusă este inutilă și consumatoare de resurse. „Mai logic ar fi ca rapoartele să existe doar atunci când apar probleme reale”, explică ONG-ul.
Organizațiile ar trebui să angajeze specialiști
Reprezentanții ONG-ului pentru drepturile omului au transmis că în urma sesizărilor pe care le-a făcut și a discuțiilor cu reprezentanții societății civile, Oficiul a părut că va renunța la obligația ca, în cadrul consiliului director, să fie desemnată o persoană responsabilă cu efectuarea controalelor adecvate și la impunerea unor raportări lunare. „În locul acestora, ar urma ca tot consiliul director să aprobe și să implementeze o procedură internă de protecție împotriva vulnerabilităților și abuzurilor, menită să prevină finanțarea terorismului. Dacă proiectul de ordin va introduce o asemenea obligație pentru ONG-uri, APADOR-CH subliniază că nu este realist ca fiecare organizație să elaboreze individual propria procedură, deoarece la nivelul acestor organizații nu există experți în prevenirea și combaterea terorismului prin mijloace financiar-contabile”, transmite ONG-ul, subliniind că în acest caz, este necesar ca Guvernul să adopte, prin hotărâre, un model de procedură, o procedură-cadru, după care să se poată ghida ONG-urile la întocmirea propriei proceduri.
O astfel de soluție a fost adoptată și în cazul măsurilor antibullying, când Guvernul a adoptat, prin HG nr. 970/2023, o metodologie-cadru, privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă.
APADOR-CH mai arată că scopul acestor modificări legislative trebuie să fie unul corect, transparent și aplicabil, fără a bloca activitatea asociațiilor și fundațiilor prin reguli birocratice inutile.


